|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
Revista Dacia Nemuritoare
|
|
|
La Sarmizegetusa Regia arheologi
Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line
|
|  |
|
Tablitele de la Tartaria nu mint
|
|
lupul_alb scrie "Capacitatea de a lamuri propria istorie constituie pentru fiecare popor piatra de încercare a maturitatii sale" - (Alexander von Humboldt)
Un sat numit Tartaria
Dupa ce parasesti Sebesul, pe soseaua spre Orastie, la 6-7 km, printre colnicele dulci ale Podisului Transilvan, în depresiunea râului Strei, un drum secundar, spre stânga, te duce într-o localitate cu nume ciudat, desprins din legenda si mit, Tartaria (com. Saliste).
O bruma de case nu foarte aratoase, de-a lungul ulitei principale, si alte câteva raspândite printre lanuri de porumb si fânete, strajuite de pomi fructiferi, nu spun mai nimic în plus despre aceasta asezare, satul Tartaria fiind asemenea altor sute de localitati rurale românesti. "Satul nost, asta pe care îl vedeti, este vatra mai noua, vechea Tartarie - dupa cum povesteau mosii - aflându-se dincolo de sosea si de calea ferata, unde e santierul arheologic" - ne spune, cu voce calda si plina de miere, Ioan Lupu, un batrân la 80 de ani, drept ca bradul si mândru ca stejarul în costumu-i taranesc dominat de alb si negru, asa cum sta bine vârstei si omului cumpanit. "Pe-acolo, prin vale, si pâna aici, unde începi sa urci dealul, era o mândrete de asezare, care - zice-se - colcaia de viata, mosii si stramosii nostri, Dumnezeu stie pâna la ce vita, poate pâna la Adam, ocupându-se cu olaritul si cu fieraritul... Asa spuneam mosii, care stiau de la mosii lor, ca aici erau multe cuptoare si ateliere pentru ars pamântul si pentru topit si prelucrat metalele, si era asa o caldura în hangaralele alea ca gândeai ca te afli în Iad, în Tartar, de unde ar veni si numele satului nost... Sigur, ocupatia asta cu lucrul fierului si a teracotelor era a bastinasilor, la noi în sat nefiind niciodata tigani, decât de-astia, cu cersitul"...
"
|
Scris de Autor on Sunday, January 24 @ 01:22:57 EET (7104 citiri)
(Citeste mai mult... | 19684 bytes in plus | Scor: 4.8)
|
|
|
DACO-GETI IN PROVINCIILE ROMANE INAINTE DE ANUL 100 EN
|
|
andrada scrie "Stirile precise despre elemente geto-dace in lumea romana inainte de cucerirea Daciei carpatice sunt foarte putine, disparate si laconice. Ele desigur nu corespund integral realitatii, nu pot sa oglindeasca numarul efectiv al elementelor etnice geto-dace aflate in imperiu.
In sec.I en apar la Roma si prin Italia citiva daci, a caror obirsie din stinga Dunarii nu este absolut sigura, dat fiind
existenta grupelor de daci "deportati" in Moesia, aceiasi mentionati de istoricul Dio Cassius in pasajul istoriei sale unde dupa naratiunea referitoare la captivii daci care luptara impotriva suebilor in spectacolele date de catre Octavian Augustus in anul 29 ien., se arata ca dacii locuiesc ambele maluri ale fluviului, iar cei stabiliti aproape de triballiapartin Moesiei fiind numiti „moesi", dovada ca numai vecinii lor foarte apropiati ii mai numesc „daci"( Dio Cassius;LI;32;7).
"
|
Scris de administrator on Tuesday, January 27 @ 17:29:13 EET (7247 citiri)
(Citeste mai mult... | 2471 bytes in plus | Scor: 3.92)
|
|
|
DACIA INTRE BUREBISTA SI DECEBAL
|
|
Dromihete scrie "Asasinatul lui Burebista a dus la desfiintarea uriasului regat. O glorioasa epopee ia sfarsit dar istoria dacilor si a confruntarilor cu vechii dusmani continua. Politica inceputa de Burebista e dusa mai departe de urmasii sai. Marele regat este impartit in patru apoi in cinci regate. "
|
Scris de administrator on Wednesday, December 17 @ 23:21:10 EET (7343 citiri)
(Citeste mai mult... | 8394 bytes in plus | Scor: 3.77)
|
|
|
*Unificarea geto-dacilor �ntr-un singur stat unitar sub conducerea lui Burebista
|
|
Dromihete scrie "Premise interne �i externe.
Statul geto-dac s-a constituit la o treapt� avansat� a dezvolt�rii societ��ii tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai mul�i factori.
E necesar s� men�ion�m �n primul r�nd premisa economic�, �n cea de a doua etap� a epocii fierului (Latene) �n spa�iul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile �n metalurgia fierului: colec�ionarea br�zdarului de fier (secolul al II-lea �.Chr.), a altor unelte de munc� cu o productivitate mai �nalt�, a diferitor arme etc.
"
|
Scris de administrator on Tuesday, December 02 @ 20:18:55 EET (10149 citiri)
(Citeste mai mult... | 13394 bytes in plus | Scor: 3.86)
|
|
|
burebista scrie "Pentru lumea antica, Dacia razboinicilor temuti din Carpati si ai lui Zamolxis a fost, pina la cucerirea ei de catre Traian, o tara aspra, aproape de nepatruns, incojurata de mister. Nimeni nu stia bine cine erau oamenii care locuiau in acea cununa de munti. Le ziceau daci sau geti. iar grecii, care-i socoteau traci"cei mai viteji si mai drepti dintre traci"-spuneau ca Ares (la inceput a fost zeul viscolului)sau Marte, intre ei se nascuse. "
|
Scris de administrator on Thursday, November 20 @ 23:15:06 EET (7720 citiri)
(Citeste mai mult... | 29759 bytes in plus | Scor: 4.47)
|
|
|
Dacia de la Burebista la Decebal
|
|
andrada scrie "
Moartea lui Burebista a provocat o adanca tulburare in tinuturile peste care stapanise. Triburile de alt neam pe care le supuse in cursul campaniilor sale victorioase se grabesc sa-si redobandeasca neatarnarea; cetatile grecesti inceteaza sa mai recunoasca autoritatea statului dac. Stapanirea faurita cu sabia sa destrama de indata ce sabia cazuse pentru totdeauna din mana viteazului rege.
"
|
Scris de administrator on Monday, November 17 @ 13:15:22 EET (6803 citiri)
(Citeste mai mult... | 32490 bytes in plus | Scor: 4.26)
|
|
|
STATUL DAC DE LA BUREBISTA LA DECEBALUS
|
|
�n secolul al II-lea �.Hr. societatea geto-daca cunoaste o rapida si complexa dezvoltare: in timp ce asezarile vechi se extind, se �ntemeiaza asezari noi; apar cetati ridicate pe �naltimi: Costesti, Cap�lna, B�tca Doamnei; �nfloreste metalurgia; folosirea plugului cu brazdar de fier si roata olarului sporesc productivitatea;
Societatea daca este acum clar impartita �n nobili (tarabostes, pileati) si oameni de r�nd (comati), bogati si saraci.
|
Scris de Autor on Monday, October 27 @ 15:39:45 EET (8443 citiri)
(Citeste mai mult... | 7543 bytes in plus | Scor: 4.33)
|
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
