Eco Sarmis 2005 - Protest Sarmizegetusa Macelarita si Batjocorita

Am revenit cu durere în suflete la mijlocul lunii august 2005 de la Cetatea Sacră a Sarmizegetusei Regia, unde MITOCĂNIA ŞI NEPĂSAREA s-au instalat în cel mai confortabil mod cu putinţă. În loc să fim pătrunşi de sacralitatea locului care a fost Marea Capitală a Statului Dac, un loc în care dacii au ţinut piept romanilor năvălitori, un loc în care ţipetele femeilor şi ale copiilor ucişi de romani încă se mai aud deasupra munţilor, am fost revoltaţi de-a dreptul de nesimţirea şi mitocănia aşa-zişilor "arheologi" prezenţi în cetate...

Domnul profesor (dacă poate fi numit profesor de istorie un om care face arheologie cu buldozerul –vezi http://www.expres.ro/social/?news_id=171966 ) IOAN GLODARIU, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, şeful şantierului arheologic de aici, coordonează (cel puţin în plan local, pentru că nu ar fi exclus să aibă şi el nişte şefi pe undeva de care noi încă nu am aflat) şi o tabără de arheologie anuală, formată pe perioada lunii august din elevi care studiază la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca - liceu de profil matematică-informatică (deci, fără prea mare legătură cu arheologia), pentru a face practică la istorie tocmai în zona istorică cea mai sacră din ţara noastră, SARMIZEGETUSA REGIA. Şi dacă, aşa cum am avut ocazia sa vedem cu ochii noştri, practica la istorie înseamnă bătaia de joc faţă de locul respectiv, atunci ne putem da seama ce fel de om este acest domn profesor Glodariu şi cât de mult îşi merită titlul de profesor universitar...

De altfel chiar proprii studenţi se pare că au aceeaşi părere despre competenţa sa profesională: http://www.archaeology.ro/rusu01/reactie_studentm.htm

Oare ce impresie îşi face un turist (de cele mai multe ori străin) despre capitala Daciei (un loc cu care orice popor s-ar mândri, rivalizând- fără să exagerăm- cu Stonehenge ca valoare arheologică) când dupa un efort de câteva ore de urcat pe munte dă cu ochii de "tabăra de arheologie" care nu şi-a găsit alt loc de campat decât în sanctuarele sacre?
Chiloţi şi ciorapi murdari puşi la uscat, pungi şi sticle PET aruncate peste tot, ustensile de igienă ca pămătufuri şi aparate de ras, periuţe de dinţi puse pe pietrele din incintă, gropi de gunoi la nici măcar 5 metri de Calendarul Solar... Iată priveliştea de care au parte toţi cei care vizitează vara Cetatea Sarmizegetusa Regia, monument istoric înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO (vezi http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro ).

Filme de la Cetatea Sacră SARMIZEGETUSA

Vedere generală, la intrarea în incintă

Vedere către corturi şi masa "adulţilor"

O vedere către Sanctuarul Mare, fără corturi

Primul lucru ce atrage atenţia turistului sunt corturile “arheologilor” amplasate chiar în incinta sacră lângă SANCTUARUL MARE ROTUND, calendarul solar dacic.

La intrare în incintă, pe panoul ce are desenat planul Cetăţii Sarmizegetusa, stau lipite cu adeziv niste foi în care se specifică faptul că NUMAI tabăra de arheologie ARE VOIE să-şi instaleze corturile în incinta sacră. Pe ce bază şi din ce punct de vedere legal, nu se ştie. Pe aceste foi nu se afla nici o ştampilă, nici o semnătură... NIMIC legal. De notat că în restul anului, atunci când tabăra de arheologie lipseşte, aceasta interdicţie dispare şi ea ca prin minune. Oare Ministerul Culturii şi UNESCO ştiu ce se întâmplă aici?

Un elev care s-a aşezat pe una din pietrele rotunde ale sanctuarului mare de andezit, încercând, probabil, să facă plajă. Frumoasă privelişte, frumoase fotografii pentru cei care urcă să vadă cetatea....

Aceşti tineri sunt de la un liceu de informatică din Cluj, fără nici o legătură cu arheologia, ca obiect de studiu. După chiar spusele unuia dintre ei, sunt veniţi "la distracţie"...

Săpăturile tinerilor erau făcute fără NICI UN FEL de supraveghere a unor cadre specializate în arheologie. Toţi erau de capul lor şi toţi aveau vârste în jur de 16-17 ani. Au venit însă cu profesorul lor de istorie, profesor care stătea retras la masa destinată "adulţilor"... Nu am reuşit să aflăm cum îl cheamă pe acest profesor, dar ar fi interesant de ştiut.

Sanctuarul Mare Rotund. Pe pietrele de pe marginea Sanctuarului, o grămadă de gunoaie, ziare, haine murdare...

O pereche de ciorapi murdari, vrând, parcă, să semnifice călcatul în picioare al locului sacru.

Pietrele rotunde, din beton, puse lângă Sanctuarul Mare Rotund, cu saltele puse la uscat, iar între ele alte gunoaie...

Corturile "adulţilor", ceva mai departe de Sanctuarul Mare Rotund şi aproape de Sanctuarul lui Burebista.

Rufe puse la uscat... pe lângă nişte "chestii" care, pentru profani, par nişte bolovani. De fapt, sunt lupe dacice de metal.

Corturile văzute din alt unghi. Se observă instalarea de ţăruşi pentru uscarea rufelor. De data asta, au avut "decenţa" de a nu pune frânghii între piesele de lemn care formează Calendarul Solar.

PRIMA GROAPĂ DE GUNOI, LA NICI 10 METRI DE CALENDARUL SOLAR, plină de PET-uri.
Dacă acest loc se afla în Anglia, la Stonehenge, respectivii primeau pedepse foarte aspre, chiar şi închisoare.

Se observă şanţurile făcute în jurul corturilor, la nici 2 metri de Sanctuarul Mare Rotund.

Alt cort, alte şanţuri... Nouă ni s-a atras atenţia că nu aveam voie să facem aşa ceva jos, la Valea Albă, motiv pt care am astupat şanturile (care nu arătau, oricum, ca traşeele din Cetate) la plecare. Oare aici nu vede nimeni ce se întâmplă?

Alte rufe, alte gunoaie pe marginea Sanctuarului Mare Rotund.

Oare şi dacii îşi făceau toaleta la marginea Calendarului Solar?

Ne întrebăm dacă şi în alte locuri sacre, cum ar fi Stonehenge, Piramidele Gizeh, Machu Pichu, Insula Paştelui, Acropole, ar fi posibile astfel de scene???

A DOUA GROAPĂ DE GUNOI la 10 metri de Sanctuarul Mare, la fel de plină de plastice... Oare care ar fi legislaţia în alte ţări dacă s-ar descoperi aşa ceva?

Un pămătuf pe una din pietrele de pe marginea Sanctuarului Mare... O fi al domnului Glodariu? L-o folosi pentru arheologie? Posibil...

Fără cuvinte...

Alt prosop... La ce se gândesc turiştii străini care vin să vadă acest loc, patrimoniu naţional şi mondial?! În ziua respectivă am numărat peste 10 maşini cu număr străin care au urcat la cetate...

Drumul pavat din incinta cetăţii... O pereche de ciorapi murdari, un tricou ponosit şi, probabil, un rucsac din piele...

Sanctuarul lui Burebista... Pe prima piatră rotundă, o bluză ponosită.

Al doilea indicator fără nici un fel de ştampilă şi semnătură privind LEGALITATEA amplasării corturilor taberei de arheologie...Bătut, atenţie, ÎN CUIE pe un copac! Şi ne aflăm într-un PARC NATURAL!

Alt indicator, pus sub cel de mai sus, ce conţine programul
"SARMIZEGETUSA 2005 - programul zilnic

Ora 6,45-7,15 - programul de dimineaţă
7,15-7,45 - micul dejun
8,00-16,00 - program de lucru pe şantier (pauză între 12-12,30)
16,00-16,30 - masa de prânz
16,30-19,30 - odihnă, sport, drumeţii, program administrativ
19,30-20,00 - cina
20,00-23,45 - divertisment

DIN REGULAMENTUL DE LA SARMIZEGETUSA

1. Respectă ca să fii respectat.
2. Nu face altora ce nu ţi-ar place să ţi se facă ţie.
3. Nu uita că te afli pe Muntele Sfânt al dacilor-KOGAIONON
4. Aici "jertfe" aduc numai adulţii.
5. Să nu umbli singur prin munţi.
6. Potriveşte-ţi pasul după cei mai slabi din grup.
7. Ai două urechi şi o singură gură, deci ascultă de două ori şi vorbeşte o singură dată.
8. Nu face bancuri cu... sare, dar nici cu zahăr...
9. Nu folosi expresii de mahala.
10. Atenţie: Burebista a dat ordin dacilor să stârpească viţa de vie şi să trăiască... fără vin... şi să asculte de porunci!"

ÎNĂLŢĂTOR PROGRAM PENTRU TABĂRA DE ARHEOLOGIE... mai ales că au uitat să adauge în aşa-zisul program şi curăţenia generală şi respectul cuvenit faţă de un loc sacru al unui popor din care şi ei fac parte. (Oare ce “jertfe” aduc adulţii, în afară de cele evidente aduse lui Bachus, judecând după numărul de cutii goale de bere prezente în gropile de gunoi?)

La rădăcina copacului ce avea puse indicatoarele de mai sus, ţintuite în cuie, se aflau mai multe baterii uzate, probabil folosite în mod intens noaptea, pentru a putea fi citit mai des programul taberei de arheologie...

Vedere generală a cetăţii....

Încă o vedere a tuturor corturilor amplasate în incinta sacră a Cetăţii Sarmizegetusa...

Altă imagine demnă de retina şi de lentila aparatului de fotografiat pentru turişti...

Întrucât am urcat de mai multe ori în cetate pentru a face curăţenie, nu ne-am putut abţine să nu remarcăm acest stâlp in jurul căruia "arheologii" (pentru că, nu-i aşa, doar ei au voie să campeze în cetate!) au făcut un foc de tabără imens, având în vedere faptul că au reusit să ardă până sus ditamai trunchiul de copac... Şi asta la mai puţin de 10 metri de liziera pădurii! Unde este legea aceea a Parcurilor Naturale care spune că nu este permis focul la mai puţin de 100 de metri de padure??? (cele 2 fotografii sunt realizate la 2 zile distanţă una faţă de cealaltă)

Interesant cum isi acoperă "arheologii" mizeria: gropile sapate pentru a depozita gunoaiele le acoperă cu pământ, cu tot cu conţinutul bogat în materiale plastice, după care sapă altele! Ne întrebăm ce vor descoperi viitoarele generaţii de arheologi sapând in incinta sacră.

La fel de interesant este cum de nici un arheolog nu vede cum cad bucati din zidurile cetăţii, probabil din cauza ploilor abundente din ultima perioadă.

La plecare, am citit cu sufletul trist, acest panou... E drept DOAR în limba română, de parcă nu ar fi loc să existe o explicaţie şi în engleză pentru multimea de turişti străini. Halal ospitalitate românească!

"SARMIZEGETUSA REGIA

Grandioasa capitală a STATULUI DAC, ridicată la jumătatea secolului I î.d.Ch., cuprindea în aria sa CETATEA, ZONA SACRĂ şi AŞEZAREA CIVILĂ. Zidul cetăţii a fost ridicat în tehnica obişnuită "MURUS DACICUS" ce înconjura un mamelon cu cota de 1000 m, respectând configuraţia terenului. După cucerire, romanii reamenajează cetatea, mărindu-i suprafaţa. La 100 m est de cetate, pe două terase, se găseşte ZONA SACRĂ, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar ce se termină într-o piaţetă. În acest spaţiu au fost amplasate SANCTUARE de tip rectangular şi circular.
AŞEZAREA CIVILĂ, formată din cartiere, ce se întindea pe zeci de terase constituie cea mai mare locuire dacică compactă cunoscută. Aici se aflau ateliere, depozite, instalaţii de captare şi distribuire a apei potabile."

Mai jos în vale, lângă "cabana" domnului Glodariu şi a asistenţilor săi, există aruncat fostul panou explicativ de la intrarea în cetate. De pe cel nou au fost scoase (de ce oare??) câteva elemente. În plus, pe cel vechi exista şi descrierea celebrei tehnici de construcţie a "murus dacicus". Chiar a devenit neinteresantă?

După cum se ştie în anii trecuţi exista la Sarmizegetusa Regia o cabană aşezată pe pietre din zidurile cetăţii. A fost demolată în toamna anului 2004, însă acum există o altă cabană, puţin mai jos de sanctuare. Cert este că şi această cabană are ca temelie TOT BUCĂŢI DIN ZIDURILE CETĂŢII... În plus aceeaşi mizerie de nedescris e prezentă şi lângă ea...

După acest "periplu", nu putem decât să cerem pedepsirea celor vinovaţi conform cu ACTUALELE LEGI ALE PATRIMONIULUI NAŢIONAL ŞI MONDIAL, după LEGILE PROTECŢIEI MEDIULUI, după LEGEA PARCURILOR NATURALE.

În acest moment, Cetatea plânge... şi este rănită... Cetatea are nevoie de noi ca să-i asigurăm RESPECTUL CUVENIT...

Este nevoie de îngrădirea imediată a Incintei Sacre de la Sarmizegetusa Regia pentru a se evita pe viitor astfel de situaţii. Nimeni nu ar trebui să aibă dreptul să distrugă imaginea cetăţii aşa cum fac pseudo-arheologii aici. Oare de ce nu se duc sa sape la Feţele Albe, cetate aflată sub bălării în proportie de 90%? Să fie pentru că acolo nu ar avea loc să îşi întindă rufele la soare în faţa turiştilor, sau pentru că nu au loc să joace fotbal în sanctuare, sau pentru că nu au stâlpi de lemn în care să arunce cu cuţitele ca mod de relaxare aşa cum fac în fiecare an?

Oare chiar nu deranjează pe nimeni mizeria fizică (pentru că despre cea umană nu mai e nevoie să amintim) instalată de atâţia ani în vechile sanctuare ale poporului nostru?