Sapaturile arheologice efectuate in ultimele patru decenii la Schela Cladovei au scos la iveala urmele uneia dintre cele mai vechi asezari omenesti din Europa, ale carei inceputuri cercetatorii le localizeaza cu vreo 8000 de ani in urma. Trecutul ei este insa si astazi putin cunoscut la noi, desi in cercurile stiintifice internationale el este un punct de referinta pentru vremurile preistorice. Cine ar fi banuit insa cu putin timp in urma ca subsolul micii localitati din vecinatatea Dunarii ascunde un asemenea trecut?

Doar vreun obiect de forme si dimensiuni curioase scos la suprafata solului de catre localnici prin saparea gradinilor era un fel de avertisment. In rest, despre Schela Cladovei aflam, dintr-o lucrare aparuta in 1846 la Regensburg (Germania), ca "era un loc de intrepozitare si concentrare a vapoarelor pentru Dunarea de Jos", o localitate cu colibe construite din lut si acoperite cu paie, prin care la o ploaie mai lunga patrundea apa, in al caror interior domina murdaria cea mai dezgustatoare... Trecutul neinsemnatei asezari de pana mai ieri avea sa faca nu demult chiar obiectul unei prestigioase sesiuni stiintifice internationale organizate la Edinburg (Marea Britanie) si intitulate sugestiv "Portile de Fier in preistorie". Precizam ca santierul de la Schela Cladovei a fost deschis in anul 1965 si rezultatele cercetarilor au ajuns la concluzia ca aici se afla a doua asezare preistorica, ca marime, din Europa, dupa cea de la Lepenski-Vir (Serbia). Descoperiri epocale putin cunoscute Dupa domnul dr. Vasile Boroneant - cel care s-a ocupat de cercetarile de aici, intai la Schela Cladovei (1965), apoi in 1966 la Ostrovul Banului, la Razvrata si Icoana (1967), la Alibeg (1971) si la Veterani-Terasa (1978) -, pe malul romanesc al Dunarii s-a identificat un complex cultural care, la inceput, "necunoscand descoperirile colegilor iugoslavi", a fost denumit "Schela Cladovei".

Intre timp, vecinii de peste fluviu identifica si ei la Lepenski-Vir (1965), Hidvcka Vodenica (1966), Vlasac (1969), Padina (1969) acelasi complex cultural, caruia i-au zis "Lepenski-Vir". Potrivit specialistilor, complexul cultural multimilenar de la Schela Cladovei este deosebit de toate culturile mezoliticului european si mai ales de acela al Orientului Apropiat, el fiind rezultatul unei evolutii normale de epoca, ca urmare a incalzirii climatului, a schimbarii conditiilor ecologice, de ambiante faunistice, floristice din defileul Vaii Dunarii, in special. Desi din lipsa fondurilor sapaturile s-au facut pe arii foarte restranse - spre a salva bogatul material arheologic de a fi inghitit de ape -, asa cum inca se mai intampla acum, cercetatorii au descoperit o mare varietate a tipurilor de unelte din roci cuartitice, dar si din os si corn, ce se procurau de la animalele vanate ori crescute. Schimbarile de ordin economic survenite in timp sunt confirmate prin trecerea la constructia de locuinte cu vatra si inmormantarea celor decedati in preajma lor. De acest ultim element se leaga un fapt de o deosebita insemnatate pentru istoria societatii - dupa cum sustine dl V. Boroneant: descoperirea in statiunea Schela Cladovei a unor indivizi rapusi intr-o incaierare care a avut loc intre doua comunitati purtatoare ale culturii de aici, scheletele avand asupra lor varfuri de sageata din os. Potrivit aceluiasi cercetator, acestea sunt urmele celui mai vechi conflict armat de pe teritoriul Romaniei. Cercetarile au mai confirmat si faptul ca nu este vorba de o cultura specifica strict defileului Portile de Fier, ci este specifica zonelor cu pamanturi usor de lucrat de pe marginea apelor, lunci, ostroave invecinate de un mediu impadurit. Importanta istorica a Schelei Cladovei este insa si mai mare: aici s-au descoperit pana acum si doua bordeie dacice cu torta de anfora greceasca datand din sec. II i.Ch. Si tot aici - dupa acum sustin specialistii de la Muzeul Regiunii Portile de Fier - a fost primul castru roman de campanie, intarit numai cu un val de pamant...

Asezarea preistorica se-ntinde pe sub sat si calea ferata, cercetarile fiind destul de anevoioase. S-a sapat, intr-adevar, mult, dar efectiv nu reprezinta decat o particica din istoricele urme, supuse unui pronuntat proces de spalare de catre apele Dunarii. "Cate 2-3 metri din mal se pierd anual in fluviu - afirma profesorul Ion Stanga, directorul muzeului severinean - si o data cu ei una dintre cele mai vechi marturii ale existentei noastre..." Interventiile - si nu putine - la autoritatile locale ori ministerul de resort pentru alocarea fondurilor necesare consolidarii urgente a malurilor n-au avut rezultatul asteptat. Banii au venit destul de rar, dar si cu taraita... In schimb, vecinii nostri au executat de mult lucrari de inaltare a localitatii Lepenski-Vir si au salvat-o de la distrugerea de catre ape, asezarea devenind de ani buni locul de desfasurare al celui mai prestigios festival international etno-folcloric si de obiceiuri stravechi din intreaga lume. La Schela Cladovei insa, pe stravechile urme domina, ca acum mai bine de 150 de ani, murdaria si condamnabila nepasare... Ca o dovada a intelegerii a ceea ce inseamna a pastra cu grija si cu pietate imensul tezaur ce se pierde in timp... Modesti, dispretuind fastul, scarbiti de vorbele mari si respingatori ai gesturilor de teatru si de taraba, adanc credinciosi profesiei lor, doar arheologii se incapataneaza sa grabeasca scoaterea la lumina a stravechilor urme omenesti de la Schela Cladovei. Si sa insaileze constatari si concluzii care cuprind fiecare cate o invatatura. Pe care autoritatile de azi n-o pot deslusi. Dar, cu siguranta, de mare folos pentru generatiile viitoare...

de Gheorghe Tiganele"