Alaturi de sarbatorile crestine-ortodoxe, calendarul popular al rom�nilor mentioneaza o serie de obiceiuri care sunt mostenite de la stramosii nostri geto-daci.


- Astfel, se spune ca Ziua sarpelui este sarbatorita �n Ziua celor 40 de mucenici; �n aceasta zi, sarpele iese din pam�nt si nu trebuie sa fie omor�t, iar femeile str�ng buruieni de leac sau iarba vrajita. Cine omoara un sarpe �n acea zi, e bine sa-i puna �n gura un catel de usturoi si sa-l �ngroape sub pragul usii.

- Alaiul lui Dragobete, zeul iubirii si al perechilor, se sarbatoreste �n Vlasca, �n ziua de 24 martie, si se leaga de echinoctiul de primavara.

- Lazarul este un colind, �nainte de Pasti, care avizeaza pe oieri sa nu scoata oile la pasunat �nainte de Sf�ntul Gheorghe, c�nd natura este �nverzita; tot atunci oierii care practica transuhmanta se pornesc cu turmele dinspre c�mpie spre munte.

- Amutitul cucului - denumirea populara a solstitiului de vara, sinonima cu S�nzienele si Dragaica.

- Jocul ritual al Calusarilor este amintit de textele antice si se presupune ca a fost practicat �nca din anul 400 �.e.n. de getii si tracii de la Dunare.

- De 14 septembrie, Ziua Crucii, sarpele intra �n pam�nt si se �ntoarce la echinoctiul de primavara.

- De ziua Sf�ntului Apostol Andrei, care a crestinat pe daco-geti, gospodarii obisnuiesc sa puna gr�u pe farfurie, pe care-l stropesc cu apa p�na �ncolteste. Farfuria cu gr�ul, astfel rasarit, este purtata de colindatorii ,,plugusorului mare" si face parte din piesele de ceremonie ale acestui colind c�nd se spune ca ,,a venit mai an, badica Troian" si nu ,,badica Traian", deoarece incantatia nu are de a face cu numele �mparatului roman ci cu cuv�ntul troian (de zapada) care protejeaza culturile de cereale semanate toamna.

- Alaiurile organizate din Ajunul Craciunului p�na la Boboteaza pentru Colindul Caprei, al Brezaei, se refera la ocrotirea animalelor de boli si �nmultirea acestora �n gospodariile taranilor. Jocul caprei este �nt�lnit pe una din tablitele de la Tartaria, deci �nca din neolitic.

- �n seara de Boboteaza, gospodarul merge �n t�rla cu ochii �nchisi. Daca prinde o oaie alba va avea un an bun, daca va prinde o oaie neagra, anul va fi rau pentru el si familia sa.

Toate aceste obiceiuri, pastrate prin transmiterea prin viu grai sau consemnate de istoricii antici, demonstreaza importanta substratului geto-dac �n viata spirituala a rom�nilor.

Prof. Marin Radan
DACIA Magazin nr.5 iunie 2003

"