Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line

Decebal, rege dac (87-106). Fiu al lui Scorillo si succesor al lui Duras-Diurpaneus, Decebal ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise durabil frontiera pe linia Dunarii, se accentuau rapid. La inceputul secolului 3, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul Dio Cassius ii facea urmatorul portret leogios: "Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si de a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor". "

Rege al getilor din sudul Dobrogei(a doua jumatate a sec I ien) cu principala cetatea la Durostorum,aliat al romanilor in razboiul cu bastarnii, e rasplatit de Octavian cu titlul de "amicus et socius populi Romani"(Dion Cassius;51;24;6---7).Rholes a fost primit de Octavian la Corint in iarna29/28 ien.In anul urmator prevalindu-se de aceasta calitate Rholes cere ajutorul lui Crassus impotriva lui Dapyx,vecinul sau din nord ,cu care intrase in conflict.Cu ajutorul acestora infringe pe Dapyx si cucereste toata Dobrogea,inclusiv regatul altui rege get,Zyraxes si stapineste acest tinut in numele si spre folosul romanilor."

Rege dac din Transilvania(prima jumatate a secolului II ien).In
timpul domniei lui a avut loc o crestere a puterii dacilor ca urmare
a lichidarii dominatiei celtice din interiorul arcului carpatic,ceea
ce a constituit o premisa importanta a formarii statului dac
centralizat sub Burebista.Este pomenit de Trogus Pompeius-Iustinus in
Prolegomena,32"incrementa Dacorum per Rubobosten regem"—
"cresterea(puterii)dacilor prin(sau sub)regele
Rubobostes"(Pompeius Trogus-Iustinus; Prolegomena;32)
"

In deceniul al saselea a fost descoperit un document arheologic-epigrafic extraordinar de important pentru istoria poporului roman. Despre ce era vorba? Pe un monument funerar ce continea un basorelief, apartinand unui ofiter roman, a fost gasita o inscriptie ce consemna ultimele clipe ale lui Decebal. Documentul mentiona pentru prima data localitatea Ranisstorum , sediul cartierului general al imparatului Traian, drept loc unde, dupa decapitarea regelui dac, au fost aduse capul si mana dreapta a acestuia, de catre un calaret roman.
S-a incercat imediat sa se identifice pe harta Daciei unde ar fi putut sa se afle respectiva asezare, parerile fiind controversate. Studii legate de istoria cetatii Deva au condus la doua informatii revelatoare. Ambele mentioneaza un acelasi loc unde s-ar fi petrecut dramaticele evenimente- aducerea capului lui Decebal si ingroparea ramasitelor sale pamantesti. Este vorba de o cetate situata pe malul Muresului.
"

Rege get(cca 200 ien) din stinga Dunarii,pomenit in decretul histrian pentru Aghatocles in calitate de ocrotitor al cetatilor grecesti de pe litoralul dobrogean,de la care percepea tribut si pe care se obliga sa le apere de eventualele atacuri din afara.Legatura dintre Rhemaxos si cetati pare sa fi fost de durata,consfintita prin tratate ,stipulind angajamente bilaterale.In cazul Histriei,documentul mentioneaza tributul-phoros_datorat de cetate la date fixe dar si ajutorul militar oferit de rege in cel putin doua rinduri."

(Material preluat din cartea d-lui dr. N. Savescu "Noi nu suntem urmasii Romei")


BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii TRACIEI, s-a nascut cam pe la �nceputul secolului I B.C., la mai mult de 2000-3000 de ani de la prabusirea MARELUI IMPERIU PELASGIC, atunci c�nd lumea antica era dominata de Imperiul Roman. Burebista �si propune si realizeaza reunificarea populatiei tracice, �n care rolul limbii si religiei comune pag�ne au constituit un mijloc puternic de ne�ntrerupta legatura a unitatii si fratiei �ntre toate p�lcurile neamului nostru, far�mitat p�na la EL; Burebista a unit neamurile �ntr-o �mparatie respectata aici �n CENTRUL si RASARITUL EUROPEI, �ntinz�ndu-si hotarele de la padurea Hercinica (Moravia de azi) p�na la Bug si din Carpatii Nordici p�na la Sud de Balcic (Dionysopolis).
"

REGI
-inaintea lui Burebista-
SITALCES-sec 5 ien- Tucidide spune ca acesta conducea uniunea odryzilor la N de Haemus de la Abdera in S Traciei

SEUTHES-urmasul lui Sitalces,primea un tribut de 400 de talanti de la "barbari" si greci alfam,din izvoarele aceluiasi Tucidide

CHARNABON-sec 5 ien-mentionat de Sofocle
"

"Boerebistes (Burebista), barbat get, lu�nd �n m�ini c�rma neamului sau, a ridicat poporul coplesit de nevoi din pricina nesf�rsitelor razboaie si at�t de mult i-a �ndreptat prin anumite deprinderi, viata cumpatata si ascultare de porunci, �nc�t doar �n putini ani a faurit o mare �mparatie si a adus sub stap�nirea getilor pe cei mai multi vecini. Ba chiar si de romani era de temut, deoarece trecea ne�nfricat Istrul si prada Tracia p�na �n Macedonia si Illyria"

DECEBAL
Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea suferita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile
romanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau...

cel mai mare dintre regii Traciei, s-a nãscut cam pe la �nceputul secolului I �en, la mai mult de 2.000 - 3.000 de ani de la prãbusirea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c�nd lumea anticã era dominatã de Imperiul Roman. Burebista �si propune si realizeazã reunificarea populatiei tracice �n care rolul limbii si religiei comune pãg�ne au constituit un mijloc puternic de ne�ntreruptã legãturã a unitãtii si frãtiei �ntre toate p�lcurile neamului nostru fãr�mitat p�nã la el. Burebista a unit neamurile �ntr-o �mpãrãtie respectatã aici �n Centrul si Rãsãritul Europei, �ntinz�ndu-si hotarele de la pãdurea Hercinicã ( Moravia de astãzi) p�nã la Bug si din Carpatii Nordici p�nã la sud de Balcic (Dionysopolis). Numele adevãrat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligenta, puterea si vitejia lui �n luptã aveau sã-i aducã meritatul nume de BU - ERE - BU - IST - AS (care-era-care-este-nu) �nsemn�nd "Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost si nu mai este".
"

Legenda si substratul ei istoric

"Mihai Viteazul restaurator al Daciei" sau "Restaurarea Daciei" de catre Mihai Viteazul - doua formule, ambele circul�nd astazi mai mult �n varianta latina, care pare mai impresionanta. Dar despre ce Dacie este vorba? Cum si c�nd a �ncercat Mihai Viteazul sa o restaureze?

Raspunsul nu e usor de dat. Nici unul din miile de documente ramase de la Mihai Viteazul nu pomeneste despre o astfel de initiativa a sa. E vorba de o metafora, utilizata de autori mai vechi sau mai noi, pentru a desemna actiunea acestuia de unire politica a Tarilor Rom�ne. Sintagma "Restitutio Daciae", privitoare la diferite epoci istorice, dar mai ales la cea a lui Mihai Viteazul, �mbraca de fapt legaturile dintre Tarile Rom�ne. Autorii respectivi au facut si pasul de a-i atribui lui Mihai Viteazul un "plan dacic". N. Iorga atragea atentia ca era vorba despre o "Dacie" rom�neasca opusa unor planuri de refacere a unui regat maghiar arpadian.

Numai ca, trec�nd de la un autor la altul, metafora a fost data uitarii, istorici sau cititori obisnuiti atribuindu-i lui Mihai Viteazul la propriu intentia de "restaurare a Daciei", fara sa se mai �ntrebe ce izvoare ale vremii stau la baza acestei afirmatii si mai ales ce semnificatie politica avea "Dacia" la 1595, atunci c�nd de fapt principele ardelean Sigismund B�thory a �ncercat sa-si impuna stap�nirea �n Moldova si Tara Rom�neasca.

"

Unul dintre cele mai pasionante capitole ale vietii de stat din timpul lui
Burebista, ”cel dintii si cel mai mare dintre toti regii din Tracia”, se
refera, fara indoiala, la religia si cultura spirituala a geto-dacilor. In acest sens, izvoarele scrise mentioneaza, uneori egalindu-i personalitatea cu
cea a marelui rege, pe marele preot Deceneu. Acesta, un intelept al neamului
sau, pina la inaltarea lui Burebista, a trait retras intr-un tinut greu
accesibil, probabil pe muntele sfint al geto-dacilor, Kogaionon (amintit de
Strabo, identificat ipotetic cu Dealul Gradistii, pe care se afla ruinele
sanctuarelor de la Sarmizegetusa), ca un adevarat sihastru, slujitor al zeului
suprem Zamolxis."

Cum va fi ar�tat acel str�lucit b�rbat, care, acum dou� milenii, ridic�ndu-se dintre ai lui, a unit triburile geto-dace, f�urind un imperiu dacic? Care vor fi fost �nsu�irile lui morale �i fizice? Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, �n schimb �n cele r�mase se fac aprecieri admirative despre faptele �i izb�nzile sale �i ale neamului sau, ceea ce oblig� s� credem c� BUREBISTA avea neobi�nuite virtu�i ost�e�ti, politice �i diplomatice."