Grandioasa capital� a regatului dac, construit� probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea �n perimetrul s�u cetatea, zona sacr� �i a�ezarea civil�.
Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma c� zidurile ei, ridicate �n tehnica "murus Dacicus", �nconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respect�nd configura�ia terenului. Dup� cucerire, romanii au reamenjat cetatea, m�rindu-I suprafa�a, f�r� a respecta �ns� traseul zidurilor dacice sau tehnica de construc�ie a acestora.
La cca. 100 m est de cetate, pe dou� terase, se afl� zona sacr�, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces termin�ndu-se �ntr-o pia�et�. �n acest spa�iu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular �i circular, unele fiind construite din piatr� de calcar, iar altele din andezit.
A�ezarea civil� format� din cartierele de est �i de vest, se �ntindea pe c�teva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacic� documentat p�n� �n prezent. Aici se aflau grupuri de locuin�e, ateliere me�te�ug�re�ti, depozite, hambare, instala�ii de captare �i distribuire a apei potabile. �ntr-una din aceste locuin�e a fost descoperit celebrul vas ceramic cu �tampila "DECEBALUS PER SCORILO".
Dup� victoria asupra dacilor, �n urma s�ngeroaselor r�zboaie din anii 101-102 �i 105-106, romanii au cantoinat temporar �n cetate o garnizoan� format� din deta�amente ale Legiunii IV Flavia Felix.


Sanctuarele-calendare
�n cele ce urmeaz� voi face o prezentare a sanctuarelor de la Sarmizegetusa dup� ce am citit cartea "Calendarul de la Sarmizegetusa Regia" scris� de Stefan Bob�ncu, Cornel Samoil� �i Emil Poenaru. De�i majoritatea concep�iilor mele se bazeaz� pe aceast� carte se va vedea c� nu sunt de acord dec�t cu c�teva din cele spuse �n acest studiu. Oricare opinie ar fi. Adev�rat, oricine face c�teva calcule pe baza sanctuarelor va vedea c�t de exacte �i originale sunt aceste calendare. Pe l�ng� faptul c� dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichit��ii acesta are o proprietate unic�: anul �ncepe cu prima zi a unei s�pt�m�ni �i se termin� �n ultima zi a alteia.
�n continuare se vor folosi urm�torii termeni: zi (24h), s�pt�m�na (o grupare de 6,7,8 zile), an (un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile), sensul de parcurgere este ales cel trigonometric (anti-orar), lespede (paralelipiped), st�lp (paralelipiped cu latura bazei tangent� la cerc mai mic� dec�t a lespezii sau un cilindru acoperit cu teracot�), calendar solar (calendarul urm�re�te evolu�ia soarelui pe cer), anul tropic (365.242198).

SANCTUARUL MIC ROTUND
Micul sanctuar rotund este alc�tuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt st�lpi. Cei 101 st�lpi sunt �mp�r�i�i de cele 13 lespezi �n 13 grup�ri �n urm�toarea ordine: 8 grupe de 8 st�lpi, 1 de 7 st�lpi, 3 de 8 st�lpi �i una de 6 st�lpi.
Micul sanctuar rotund �ntruchipeaz� un calendar solar:
- 1 st�lp = 1 zi
- 1 lespede = 1 marcaj pentru o s�pt�m�n� �i pentru un an
- num�r�toarea poate �ncepe de l�ng� oricare lespede
- un an se atinge prin 3 rota�ii complete + 8 s�pt�m�ni
- se marcheaz� anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns
- se �ncepe noul an de la st�lpul urm�tor
- se efectueaz� un ciclu de 13 ani (p�n� se marcheaz� toate lespezile)
- �n acest interval anul dacic r�m�ne �n urm� cu 1 zi fa�� de anul tropic �i se aplic� corec�ia de o zi
- din cauza celor 2 s�pt�m�ni de 6 si 7 zile durata anilor fluctueaz� d�nd urm�toarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367
- singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a �ine minte s�pt�m�nile, impediment ce poate fi u�or �nl�turat prin calcularea punctului unde se termin� anul nou �i marcarea lui.
- structura simpl� a calendarului �l indic� ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND
Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absid� �n interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alc�tuit din 104 lespezi lipite una de alta �i care formeaz� un cerc perfect �nchis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de st�lpi desp�r�i�i �n 30 de grupuri de c�te 6. Al treilea cerc (C) la o distan�� considerabil� de primele dou� este format din 68 de st�lpi aranja�i �n 4 grupuri desp�r�i�i de lespezi �n urm�toarea ordine: 17 st�lpi - 4 lespezi - 18 st�lpi - 3 lespezi - 16 st�lpi - 4 lespezi - 17 st�lpi - 4 lespezi. Absida con�ine 72 de blocuri: 68 de st�lpi �mp�r�i�i �n 2 grupe desp�r�i�i de c�te 2 lespezi astfel: 13 st�lpi - 2 lespezi, 21 de st�lpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C �i din absid� formeaz� 2 axe perpendiculare. Pe direc�ia celei orizontale �n afara sanctuarului se afl� pragul de acces, un p�trat de 4x5 lepezi.
Sanctuarul mare �ntruchipeaz� de asemenea un calendar solar:
- 1 st�lp din B si C reprezint� o zi
- num�r�toarea poate �ncepe de oriunde la B si C dar pu�in probabil
- un an se atinge prin dou� rota�ii ale cercului B
- concomitent se parcurge �i cercul C la a c�rui fiecare parcurgere se adaug� o zi la cercul B (se mut� marcajul pe st�lpul dinainte) rezult�nd ani fluctuan�i de 365-366de zile
- corec�ia este foarte bun� pentru un ciclu de 13 ani
- 1 st�lp din absid� reprezint� un an, parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implic�nd corec�ia de 7 zile e�alonat sau deodat�
- 1 st�lp din cercul A = 1 an, parcurgerea lui (104 ani) implic�nd corec�ia de 2 zile deodat�.
Func�ionarea de mai sus e n�scocirea mea, �n continuare voi �ncerca s� combat c�teva ipoteze ale autorilor men�iona�i:
- 1 st�lp de pe absid� = 1 s�pt�m�n� din calendarul mic
- calendarul mare se corecta anual
Aceste ipoteze implic� o folosire mult prea complicat� prin corec�ii �n grup de 5-6 zile pe an, o parcurgere ciudat� pe sectoare a cercului C, se impune leg�tura dintre sanctuare care este improbabil�.
- �mp�r�irea calendarului �n 3 segmente: vara (21 de s�pt�m�ni), toamna (13 s�pt�m�ni), iarna (13 s�pt�m�ni)
S� fi ignorat dacii anotimpul re�nvierii naturii �i a unui nou �nceput pentru agricultur�? Zero �anse! Construc�ia mai complex� cu o destina�ie mai complex� probabil. Aceasta ar putea �nsemna c� era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicat� dec�t cel mic are avantajul unei corec�ii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai u�oar� a anumitor evenimente probabil a s�rb�torilor religioase (care dup� p�rerea mea erau �nsemnate pe cercul C) oricum destina�ia era cert diferit� datorit� s�pt�m�nilor.
Diferen�a de opinii dintre istorici, dintre mine �i istorici se refer� doar la modul de folosire a sanctuarelor c�ci algebric calculele ies minunat pe h�rtie, ar�t�ndu-ne originalitatea absolut� a calendarului dacic �i exactitatea surprinz�toare a lui.
SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE
Unul pe terasa mai �nalt� de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 �i unul de 4x13+7.
Ipoteza c� �i acestea s� fi fost folosite la m�surarea timpului nu st� �n picioare �n fa�a mea, de�i ultimul ar oferi calendarului dacic la un interval de 2275 de ani dacici o diferen�� practic nul� fa�� de anul tropic.
�n combaterea teoriei de mai sus m� bazez pe mai multe lucruri:
- sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani lucru de care sanctuarul mare rotund ar fi �n corela�ie nu are nevoie
- parcurgerea lui nu e natural�
- c�t despre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi ad�uga�i sanctuarului) nu cred c� modalitatea dacilor de a face un calendar mai bun
- sanctuarul dreptunghic �n discu�ie a fost construit �naintea celui rotund deci nu avea cum s�-l completeze
Acestea erau probabil s�la�e religioase despre care nu avem nici o informa�ie deci specula�iile nu-�i au rostul.
Recomandarea mea este s� lua�i un creion �i o foaie de h�rtie, planurile sanctuarelor, eventual cartea amintit�, pune�i-v� neuronii pe bigudiuri �i v� garantez c� ve�i afla multe.

material preluat de pe http://www.zamolxis.ro/, autor: Dracones"