Istoria dispare sub lame de buldozer, amestecată cu pământul care a suportat
prea mult și încă mai suportă.
Sarmizegetusa-Regia,
perla din salba de cetăți din Munții Șureanu - zona Orăștie...Cine nu a vizitat
încă vestigiile aflate acolo ar fi bine să se grăbească, deoarece este posibil
ca în scurt timp să nu mai aibă ce să viziteze. Ei bine da... în această zonă,
care a rezistat mai bine de 2000 de ani, "timpul nu mai are răbdare". Mai bine
spus, răbdarea timpului este forțată de echipa de arheologi ce "lucrează" pe
acel sit.
Ceea ce se intamplă in această țară uneori, din ce in ce mai des din păcate,
este socant și peste puterea noastră de comprehensiune. Doamnelor și domnilor,
dați-ne voie să vă anuntăm că s-a inventat procedeul arheologic numit
„BULDOZERUL". El actionează rapid, inlăturând orice urmă de istorie și lăsând
pământul gol, nud, plângându-și goliciunea cu rușine. La urma urmei...nu este o
diferență prea mare de la pensulă, folosită cu grijă de arheologii din afara
granițelor țării, la lama rece, dură și oarbă a buldozerului folosita cu succes
de „arheologii" autohtoni.
În
toamna acestui an pe terasa a X-a din cadrul Complexului Incintei Sacre de la
Sarmizegetusa Regia au avut loc lucrări de decopertare in zona depozitului de
grâne. În urma acestor lucrări au iesit la iveală la o adâncime de aproximativ 3
metri urmele destul de bine conservate ale unui zid. Nu se poate preciza încă
dacă acest zid făcea parte dintr-o locuință sau era un zid de apărare sau
protecție. Cert este că elementele principale din care acest zid a fost
construit sunt blocurile de calcar specifice construcțiilor din perioada
Burebista. Unele blocuri au fost depozitate în imediata apropiere a locului unde
au fost descoperite. Altele au fost transportate la baza peretelui de beton care
susținea terasa a X-a și înșirate de-a lungul acestui perete. (vezi foto)
S-a hotărât de către profesorul Glodariu (Universitatea Babes-Bolyai din
Cluj-Napoca, custodele cetatilor dacice din zona Orăștie) ca pământul
rezultat de la săpăturile anilor -‘50-60 și depozitat în apropierea depozitului
de grâne, să fie folosit pentru construirea unui taluz care să acopere acest zid
de beton. În urmă cu trei săptămâni au demarat aceste lucrări de transportare a
pământului. Firma care execută aceste lucrări se numeste ASAR Construct din
Deva, condusă de arhitectul Dumitru Armășescu. Pentru atribuirea acestei lucrări
Ministerul Culturii, cel care finanțează această lucrare, nu a efectuat o
licitație publică, ea fiind incredințată direct. Nu au fost cerute nici un fel
de avize de la primăria Orăștioara de Sus, pe teritoriul căreia se efectuează
aceste lucrări care necesitau avizări. La fel cum nu s-a cerut aviz de la
Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina care prin lege
este îndreptățită să controleze orice activitate in raza parcului.
Cu
toate că Președintele Consiliului Județean Hunedoara, prof. Mircea Molot, a
sugerat ca blocurile de calcar de la baza zidului de beton să fie salvate și
depozitate, ele putând servi ulterior la restaurări în zonă, nimeni nu a ținut
cont de acest lucru și în consecință cel putin 100 de blocuri de calcar de
diferite dimensiuni și forme dislocate din zidul recent descoperit au fost
astupate de pământ. Nu numai dl. Mircea Molot a fost de această parere, dar și
angajați ai muzeului din Deva precum și reprezentanți ai unor ONG-uri au cerut
ca aceste blocuri să fie recuperate.
Lucrările de realizare a taluzului sunt făcute mecanizat cu un excavator și cu
un buldozer cu cupă. Aceste lucrări nu sunt supravegheate in permanență nici de
constructor nici de reprezentanți ai beneficiarului, în speță arheologii custozi
ai cetăților dacice. În data de 8 noiembrie din excavările respective au ieșit
la iveală resturi ceramice și metalice ceea ce sugerează că s-a excavat dintr-un
loc care nu a fost cercetat. Abia dupa alte două zile de lucru reprezentanți ai
muzeului au venit la fața locului, au constatat aceste descoperiri și au hotărât
oprirea lucrului în această zonă. Din acest momnt, pentru completarea taluzului
care a astupat blocurile de calcar se hotărăște excavare din înălțimea altui
taluz construit în anii 60 în partea de nord a Incintei Sacre. Acest lucru a
implicat traversarea cu utilajele a sanctuarului de andezit din terasa X-a, ceea
ce a creat un aspect grotesc, stricând peisajul și intregul covor de iarbă de pe
partea dreaptă a sanctuarului, ceea ce contravine regulilor de funcționare a
parcurilor naturale.
Se stie că restaurările de la Regia au beneficiat in ultimul an de aportul
aceleiași firme ASAR, cea care a realizat și sanctuarul de calcar al lui
Burebista, un monument reconstruit cu piatră de râu atât la drenajele laterale
cât și pe toată suprafața sanctuarului, piatră de râu care se știe că era
nefolosită în construcțiile de acest gen de către daci. Sanctuarul se află de la
reconstituirea lui și pe alt amplasament decât cel inițial și asta tot din vina
proiectantului și a constructorului, aceasta fiind o mistificare gravă a
realității istorice și arheologice.
Recent
a fost decoperită o ramificație a drumului pavat de calcar care va trebui
reconstituit și unde acele blocuri de calcar astupate ar fi fost foarte
potrivite, la fel la reconstruirea viitoare a zidului care a fost descoperit pe
terasa a X-a. La fel de bine cu ele s-ar putea reface drenajul la sanctuarul de
calcar unde ar putea fi inlocuită piatra de râu. De-a lungul timpului s-au
cheltuit mulți bani pentru reconstrucție și restaurare la Sarmizegetusa, dar
soluțiile alese s-au dovedit a fi falimentare dacă ne gândim la plintele de
beton depozitate în incinta sacră, dacă amintim plintele și blocurile de calcar
neeficient și puțin rezistent de la Podeni care s-au crăpat în mai puțin de 10
ani, etc.
Întreaga responsabilitate este purtată de cei care au contractat lucrarea și de
către firma constructoare vestită cel puțin în județul Hunedoara pentru
lucrările de slabă calitate și soluțiile adoptate pentru refacerea unor
obiective de patrimoniu.
Trebuie facută o distincție clară între Muzeul din Deva și ministerul culturii,
între direcția de patrimoniu a județului Hunedoara și muzeul din Cluj. Sunt
instituții sub aceiasi umbrelă dar cu atribuții diferite și implicari diferite
în acest caz.
Imaginile vorbesc de la sine:
Înainte Și după…
