material preluat de pe http://www.cimec.ro/Arheologie/sarmi/

De-a lungul unei perioade de mai bine de 150 de ani (sec. I �. Hr. - sec I d. Hr.), Dacia a fost �nzestrat� cu un veritabil sistem de ap�rare, cuprinz�nd mai mult de 90 lucr�ri de fortifica�ii, de diferite tipuri: a�ez�ri �nt�rite, cet��i �i fortifica�ii de p�m�nt. �n ceea ce prive�te fortifica�iile Daciei preromane, cele din regiunea de sud-vest a Transilvaniei actuale constituie un grup aparte. Ridicate la sud de bazinul mijlociu al r�ului Mure� - �n acea parte a Carpa�ilor Meridionali care formeaz� Masivul �ureanu -, ele au permis men�inerea sub control a c�ilor de acces c�tre capitala regatului dac, Sarmizegetusa. [...] �n aceast� regiune a capitalei regatului, vestigiile locuirii dacice formeaz� un ansamblu unic, �n care elementele civiliza�iei autohtone se conjug� �n modul cel mai fericit cu cele �mprumutate din lumea clasic� greco-roman�.



S�p�turile arheologice efectuate la Sarmizegetusa - situat� pe piciorul versantului vestic al Muntelui �ureanu - au adus la lumin� locuin�e dacice rurale, �n vecin�tatea celor quasi-urbane, dovedind o preocupare pentru amenajarea teritorial� �i urban�, ca �i existen�a unor func�iuni de ordin economic, proprii centrelor similare (Fe�ele Albe, Ceata, Sarmizegetusa - Gr�di�tea de Munte); descoperim, cu aceast� ocazie, �i fortifica�ii propriu- zise, incendiate �i distruse de romani, cu ocazia victoriei lor, dob�ndit� de Traian, �n anul 106, care a des�v�r�it, astfel, a doua campanie �mpotriva regelui dac Decebal. Fortifica�iile propriu-zise se clasific� �n trei categorii: cet��i ridicate �n proximitatea marilor centre civile (Coste�ti - Cet��uie, V�rful lui Hulpe �i Sarmizegetusa - acestea dou�, din urm�, pe teritoriul actualei localitati Gr�di�tea de Munte), cet��i lipsite de a�ez�ri civile �n jur, ridicate din ra�iuni strict militare (Coste�ti - Blidaru, Luncani - Piatra Ro�ie) �i impozantul zid de ap�rare de la Cioclovina - Ponorici. Acesta din urm� este construit din lemn �i pietre nefasonate; are o lungime de mai mult de 2,5 kilometri �i bastioane imense, cu diametre �ntre 40 �i 80 metri, ca �i ziduri perpendiculare �i oblice, adosate zidului principal �i menite s� fragmenteze frontul de atac al inamicului. �ntregul zid relev� tehnica tradi�ional� dacic�, dar bastioanele �i zidurile perpendiculare tr�deaz� �mprumuturi din lumea elenistic�.
�n cazul cet��ilor, planurile sunt fie tradi�ionale (dar adaptate, pe c�t posibil, configura�iei terenului, f�r� ajust�ri notabile), fie elenistice - mai exact, inspirate din arhitectura militar� elensitic�. �n categoria celor cu planuri tradi�ionale intr� lucr�rile de fortifica�ie din lemn �i p�m�nt de la Coste�ti - Cet��uie, ca �i cele din p�m�nt, lemn �i piatr� de la Sarmizegetusa, �n vreme ce �n categoria celor cu planuri inspirate din arhitectura elenistic� fac parte fortifica�iile de la Coste�ti - Blidaru �i Luncani - Piatra Ro�ie. Aceea�i observa�ie se poate face �i pentru elementele de fortificare: ziduri cu pietre fasonate �n maniera elenistic� (la Coste�ti - Cet��uie �i, par�ial, la Coste�ti - Blidaru) �i ziduri din piatr� fasonat�, inspirate din tehnica elenistic� (par�ial, la Coste�ti - Blidaru, �i la Luncani - Piatra Ro�ie �i Sarmizegetusa). �mpreun�, toate aceste fortifica�ii constituie un sistem defensiv pentru Sarmizegetusa, dar luate separat, fiecare reprezint�, prin particularit��ile sale, o entitate bine configurat�.

Totu�i, exist� o caracteristic� general valabil�: sursa permanent� de ap� g�sindu-se sub cota fortifica�iei, ele nu sunt �n m�sur� de a rezista la asedii prelungite [...]. Cea mai veche fortifica�ie este cea de la Coste�ti - Cet��uie, ridicat� �n pragul sec. II d. Hr., c�nd, pe un mamelon �nalt de 150 metri, au fost amenajate dou� valuri de p�m�nt av�nd, pe coama lor, o palisad� multipl�.[...] Este probabil ca, dup� cucerirea - c�tre anul 55 �. Hr. - a cet��ilor grece�ti de pe litoralul vestic al M�rii Negre, de c�tre regele dac Burebista, me�te�ugarii �i constructorii originari din aceste �inuturi au contribuit la ridicarea zidului (gros de 4 metri), din piatr� fasonat�, pe un traseu unghiular, dotat cu trei bastioane - �n afar� de bastionul situat �n incint�, pe unul dintre valurile de p�m�nt, de celelalte trei bastioane din exteriorul fortifica�iei, a�ezate pe calea de acces, �i de alte dou� turnuri locuibile. Toate aceste elemente de fortifica�ie sunt construite cu ziduri elenistice, cu umplutur� de tip emplecton (p�m�nt �i pietre de r�u, a�ezate �ntre dou� paramente din piatr� fasonat�). A�a cum se prezint�, �i alte elemente ne duc cu g�ndul la contribu�ia me�terilor greci: este cazul turnurilor locuibile (al c�ror prim nivel este construit din ziduri de acela�i tip, �n vreme ce etajul este ridicat din c�r�mizi u�or arse), al sc�rilor monumentale din piatr�, de l�ng� turnul locuibil din vest, �i al contraforturilor adosate pe un segment al zidului de incint�. �n interiorul fort�re�ei se g�sesc, de asemenea, un turn de paz�, o cistern� pentru apa de ploaie, bar�ci pentru solda�i �i un sanctuar rectangular cu st�lpi din lemn �i piedestale din piatr� fasonat�; alte trei sanctuare, de asemenea, rectangulare, �i construite �n aceea�i tehnic�, se g�sesc �n exteriorul zidurilor. La picioarele mamelonului (sub actuala localitate) se �ntindea marea a�ezare civil�.


�n apropiere de Coste�ti - Cet��uie, pe un mamelon �nalt de 250 metri, se g�se�te cetatea de la Coste�ti - Blidaru. Planul rectangular, bastioanele de la col�uri, intrarea - situtat� �ntr-un bastion - �i un turn locuibil semnaleaz� aceea�i influen�� elenistic�, �n ciuda faptului c� tehnica de construc�ie a zidurilor cet��ii nu se conformeaz�, integral, acesteia. Din aceast� abatere de la regul� a rezultat murus dacicus din piatr� fasonat�, f�r� butise (blocuri a�ezate perpendicular pe direc�ia zidului). �ntr-o a doua faz�, fortifica�ia a fost m�rit� - suprafa�a ei fiind dublat� -, �n spatele zidurilor de nord �i de vest ale incintei fiind adosate ziduri din piatr� fasonat�, altern�nd cu ziduri din piatr� nefasonat� �i legate cu p�m�nt. Acestea constituiau depozite de provizii, pardoselile lor fiind utilizate ca platforme pentru lupt�. �n aceea�i perioad�, al�turi, dar ceva mai jos de fortifica�ie, a fost construit� o cistern�, cu respectarea integral� a princiilor lui Vitruviu.

Literele grece�ti incizate pe zidurile turnului locuibil, ca �i cele de pe zidul sudic, sunt semne de marcare �n carier�. Supravegherea c�ilor de acces era asigurat� de la �n�l�imea celor 14 turnuri. Nu departe de fortifica�ie existau dou� sanctuare. La vest de Blidaru [...], se g�se�te cetatea de la Luncani - Piatra Ro�ie. �ntr-o prim� faz�, au fost ridicate, simultan, pe un platou amenajat, zidurile de incint�, �nzestrate cu cinci bastioane - patru la col�uri �i unul pe traseul zidului estic -, dou� mari construc�ii �i un sanctuar, marea construc�ie din incint� - pe care o numim cazarm� - �i trei turnuri izolate. �ntr-o faz� ulterioar�, dou� dintre acestea au fost unite, la baza platoului, prin ziduri din piatr� nefasonat�, legate cu p�m�nt. Intrarea �n cetate - printr-un bastion -, scara monumental� din piatr� �i planul rectangular al ansamblului sunt de inspira�ie elenistic�, �n vreme ce zidurile din piatr� nefasonat� relev� tehnica dacic�, inspirat�, �i ea, din cea elenistic�. Av�nd �n vedere c� fortifica�ia de la V�rful lui Hulpe nu a fost, �n mod deliberat, cercetat� arheologic, ultima cetate explorat� este cea de la Sarmizegetusa. Drumul antic, lung de 20 kilometri, de la Coste�ti - Blidaru p�n� aici, era supravegheat de turnuri de paz� [...]. Capitala regatului dac, Sarmizegetusa, se �ntindea pe o suprafa�� de 6 km2, construc�iile afl�ndu-se pe terase antropogene, din care unele sunt sus�inute de ziduri �nalte de 14 metri. �n antichitate, ora�ul era alc�tuit din trei zone distincte: dou� cartiere civile �i, �ntre ele, fortifica�ia �i zona sacr�; �ntregul ansamblu era dotat cu conducte de ap�, canale de drenaj, drumuri pavate, sc�ri etc.


Fortifica�iile �nconjurau un mamelon �nalt de 1.000 metri �i constau dintr-un val de p�m�nt care bareaz� calea de acces. Acesta este surmontat, pe partea de sud, de o palisad�, �n vreme ce zidul de incint� este construit �n tehnic� dacic�, de inspira�ie elenistic�. Par�ial distrus� �n 106 [...], cetatea a fost largit� �i reconstruit� de cuceritori. [...] Zona sacr� este situat� la est de fortifica�ie. Au fost scoase la lumin� zece sanctuare rectangulare [...], ca �i un mare altar din piatr�, toate fiind integral sau �n cea mai mare parte din calcar sau andezit. Sanctuarele rectangulare sunt m�rginite, spre exterior, de un �ir de pila�tri din piatr�, �n vreme ce, spre interior, au fost ridicate coloane masive din piatr� sau lemn.

[...]Pentru a realiza toate aceste construc�ii a fost nevoie, f�r� �ndoial�, de un efort ie�it din comun, deoarece aceast� zon� este lipsit� de piatr� de construc�ie. [...]
Cu excep�ia sanctuarelor sale, microzona de la Sarmizegetusa atest� o �ngem�nare insolit� de elemente tradi�ionale indigene (dacice) �i de influen�e elenistice [...]. �n acela�i timp, prin num�rul �i anvergura, ca �i prin amplasarea �i modul lor de executare, construc�iile de la Sarmizegetusa reprezint� cele mai importante realiz�ri de arhitectur� european� din antichitate, din afara lumii greco-romane, ele neav�nd nici un corespondent, din aceea�i epoc�, �n p�r�ile barbare ale continentului.

de Ioan Glodariu

Bibliografie:
Dinu ANTONESCU, Introducere �n arhitectura dacilor, Bucure�ti, 1984
Ion Hora�iu CRI�AN, Burebista �i epoca sa, Bucure�ti, 1977
Constantin DAICOVICIU, Cetatea dacic� de la Piatra Ro�ie. Monografie arheologic�, Bucure�ti, 1954
Constantin DAICOVICIU, Hadrian DAICOVICIU, Sarmizegetusa. Cet��ile �i a�ez�rile dacice din Mun�ii Or�tiei, Bucure�ti, 1962
Hadrian DAICOVICIU, Ioan GLODARIU, Ion PISO, Un complex de construc�ii �n terase din a�ezarea dacic� de la Fe�ele Albe, �n Acta Museu Napocensis, X, 1973
Hadrian DAICOVICIU, Stefan FERENCZI, Ioan GLODARIU, Cet��i �i a�ez�ri dacice din sud-vestul Transilvaniei, Bucure�ti, 1990
Hadrian DAICOVICIU, Dacia de la Burebista la cucerirea roman�, Cluj, 1972
Ioan GLODARIU, Vasile MOGA, Cetatea dacic� de la C�p�lna, Bucure�ti, 1989
Ioan GLODARIU, Arhitectura dacilor - civil� �i militar� (sec. II �.e.n. - I e.n.), Cluj-Napoca, 1983
Nicolae LUPU, Tili�ca - A�ez�rile arheologice de pe C�t�na�, Bucure�ti, 1989
Mihail MACREA, Octavian FLOCA, Nicolae LUPU, Ion BERCIU, Cet��i dacice din sudul Transilvaniei, Bucure�ti, 1966
"