MUNTII CALIMAN 

Michaela Al. Orescu 

Unii dintre munţii sacri ai spaţiului carpatic, pe culmile cărora au fost construite din cele mai vechi timpuri centre sacre pentru rugăciune, ritualuri religioase, locuri de pelerinaj ale pelasgilor răspândiţi în lume, locuri de sfat şi de adunare a reprezentaţilor religioşi ai numeroaselor triburi pelasgo-trace şi locuri de sărbătoriri, au putut fi şi Munţii Căliman, care şi-au primit numele, ca şi Munţii Caraiman, de la “Cerus Manus” (“Cerus Magnus”). Pe culmile munţilor Căliman au fost săpate în stâncă monumente megalitice, reprezentări ale divinităţilor (eroi civilizatori), reprezentări antropomorfe dar şi zoomorfe, în ansamblul aproape circular (cromlech) al formaţiunii numite “Doisprezece apostoli”, denumite astfel în accepţiunea ulterioară, creştină. Dintre acestea, figura cea mai importantă este cea a “Moşului”, prevăzută cu trei feţe distincte ale chipului uman. Către poteca ce duce la Valea Haitii (satul Gura Haitii), în figura “Moşului” apare o faţă înaltă şi lată (cu acea “frunte înaltă a zeilor”), tradiţie perpetuată în marile civilizaţii antice, precum Egiptul, mai târziu Maya, ş.a. Spre poteca ce vine dinspre Vârful Lucaciu, de la nord, apare un cap ceva mai redus, cu fruntea mai îngustă, mandibula mai alungită şi continuat cu o barbă ascuţită. O a treia faţă, înaltă şi îngustă, cu un coif pe cap, apare în faţa potecii dinspre Vârful Tămădău. Cele trei feţe distincte sunt orientate către căi de acces. În apropierea “Moşului” apare o stâncă izolată, zveltă, reprezentând  o figură cu părul buclat. Pe latura vestică a calderei, în sectorul Tămădău-Lucaciu, apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni (“Podul de piatră”), stânci semeţe cu forme fantastice: ziduri de piatră, ciuperci, figuri de sfincşi grupaţi în jurul Vârfului Tihu, precum: “Cetatea Tămăului”, “Cezar”, “Dragonii” din “Pietrele Roşii”, grupul celor “Doisprezece apostoli”, cuprinzând: “Mareşalul”, “Moşul”, “Ramses II”, “Godzila” şi “Poarta Hârlei”, cu “Piciorul Hârlei” (o figurare a unui picior încălţat) şi grupul  “Lucaciu”, cu “Guşterul”, “Cămila”, ş.a.

Pe flancul sudic al Pietrosului se înalţă Vârful Tinu, cu figurarea megalitică denumită “Nefertiti”. [1]

Masivul Căliman din Carpaţii Răsăriteni este integrat în arealul civilizaţiei megalitice. În anul 1987, elevul Claudiu Pată a descoperit în valea pârâului Paltinu – satul Gura Haitii, la 27 km distanţă de Vatra Dornei, la cca. 400 km de la confluenţa cu pârâul Haita, în caldera Călimanului, un megalit aflat în apropierea reprezentărilor megalitice antropomorfice şi zoomorfice de pe “Piciorul Hârlei” şi din grupul celor “Doisprezece apostoli”. Megalitul are înălţimea de 135 cm, lăţimea de 92 cm şi greutatea de peste 1,5 tone. Este gravat şi prezintă urme evidente de prelucrare. Se păstrează urma şanţului de tăiere a rocii. Gravurile sunt centrate pe cea mai plană latură a blocului andezitic. Inciziile, destul de adânci, par a fi efectuate cu o unealtă metalică, dacă se ţine cont de regularitatea lor. Aceste gravuri reprezintă cercuri concentrice, cel mai mare dintre aceste cercuri având şase raze formate din semicercuri (“în turbină”) la distanţe egale cu dimensiunea unei raze. În imediata apropiere a blocului gravat s-a descoperit un bloc tot din andezit, cu forme regulate înscrise într-un paralelipiped. Datorită corespondenţei lor, cele două blocuri au sprijinit, probabil, placa unui dolmen. Se detaşează doi “umeri”, ceea ce pledează pentru folosirea lor ca “picior” de susţinere a plăcilor. În partea dreaptă a cercului mare se detaşează o figură enigmatică. “Cercul cu raze în turbină” incizat pe megalitul vechi de câteva mii de ani este identic cu cercul conţinut într-o pictogramă de mari dimensiuni, descoperită în câmpurile de cereale din Anglia, înregistrată în anul 1991. [2]