�n secolul al II-lea �.Hr. societatea geto-daca cunoaste o rapida si complexa dezvoltare: in timp ce asezarile vechi se extind, se �ntemeiaza asezari noi; apar cetati ridicate pe �naltimi: Costesti, Cap�lna, B�tca Doamnei; �nfloreste metalurgia; folosirea plugului cu brazdar de fier si roata olarului sporesc productivitatea;
Societatea daca este acum clar impartita �n nobili (tarabostes, pileati) si oameni de r�nd (comati), bogati si saraci.
1. Unificarea geto-dacilor
Cauzele aparitiei statului dac au fost: unitatea etnica si lingvistica a geto-dacilor; pericolele care amenintau Dacia (celtii, dinspre vest, romanii, dinspre sud); aparitia unei personalitati politice si militare remarcabile.
Zona Muntiilor Orastiei, din interiorul arcului carpatic, reprezinta nucleul statului dac. Cogaionon, muntele sacru al dacilor era situat in acesti munti, care, de asemenea, erau foarte bogati in fier.
Burebista devine rege �n jurul anului 82 �.Hr. �n scurt timp el reuseste, ajutat de marele preot Deceneu, sa uneasca toate triburile geto-dace, d�nd nastere unui stat puternic. Unirea s-a facut pe doua cai: pe cale pasnica sau pe cale razboinica.
2. Campaniile lui Burebista
�n 60-59 �.Hr. Burebista duce o campanie victorioasa �mpotriva celtilor care amenintau Dacia dinspre nord-vest.
Dupa 55 �.Hr. Burebista supune cetatile grecesti de pe malul Marii Negre, de la Olbia p�na la Apollonia. Unele cetati au fost supuse pasnic (Tyras, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Apollonia), altele prin lupta. Stap�nirea oraselor grecesti a avut o mare importanta economica pentru statul dac.
Campaniile de pe tarmul Marii Negre duc la retragerea scitilor pe valea Donului, de unde au venit initial.
Dupa 48 �.Hr. Burebista a purtat lupte victorioase cu celtii din nord-vestul si sud-vestul Daciei (mentionate de Strabon).
3. Statul lui Burebista
Stap�nirea lui Burebista se �ntindea, la mijlocul secolului I �.Hr., de la Dunarea Mijlocie si Morava (vest), Muntii Balcani (sud), Marea Neagra, Bug (est), Carpatii nordici (nord).
O inscriptie greceasca �l numeste pe Burebista "cel dint�i si cel mai mare dintre regii din Tracia".
Dupa Strabo, Burebista putea ridica o armata de 200.000 de oameni.
4. Zona Muntiilor Orastiei
Zona Muntiilor Orastiei, numiti si Muntii Sureanu, au reprezentat centrul economic, politic si spiritual al Daciei. Cogaionon (sau Kogaion, Kogaionon), "Muntele Sacru", este identificat de istorici si arheologi cu Dealul Gradistei, cu o inaltime de 1200 m.
Sistemul de fortificatii din zona Muntiilor Orastiei a fost realizat in timpul domniei lui Burebista. Acesta cuprindea: cetati: Sarmizegetusa, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Cap�lna; si asezari: Costesti, Fata Cetii, Fetele Albe. Zidurile cetatilor au fost construite dupa o tehnica specifica, pe care o numim murus dacicus.
5. Politica externa
�n 48 �.Hr. Burebista se amesteca �n razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompeius. Burebista �si acorda sprijinul lui Pompeius �n schimbul recunoasterii statului sau. Ajutorul sau nu mai ajunge la Pompeius, care este �nvins de Caesar.
Caesar intentioneaza sa-i pedepseasca pe daci si se pregateste sa porneasca razboi �mpotriva lui Burebista. Expeditia nu mai are loc pentru ca Caesar este asasinat la 15 martie 44 i.Hr.
Dupa scurt timp este Burebista va avea aceeasi soarta, fiind de asemenea asasinat. Presupunem ca a existat un complot al nobililor.
6. Dacia dupa moartea lui Burebista
Dupa moartea lui Burebista, �ntinsa stap�nire a acestuia se �mparte �n patru, apoi �n cinci regate mai mici. Cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre si triburile celtice nu mai recunosc autoritatea statului dac.
Deceneu este rege peste statul aflat �n zona Muntiilor Orastiei. Asadar, Deceneu are functiile de rege, mare preot si judecator suprem. "Muntele Sacru" (Kogaionon) devine resedinta regala - Sarmizegetusa Basileion. Deceneu ridica noi sanctuare la Sarmizegetusa.
Astfel, putem vorbi despre o continuitate statala in zona Muntiilor Orastiei. Dupa Deceneu au domnit la Sarmizegetusa urmatorii regi: Comosicus, Scorilo, care a domnit timp de 40 de ani, Duras, care a condus o expeditie la sud de Dunare.
Alti regi daci despre care avem informatii au fost: Dicomes, ruda cu Burebista, a condus un regat �ntre Carpati si Nistru; Dapyx, Zyraxes - �n Dobrogea; Roles, Cotiso - �n Muntenia.
7. Dacia �n sec I d.Hr.
�n secolul I d.Cr. Dacia �ncepe un proces de integrare culturala in lumea romane. Conducatorii Romei considera pe geto-daci un popor civilizat, iar Dacia, o tara bogata.
8. Expansiunea romana. Campanii ale dacilor
�n anul 15 d.Hr. Romanii creeaza provincia Moesia (�n sudul Dunarii), la care �n 46 d.Hr. este anexata Dobrogea. �n vestul Daciei, este creata �n 9-10 d.Hr. provincia Pannonia.
Regii daci au condus mai multe campanii �mpotriva romanilor. Cea mai importanta a fost campania lui Duras din iarna 85/86 d.Cr.
Domitianus, �mparatul romanilor vine cu armata la Dunare si �l respinge pe regele dac. Planuieste invadarea Daciei.
9. Campania romana din 87. Victoria dacilor de la Tapae
Cornelius Fuscus, general roman, conduc�nd o armata formata din 5-6 legiuni trece �n 87 Dunarea, pe un pod de vase. �nainteaza prin Banat si strabate Portile de Fier ale Transilvaniei.
Armata romana este atacata de daci la Tapae. Dacii c�stiga lupta. Fuscus este ucis in timpul luptei, iar o legiune romana este complet nimicita (steagurile si masinile ei de razboi sunt capturate de daci).
10. Diurpaneus - Decebal
Conducatorul dacilor �n lupta de la Tapae a fost Diurpaneus, un nobil (taraboste) din sud-vestul Daciei.
Dupa aceasta mare victorie, Diurpaneus este considerat de geto-daci un semizeu. Duras �i cedeaza tronul Daciei (87), iar noul rege primeste numele de Decebal, care �nseamna "cel puternic", "cel viteaz". Este recunoscut ca rege de catre toti dacii.
11. Campania romana din 88. Pacea
�n 88 generalul roman Tettius Iulianus trece Dunarea, urm�nd acelasi drum ca si Fuscus. Se da din nou o lupta la Tapae, dar romanii ies �nvingatori. Insusi marele preot, Vezina, scapa cu greu din lupta. Tettius Iulianus nu poate �nainta mai departe. Decebal cere pace, dar Domitianus refuza.
Domitianus este �nfr�nt �n Pannonia de niste populatii germanice si renunta la continuarea razboiului cu dacii. Trimite solie la Decebal si �ncheie pace (89). Tratativele au fost purtate de Diegis, fratele lui Decebal. �n urma �ntelegerii Decebal primeste de la Domitianus bani si mesteri. Pacea din 89 a fost un compromis.
12. Marcus Ulpius Traianus
La 18 septembrie 96 Domitianus este asasinat, iar Marcus Cocceius Nerva este proclamat �mparat.
Marcus Ulpius Traianus, o persoana cu excelente calitati militare, obtine victorii in Panonia, in timpul unor campanii impotriva triburilor germanice. Traian este adoptat ca fiu de Nerva, care �l proclama asociatul sau (imperator et consors).
Cand Nerva moare, in ianuarie 98, Traian devine �mparat.
Articol preluat de la adresa: http://www.geocities.com/cogaionon/articol3.htm
