CET��ILE DACICE: COSTE�TI, BLIDARU �i SARMISEGETUZA.
de Lucre�ia Eugenia Brezeanu, cercet�tor �tiin�ific

�n apropierea cet��ilor dacice, dar �n special �n zona capitalei, s-au g�sit grandioase lucr�ri de fortifica�ii, unitare �n concep�ia de amplasare �n teren, dar cu elemente constructive diferen�iate, ingenios adaptate locului.

Cet��ile dacice cercetate p�n� acum sunt cele mai �nsemnate construc�ii din afara Imperiului roman comparabile cu cele ale civiliza�iei imperiale. Aceste cet��i se disting prin:

- ample lucr�ri de terasare antropogene consolidate specific chiar �i prin plant�ri de arbori, umpluturile de teras� ajung�nd la sute de metri cubi; dup� realizare, aceste terase erau amenajate prin lucr�ri de infrastructur� �n cinci straturi succesive;






- lucr�ri de circumvolu�ie, de �ncercuire, pentru a face mult mai dificil accesul �n apropierea zidurilor cet��ii;

- sub�mp�r�irea cet��ilor �n “cur�i interioare” asimetrice, cu posibilit��i de orientare foarte grele pentru poten�ialii inamici care p�trundeau aici;

- �n imediata apropiere a intr�rilor era amplasat un zid care determina �mp�r�irea celor intra�i la atac �n dou� p�r�i, condu�i spre cele dou� capete ale acestui zid sau favoriza atacul din spate �n cazul �n care to�i cei intra�i se �ndreptau spre acela�i cap�t al zidului;

- abundenta �n material de construc�ie din fier ;

- construc�ii �i amenaj�ri subterane pentru ap� �i pe�teri spa�ioase sau mai modeste, amenajate cu mai multe ie�iri;

- blocurile de piatr� au o prelucrare aparte: au suprafe�ele laterale u�or �nclinate pentru a m�ri aderen�a �ntre blocuri �i a cre�te rezisten�a zidurilor;

- prin realizarea zidului dacic din dou� straturi de blocuri din piatr�, umplutura se constituie �n punte termic�; se poate s� se fi produs �i fenomene de piezoelectricitate care �nl�turau umiditatea din zid prin efectul de “electropomp� capilar�”;

- pentru a se preveni alunec�rile de teren, s-au amplasat �n ziduri barbacane cu filtru invers, considerate o inven�ie a secolului XX;

- un sistem eficient de jgheaburi care colectau apa precipita�iilor de pe ziduri �i din spa�iile interioare ale construc�iilor expuse precipita�iilor;

- spa�iile interioare au avut dimensiuni care dovedesc c� au fost realizate ca “incinte rezonante”;

- mortarul utilizat la cisterna de ap� este septizant.
"