KOGAIONUL LA GETO-DACI ŞI ROLUL KOGAIONURILOR ÎN REALIZAREA HĂRŢILOR TERESTRE PENTRU EUROPA ŞI ASIA ÎN SECOLELE VII Î.E.N – II E.N.

Prof. Viorica Enăchiuc, Giurgiu

             Pornind de la consemnarea importanţei Kogaionului la geto-daci de către scriitorii antici (Herodot şi Strabon) şi trecerea în revistă a diferitelor ipoteze emise ână în prezent, autoarea formulează concluzii în legătură cu probele oferite pentru localizarea Kogaionului şi a peşterii în care s-ar fi putut retrage Zamolxis.

            În continuare lucrarea prezintă peşterile din România care de-a lungul timpurlor, aveau rolul de adăposturi, de centre religioase sau astrologice; punctează Kogaionurile din Asia şi Europa, înregistrate de hărţile terestre în secolele VII î.e.n. – II e.n. care aveau importanţă religioasă, strategică şi economică dar mai ales puneau în evidenţă relaţiile între popoare, în diferite anotimpuri ale anului;

            Pentru demonstrarea punctului nostru de vedere prezentăm calendarele lunar şi solar asociate cu harta terestră de pe cupa de aramă descoperită la Teheran (datată în sec VII î.e.n) şi hărţile terestre consemnate pe piatra de la Corbi (sec. IV – III î.e.n), document geto-dacic descoperit pe teritoriul României.

            Cunoştinţele geto-dacice, astrale şi cartografice, au condus în timp la construirea de astrolaburi (ale căror imagini sunt înregistrate de textele şi în miniaturile Codexului Rohonczi, în secolele XI – XII e.n) de către Blaki (români).