TANGIRU - jud. Giurgiu Neoliticul mijlociu, cca. 4200 - 3500 �.Ch. cultura Boian, faza Vidra
Locuin�� de tip megaron prin dispunerea spa�iilor semideschise pe latura scurt� a edificiului.
Perspectiv� exterioar� �i plan

ARIUSD - jud. Covasna Neoliticul t�rziu, cca. 3500 - 2500 �.Ch. cultura Ariusd-Cucuteni
Locuin�� de tip megaron.
Perspectiv� exterioar� �i plan

PETRU-RARE� - jud. Giurgiu Sf�r�itul neoliticului mijlociu, faza de tranzi�ie de la cultura Boian la cultura Gumelni�a
Locuin�a are prisp� adosat� laturii lungi, orientat� spre sud, �n timp ce spre nord se dispune �n polat� un ad�post pentru animale.
Aceast� distribu�ie va ap�rea mai t�rziu �n arhitectura rural� de la noi.
Perspectiv� exterioar� �i plan

VADASTRA - jud. Dolj Neoliticul mijlociu, cca. 4200 - 3500 �.Ch. cultura Vadastra, faza Vadastra II.
Perspectiv� exterioar� �i plan

HABASESTI - jud. Iasi Neoliticul t�rziu cca. 3500 - 2500 �.Ch. cultura Cucuteni "A".
Planuri

LEGENDA:
Pere�i din �mpletitur� de nuiele cu lipitur� de p�m�nt galben descoperit "in situ".
Traseul ipotetic al pere�ilor.
Urme de pari �nfip�i �n sol descoperite "in situ".
Pozi�ia ipotetic� a parilor.
Vetre.

Edificiile din epoca bronzului continu� solu�iile volumetrice, planimetrice �i structurale din neolitic. �n aceast� perioad� se constituie ca prototip sanctuarul de tip "megaron", reg�sit �n arhitectura de cult a etapelor anterioare.

SALACEA - jud. Bihor. Epoca bronzului cca. 1800 - 1600 �.Ch. cultura Otomani
Sanctuarul de la Salacea este compus, din punct de vedere planimetric, din trei zone func�ionale alc�tuind dou� spa�ii bine delimitate:
-zona de leg�tur� cu exteriorul, materializat� prin spa�iul semideschis al prispei, amplasat �ntre "ante" pe latura de N.V., unde se afl� �i intrarea �n sanctuar,
-dou� zone destinate desf�ur�rii ritualului, dispuse �n amfilad�, alc�tuind un spa�iu �nchis bine precizat.
Prima din zonele spa�iului �nchis, situat� la intrare, are rol de vestibul, fiind separat� de cealalt� zon� printr-o denivelare de 10 cm �i constituie locul unde se depuneau vasele cu ofrande, constituind �n acest sens un mic altar portativ.
Cea de a doua zon� func�ional� a spa�iului �nchis, ad�postind dou� altare de dimensiuni remarcabile, reprezint� locul pentru oficierea ritualului. Este remarcabil efectul arhitectural rezultat prin dispunerea elementelor structurale �n dou� �iruri de st�lpi interiori, precum �i prin articularea zonelor func�ionale �i gradarea spa�iului.
Plan �i Perspectiv� exterioar�



Perspectiv� interioar�

Locuin�ele geto-dacice din sec II �.Ch. - sec. I e.n. (perioada clasic�) evolueaz� �i se diversific� comparativ cu cele din perioadele anterioare.
Se p�streaz� sistemul constructiv tradi�ional:
-elemente de sus�inere (portante) verticale alc�tuite din st�lpi de lemn �ncastra�i �n sol
-�ntre st�lpi o umplutur� (�nchidere) format� din nuiele ce formeaz� o arm�tur� a peretelui
-lipitura de lut (�nchidere)
Acest sistem este folosit at�t la locuin�ele de suprafa�� c�t �i la cele ad�ncite semibordeie) sau �ngropate (bordeie). El este utilizat at�t �n cazul celor rectangulare c�t �i �n cazul celor circulare �i absidale, fiind posibil� �mp�r�irea planului �n oric�te �nc�peri.
Locuin�ele de suprafa�� sunt pe plan rectangular (p�trat sau dreptunghi), absidal (semicerc sau poligon) �i circular. De aici deriv� o mare varietate volumetric�.
Casele din arealul carpato-danubiano-pontic �ncep s� se individualizeze, �ndep�rt�ndu-se de modelul original de tip megaron. Aceast� diferen�iere se datoreaz� �i mut�rii centrului de interes de pe latura scurt� (specific� tipului megaron) pe latura lung� care devine astfel fa�ada principal� a edificiului. Acest punct de interes este marcat prin dispunerea accesului (a intr�rii) sau/�i a spa�iilor semideschise (prispe, foi�oare).
Volumele edificiilor sunt rectangulare, cu acoperi� �n dou� sau patru pante (ape), circulare av�nd acoperi� conic. Formele absidale reprezint� o solu�ie de tranzi�ie de la tipul circular la cel rectangular. Planurile sunt de obicei monocelulare sau bicelulare (cu una sau doua �nc�peri) dar apar adesea �mp�r�iri planimetrice (partiuri) mai complexe, cu trei sau mai multe �nc�peri.


SLIMINIC - jud. Sibiu sec. I e.n.


POPE�TI - jud. Giurgiu sec. I �.Ch. - I e.n.


GR�DI�TEA MUNCELULUI (SARMISEGETUSA) - jud. Hunedoara sec. I e.n.

Sistemul constructiv cu t�lpi de lemn dispuse pe temelii din piatr�, presupus �n etapele anterioare, este atestat cu certitudine �n cazul arhitecturii dacice.
Descoperirea temeliilor din piatr� ca suport al structurii din lemn a pere�ilor, existen�a uneltelor care permiteau realizarea �mbin�rilor specifice acestui tip constructiv, continuat �i de identificarea "in situ" a unor diafragme din barne ecarisate, dispuse orizontal �i platuite la capete (sistem �n cununi), precum �i imaginile locuin�elor dacice de pe Columna lui Traian, atesta folosirea curent� a locuin�elor cu pere�ii din b�rne de lemn orizontale sau verticale, sprijini�i pe t�lpi, cu temelie din piatr�.
Acest sistem constructiv, specific cu prec�dere locuin�elor de suprafa�� predominante �n epoc�, corespunde planimetric tipului rectangular cu una sau mai multe �nc�peri.
Este de presupus utilizarea acestui tip de construc�ii cu pere�i de lemn pe t�lpi cu prec�dere �n zonele cu relief �n�l�at �i bogat �mp�durite.
�n aceast� perioad� se realizeaz� fenomenul regionaliz�rii modelelor cl�dirilor de locuit func�ie de zonele de relief �i de varietatea �i particularitatea rezervelor de materiale de constructie, proces care va continua �i �n etapele ulterioare, conduc�nd la cristalizarea unor tipuri de locuin�e diferen�iate morfologic de la zon� la zon�, cu un coeficient ridicat de eficien�� economic� �i constructiv� �i cu o varietate volumetric�, planimetric� �i decorativ� evident�, constituind embrionul specificului regional al arhitecturii noastre tradi�ionale.


APRASUL DE SUS - jud. Sibiu sec. I �.Ch. - I e.n.
Perspectiv� exterioar� �i plan


GR�DI�TEA MUNCELULUI - jud. Hunedoara sec. I �.Ch.
Perspectiv� exterioar� �i plan


GR�DI�TEA MUNCELULUI - jud. Hunedoara sec. I �.Ch. - I e.n.
Perspectiv� exterioar� �i plan


LUNCANI-PIATRA RO�IE - jud. Hunedoara sec. I - II e.n.
Perspectiv� exterioar� �i plan

Cl�dirile de locuit cu dimensiuni ample �i num�r mare de �nc�peri se �nt�lnesc frecvent �n epoca dacic�, al�turi de locuin�ele obi�nuite destinate unei familii. Concentr�nd eforturi constructive majore �i presupun�nd ample cuno�tin�e de edificare, aceste construc�ii au de regul� pere�ii realiza�i din b�rne de lemn sprijinite pe temelii din piatr� sau cu st�lpi �ncastra�i �n sol.
�nc�perile sunt dispuse pe dou� sau trei travee cu una sau dou� deschideri.
Acest mod de distribu�ie presupune existen�a unei scheme func�ionale clare, premerg�toare demersului edilitar pe baza c�ruia s� se realizeze gruparea spa�iilor, pornindu-se de la destina�ia �i importan�a fiec�rei �nc�peri.
Spa�iile semideschise (prispe �i foisoare) sunt dispuse pe latura (intre ante), continu�ndu-se �n acest mod tipul "megaron" sau �nconjoar� edificiul pe dou� sau trei laturi. Este de men�ionat persisten�a tipului planimetric specific megaronului (cu dispunerea intr�rii principale pe latura scurt� a cl�dirii, care se p�streaz� ca fa�ad� principal� a edificiului) �ntr-o m�sura mai mare dec�t la locuin�ele obi�nuite.
Sistemul de organizare a planimetriei, cu travei �i deschideri, confer� solu�iei volumetrice un evident caracter monumental, subliniat at�t prin ritmul coloanelor care marcau spa�iile semideschise, c�t �i prin utilizarea unor materiale de construc�ie deosebite (olane de coam�, �igle de acoperi� etc.)
Amplitudinea edificiilor av�nd �n plan dimensiuni de p�n� la 40 m. lungime, cu l��ime de 20-25 m., precum �i gabaritul unor �nc�peri cu deschideri libere de 8-12 m, presupune, pe de o parte, procedee constructive elevate, sus�inute de un instrumentar adecvat, iar pe de alt� parte cuno�tin�e tehnice ajung�nd p�n� la realizarea unor "ferme" din material lemnos, capabile s� suporte deschiderile amintite.


LUNCANI - PIATRA RO�IE - jud. Hunedoara sec. I - II e.n.


CONITA (BURIDAVA) - jud. Valcea sec. I e.n. - I e.n.


LUNCANI - PIATRA RO�IE - jud. Hunedoara sec. I - II e.n.

Continu�nd seria inova�iilor privitoare la cl�dirile de locuit pe care le genereaz� arhitectura dacic�, turnurile locuin�� reprezint� cel mai elocvent exemplu. Cu certitudine aceste edificii aveau dou� nivele cu func�iuni distincte:
-cel inferior, cu ziduri de piatr�, fiind destinat depozit�rii
-cel superior, cu ziduri din c�r�mid�, destinat locuirii propriu-zise. Atestarea concret�, la aceste cl�diri, a existen�ei plan�eului peste nivelul inferior, realizat cu grinzi masive din lemn, capabile s� preia eforturi apreciabile, realizate cu deschideri de circa 10 m, confirm� ipoteza existen�ei plafonului �i peste superior, al edificiilor, precum �i la alte tipuri de construc�ii.
Multitudinea informa�iilor arheologice referitoare la planimetria �i sistemul constructiv al acestui tip de edificii, eviden�iaz� necesitatea anticip�rii faptului edilitar printr-un proces de o complexitate f�r� precedent. Alegerea unui amplasament optim pentru ridicarea construc�iei, str�ns legat de destina�ia acesteia, distribuirea spa�iilor pe cele dou� nivele ale cl�dirii, av�ndu-se �n vedere rolul lor func�ional, imaginea leg�turilor pe vertical� �ntre nivelul inferior �i cel superior prin sc�ri interioare �i exterioare, repartizarea judicioas� a materialelor de construc�ii �n vederea realiz�rii parterului �i etajului, integrarea spa�iilor semideschise (prispele �i foi�oarele) �n contextul functional �i volumetric al edificiului, reprezint� demersuri conceptuale care confirm� complexitatea procesului de proiectare implicat.
Amplitudinea propor�iilor �i masivitatea structurii, presupun�nd un efort de edificare sus�inut, confirm� ipoteza subsum�rii acestui tip de edificiu at�t la categoria construc�iilor cu caracter defensiv, c�t �i la grupa resedin�elor pentru �efii militari.
Noutatea sistemului constructiv cu analogii �n arealul sud-dun�rean �ndrept��e�te ipoteza prezen�ei �n acest caz a unor influen�e elenistice, fire�ti, �n contextul cunoscutelor leg�turi ale statului dac cu lumea greco-roman�.
Tipul de locuin��-turn, crea�ie a arhitecturii dacice adi�ionat repertoriului autohton al modelelor cl�dirilor de locuit, va constitui un factor formativ activ cu largi ecouri �n etapele ulterioare.
Dispunerea �nc�perilor pe dou� registre, nivelul inferior fiind de regul� destinat depozit�rii, iar cel superior locuirii, realizarea nivelului inferior din piatr�, dispunerea spa�iilor semideschise cu prec�dere la nivelul superior constituie concepte arhitecturale care vor persista �n structura cultural� autohton�, manifestandu-se activ �n etapele ulterioare. Aceste concepte prefigurate de arhitectura dacic� �i utilizate cu prec�dere la realizarea re�edin�elor conduc�torilor, se vor generaliza ulterior �n locuin�ele s�te�ti de deal �i de munte.


COSTE�TI - jud. Hunedoara sec. I - II e.n.
Perspectiv� exterioar� �i planuri


COSTE�TI - jud. Hunedoara sec. I - II e.n.
Perspectiv� exterioar� �i planuri


CET��ENI - jud. Arges sec. II e.n.
Perspectiv� exterioar� �i planuri

Descoperirile arheologice fac dovada folosirii sistemului constructiv �n cadrul c�ruia pere�ii se realizau din b�rne sau dulapi de lemn, dispu�i orizontal �i sprijini�i pe t�lpi a�ezate direct pe sol, sau pe temelii de piatr�. Sistemul de �mbinare const� �n chertarea barnelor la capete, �n vederea platuirii lor. Atestat arheologic �n cazul unei f�nt�ni, acest sistem constructiv folosit la realizarea locuin�elor de suprafa��. Pentru asigurarea nedeformabilit��ii �mbin�rilor, capetele petrecute ale b�rnelor erau fixate prin pari �ncastra�i �n sol.
Folosirea pentru prima dat� a zid�riei din piatr� la eleva�ii, procedeu edilitar cunoscut sub denumirea de "murus dacicus", constituie o important� etap� �n evolu�ia repertoriului sistemelor constructive autohtone. Reformul�nd �n manier� autohton� elemente preluate din arealul elenistic, acest sistem constructiv presupune dou� paramente din blocuri de piatr�, formate cu un emplecton din p�m�nt cu pietri� compactat. Paramentele erau consolidate cu b�rne fixate �n l�ca�e de forma cozii de r�ndunic�, cioplite �n blocurile fiec�rei asize.


CIOL�NE�TII DIN DEAL - jud. Teleorman sec. II - I �.Ch.
F�nt�n� cu ghizduri din lemn
Plan, axonometrie �i detaliu


GR�DI�TEA MUNCELULUI - LUNCANI - jud. Hunedoara
Construc�ii t�r�ne�ti existente, care continu� sistemul de realizare a acoperirii de la locuin�ele poligonale dacice
Plan, plan �arpant� �i detalii


GR�DI�TEA MUNCELULUI - jud. Hunedoara sec. I - II e.n.
Zid dacic (Murus dacicus)
Axonometrie


�igl� de tip elenistic folosit la realizarea �nvelitorilor edificiilor dacice importante.
Sec. I �.Ch.
Axonometrie"