Cercetatorii au descoperit in tara noastra fosile de Homo Sapiens vechi de aproximativ 36.000 de ani .
Ramasitele umane au fost gasite in anul 2002, in Pestera cu Oase, alaturi de fosile ale ursului de caverna. Analizele au fost realizate de antropologi americani, condusi de profesorul Erik Trinkaus, de la Universitatea Washington din Saint Louis.
Un maxilar de umanoid descoperit pe teritoriul Romaniei de catre un grup de speologi romani, in februarie 2002, este considerat a fi cea mai veche relicva apartinand omului modern (Homo Sapiens Sapiens) care a fost descoperita pana in prezent, in Europa, transmite Reuters. Fragmentul uman fosilizat dateaza dintr-o perioada extrem de veche, cuprinsa intre 34.000 de ani si 36.000 de ani in urma, conform analizelor desfasurate de antropologii americani, condusi de profesorul de antropologie de la Universitatea
Washington din Saint Louis (Missouri), Erik Trinkaus. Maxilarul uman a fost descoperit in Pestera cu Oase, din Maramures, unde au mai fost gasite si fosile ale ursului de pestera (Ursus Spelaeus). Foarte multe fosile umane din acea perioada au fost descoperite in pesteri alaturi de ramasite ale ursului de pestera, situatie care sugereaza ca intre aceste doua specii aflate la capatul lantului trofic se dadea o lupta extraordinara pentru adapostul oferit de grote.
„Aceasta mandibula este cea mai veche fosila a unui om din epoca moderna, cunoscuta pana in prezent”, a explicat profesorul american, estimand ca acesta este „primul indiciu despre felul cum aratau oamenii moderni atunci cand au sosit in Europa”, a declarat profesorul Erik Trinkaus.
Mai multe fragmente
Fragmentul de os uman descoperit in 2002 provine din perioada aparitiei ca specie a omului modern si este contemporan cu o alta specie foarte cunoscuta de om, care isi incepea atunci declinul, omul de Neanderthal. Maxilarul prezinta caracteristici generale comune cu fosilele de data mai recenta descoperite in Africa sau in Orientul Apropiat si mai tarziu in Europa.
Potrivit Rompres, ramasita fosilizata a fost gasita de un grup de trei speologi romani care au comunicat descoperirea Institutului de Speologie din Cluj, condus de Oana Moldovan, care apoi i-a contactat pe cercetatorii americani. Maxilarul a fost analizat in Statele Unite ale Americii, dupa care a fost inapoiat in Romania. In luna iunie a.c. a fost organizata o a doua expeditie, la care a participat si antropologul american Erik Trinkaus, alaturi de un arheolog portughez, Ricardo Rodrigo. Cu aceasta ocazie au mai fost descoperite si alte fosile: un craniu, un fragment temporal al calotei craniene, precum si alte astfel de fragmente care se afla in curs de analizare. Pestera in care s-au realizat aceste descoperiri este in prezent obiectul de studiu al unei echipe internationale. Folosita ca adapost de catre ursul cavernelor, aceasta pestera ar putea constitui locul unde primii Homo Sapiens isi duceau mortii in cadrul unui ritual primitiv sau ar putea constitui pur si simplu un adapost pentru cei vii in fata frigului si a intemperiilor.
In vara anului 2004, mentioneaza sursa citata, va fi organizata o noua expeditie la acest sit antropologic din Romania.
Teoria hibridizarii
Descrierea detaliata a descoperirilor facute in Carpati a fost publicata in doua reviste de specialitate: Proceedings of the National Academy of Sciences si Journal of Human Evolution. Echipa de cercetatori considera ca, fara indoiala, este vorba despre fosile ale omului modern (Homo Sapiens), dar prezinta ai cateva caracteristici primitive. Este vorba despre molarii foarte mari. „Maselele de minte sunt chiar uriase. Sunt mai mari decat cele intalnite la fosilele din ultimii 200.000 de ani”, a declarat pentru BBC profesorul Trinkaus. „Cea mai buna explicatie pe care o pot da este ca, dupa ce s-au raspandit din Africa, oamenii moderni s-au imperecheat cu neandertalienii”, a afirmat Mary Tileston Hemenway, profesor de antropologie in cadrul Universitatii Washington. „Acest fapt dovedeste ca primii europeni moderni erau mai putin moderni decat am fi crezut noi. De asemenea, poate insemna ca o evolutie a detaliilor anatomice a avut loc ulterior stabilirii in Eurasia”, a continuat cercetatorul.
Teoria substituirii
Aceasta teorie o contrazice pe cea care sustine ca valuri de Homo Sapiens au plecat din Africa si au impins celelalte specii de oameni, printre care si omul de Neanderthal, in nordul Europei, pana cand acestia au disparut. Cateva studii moleculare au demonstrat recent ca nu poate fi vorba despre hibridizare intre cele doua specii. „Principala problema in aceasta dezbatere este aceea ca s-au descoperit prea putine specimene in Europa”, comenteaza profesorul Clive Gamble, de la Centre of the Archaeology of Human Origins, Marea Britanie. „Studiile genetice sunt foarte convingatoare, dar avem nevoie de mult mai multe informatii. Tocmai acest lucru face ca fosilele nou descoperite sa fie atat de interesante”, a incheiat profesorul.
In luna iunie a acestui an, o echipa internationala de paleoantropologi a anuntat ca a descoperit, in Etiopia, trei cranii umane, vechi de peste 160.000 de ani, care prezinta o combinatie de trasaturi primitive si moderne, reprezentand cea mai veche forma a omului modern. Considerate ca apartinand unor subspecii ale lui Homo sapiens, fosilele din Etiopia vin in sprijinul teoriei ca omul modern provine din Africa. „Craniile reprezinta posibilii urmasi imediati ai omului modern. Anatomia lor si dovezile puternice ale influentei primitive releva faptul ca omul modern provine din Africa”, a precizat cercetatorul Tim White, de la University of California. Echipa internationala de cercetatori a gasit craniile in sedimentele unui rau din Herto, un sat aflat la 230 km de Addis Abeba.
RSS