LIMBA LUI ALEXANDRU CEL MARE - MACEDONEANUL

Prof. Univ. Ioan Cardula

      Alexandru este fiul lui Filip II, regele Macedoniei şi al Olimpiadei, din familia Moloşilor, regi ai Epirului. Filip era de origine tracă iar Olimpiada de origine pelasgă. Informaţii referitoare la limba pelasgo-tracă găsim la autorii romani Plautus şi Quintilian, citaţi de Nicolae Densuşianu în „Dacia Preistorică”, precum şi la autorii greci Platon şi Socrate. După autorii romani, pelasgo-tracii vorbeau încă din antichitate o limbă latină vulgară (barbară). Această limbă avea un dialect, numit arameic sau aramic, care se vorbea în Macedonia, în insulele Mării Egee şi în Asia Mică. Dialectul era – şi este- similar cu limba aromână vorbită şi astăzi de către aromânii din Macedonia şi din diaspora.

Găsim dovezi referitoare la limba vorbită de Alexandru şi de soldaţii armatei macedonene în actul condamnării lui Filota, conducătorul cavaleriei macedonene: Filota a fost învinuit că ar fi participat la complotul organizat împotriva lui Alexandru; a fost judecat în faţa armatei, iar Alexandru a rostit rechizitoriul. În vederea apărării, Filota a fost întrebat în ce limbă vrea să vorbească: în limba DADE (adică maternă) sau într-o altă limbă? Răspunsul a fost următorul: „vreau să vorbesc în altă limbă, pentru că aici se găsesc, pe lângă macedoneni, şi mulţi străini, care consider că vor înţelege mai bine cele spuse de mine”. La acest răspuns, Alexandru a replicat: „vedeţi până unde a ajuns Filota? Consideră degradantă limba maternă!” În fapt, era vorba despre limba aromână!

Unul dintre conducătorii armatei macedonene, Bolon, a relatat despre comportare lui Filota faţă de limba maternă. Când ostaşii veneau la dânsul pentru rezolvarea unor probleme, Filota, deşi armân care vorbea armâna ca limbă maternă, cerea interpreţi care să traducă în limba greacă cele spuse de ei. Faţă de cele relatate de Bolon, Alexandru a spus: „vedeţi până  unde a ajuns Filota că îi este ruşine şi silă de limba maternă” (Quintus Curtius Rufus, VI, 9, 272). Din cuvintele lui Alexandru înţelegem că la curtea de la Pela a regilor macedoneni se vorbea limba aromână, pe care o vorbeau şi falangiştii macedoneni şi pe care o vorbesc în prezent toţi aromânii, indiferent unde se găsesc: în Macedonia, în alte locuri din continentul European, Canada sau Statele Unite! Aromâna a fost încă din antichitate – şi este şi în prezent- o limbă unitară care nu s-a schimbat prea mult.

Mai reţinem însă şi altceva: în antichitate – ca şi în prezent- existau intelectuali aromâni cărora le era ruşine şi li se părea degradant să vorbească în limba lor maternă, aromâna! Faptul că în prezent limba aromână este tot mai puţin vorbită se explică prin aceea că este prea puţin cunoscută de tineri şi intelectuali. Limba aromână nu se învaţă, aromânii neavând şcoli, biserici şi mass-media în limba lor maternă; şi acestea cu toate că Recomandarea 1333 din 1997 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei prevede acordarea acestor drepturi aromânilor!