In colectiile Bibliotecii centrale universitare din Bucuresti (fondata in 1891) se pastreaza si un bogat fond de tiparituri germane din sec. XVI-XVIII, unele dintre ele raritati, existente astazi in foarte putine exemplare in lume. Multe dintre aceste lucrari cuprind si referiri la romani, la trecutul lor istoric, atestand atentia si interesul de care se bucurau locuitorii stravechilor pamanturi carpato-danubiano-pontice in randurile intelectualilor si carturarilor europeni.
Iata cateva dintre vechile scrieri germane in care gasim si informatii despre geto-daci.
Istoricul german Petrus Albinus a scris intre 1589 si 1590 Cronica Misniei [vechea denumire a Dresdei] si a muntilor ei, care a aparut in 1590 la Dresda. In primele pagini ale cronicii, trecand in revista locurile unde au trait gotii, autorul arata ca „vechii germani… au intrat in contacte cu getii, dacii… din zona Dunarii”. Ocupandu-se de istoria sasilor, si aminteste cu numele de „gottos si daos sau dacos„. Autorul respectiv, ca dealtfel si alti carturari1 din acele vremuri, facea confuzie intre geti si goti, plecand de la asemanarea fonetica intre Getten (geti) si Gotten (goti) sau daci si decen (Detschen, germani).
In partea a doua a cartii sale, Albinus, scriind despre prelucrarea metalelor, mentioneaaza ca „vechii germani, dacii si sarmatii” erau renumiti extragerea si faurirea obiecilor din aur si argint, metale care se gaseau „in inima batranilor Munti Carpati„.
Informatii despre daci apar si in Cronica de la Jalich (Germania de Nord), publicata la Leipzig in 1611. Pentru a contura granitele Germaniei in vechime, este citata Geografia lui Ptolemeu. „Toata Germania — se spune in lucrare — se separa de gali si reti, de panoni, prin fluviile Rin si Dunare, de sarmati si daci printr-o teama reciproca si prin munti„.
Deosebit de interesante sant referirile la daci si civilizatia lor cuprinse in scrierea lui Johann Traster Vechea si Noua Dacie tiparita la Narnberg, in 1666. Autorul, originar din Sibiu, face si el confuzia dintre geti si goti. Evident insa in lucrarea amintita este vorba despre geti. In capitolul intitulat Noua descriere a Transilvaniei, el scrie ca „aceasta Dacie sau Tara gotilor, care se intinde de la Tisa, Muntii Carpati si pana la malul Dunarii, ajungand la Marea Euxin [Marea Neagra] a fost din toate timpurile marul discordiei” intre diversi cuceritori, „iar pentru a o lua in stapanire [de la populatia autohtona] campiile ei manoaase au fost udate cu sangele a nenumarati oameni”, in prefata lucrarii este amintit, marele rege al dacilor „Berobista” (Burebista). Pe aproape o suta de pagini sant comentate luptele de aparare ale dacilor condusi de Decebal, victoria romanilor „prezenta si astazi prin Columna Traiana”, impartirea administrativa a Daciei romane, precum si originea numelui „Sarmizegetusa, astazi satuletul Gradisca [Gradistea]„.
Este amintit, totodata, „preotul filozof Diceneu [Deceneu]” precum si „credinta dacilor in Zalmoxis”. Reliefand unitatea romanilor de-o parte si de alta a Carpatilor, Traster aminteste de „Dacia Alpestris ce se numeste azi Valahia si Moldova”. El citeaza adeseori impreuna cele trei tari romane, Moldova, Valahia si Transilvania, evidentiind istoria lor comuna, ocupatiile, obiceiurile si limba fiind aceleasi. Este o reflectare, la mai bine de jumatate de veac, a indreptatirii istorice a infaptuirii lui Mihai Viteazul: unirea celor trei tari romane surori.
Tot in 1666, la Narnberg, Troster publica lucrarea Cuibul de vulturi polonezi, in care face o sumara descriere istorica si geografica a Poloniei. Sunt amintite, cu acest prilej, si unele evenimente din perioada domniilor lui Stefan cel Mare (1457-1504) si Bogdan III cel Orb (1504-1517), privind relatiile romano-poloneze.
Faptele glorioase ale lui Mihai Viteazul sant consemanate de Theodor Meurer in Descrierea adevarata a tuturor intamplarilor nobile si demne de a se pastra din Germania, Transilvania… Valahia si Moldova, aparuta in 1601 la Lich (Hessen) si care prezinta evenimentele din septembrie 1600 si pana in martie 1601.
Importante stiri referitoare la Transilvania cuprinde si volumul Dacia asuprita sau descrierea Transilvaniei, aparut in 1666 si scris de Johann Bethlen.
1 Magazin istoric, nr. 8/1978, 7/1981.
2 Johan Traster (mort in 1670), cronicar din Transilvania, autorul unor lucrari in care istoria romanilor este pe larg tratata, cu referiri la origine, caracteristici etnografice, istorie politico-militara, etc.; v. Magazin istoric, nr. 11/1978.
de LIDIA PESCARU
Biblioteca centrala universitara, Bucuresti
RSS