O descoperire arheologic� inedit� f�cut� pe teritoriul t�rii noastre, al�turi de alte surse re�nviate din negura vremurilor, au condus c�tiva cercet�tori la o concluzie uimitoare: geto-dacii foloseau scrisul cu mult �naintea altor popoare. Nimeni nu stie cu exactitate c�nd si unde a ap�rut scrierea „pentru �nt�ia dat�" �n istoria omenirii �nceputurile civilizatiei umane au fost, de-a lungul timpului, �nv�luite �n mister. Cel mai ades, savantii �si ascund divergentele de opinii sau inerenta lips� de informare �n aceast� problem� sub formula nu lipsit� de... gratie poetic� „Originile scrisului se pierd �n negura timpurilor".

Misterul scrisului a fost subiectul unor ambitioase cercet�ri, dar si al unor �ncr�ncenate controverse stiintifice. Cu toate acestea, descoperirile senzationale nu lipsesc, �ntregind mozaicul desperecheat al cunoasterii. Astfel, �n 1961, cercet�torul clujean Nicolae Vlasa descoperea trei t�blite de lut �n micuta asezare T�rt�ria, de pe Muresul transilvan. Tablitele, acoperite cu semne grafice asem�n�toare �ntr-un mod uimitor scrierii pictografice sumeriene de la sf�rsitul mileniului IV. �.e.n., s-au dovedit a fi, �n urma cercet�rilor, cu 1000 de ani mai vechi dec�t primele m�rturii ale scrierii sumeriene! Ele dat�nd, deci, de acum aproape 7000 de ani! Rezultatele cercet�rilor mai multor savanti din diverse t�ri au avansat o teorie senzational�: primul alfabet si prima scriere apartin str�mosilor nostri geto-daci. �n 1961, Nicolae Vlasa descoperea primele t�blite de la Tartaria, despre care se afirma initial c� ar fi fost "importate" din Sumer. Mult timp s-a considerat c� istoria omenirii �ncepe la Sumer, dat fiind faptul c� civilizatiile asiriene babiloniene, carpatic�, duc�nd cu ei o scriere deja cunoscut�". �n sprijinul afirmatiilor sale aduce argumente imbatabile. Primul calendar mesopotamian nu corespunde latitudinii Sumerului, ci zonei din nordul egiptene, ebraice, grecesti sunt mult mai noi dec�t aceasta. Dup� ce tablitele au fost verificate si datate la Moscova, concluziile au fost senzationale. T�blitele de la T�rt�ria sunt mai vechi cu cel putin 1000 de ani dec�t cele sumeriene. T�blite de acelasi tip au mai fost descoperite ulterior celor de la T�rt�ria �n zona Portilor de Fier, la Lepenskii Vir, pe malul drept al Dun�rii. Istoricul rus N.Jirov declara �n revista Znanie Sila (1971) faptul c� sumerienii au migrat din zona peninsulei balcanice (Geto-Dacia). Sumerienii au migrat cu tot cu calendar, �ns� acesta nu se mai potrivea la marimea zilelor si noptilor de pe latitudinea lor, fapt pentru care a fost schimbat. Acelasi argument a fost folosit si de c�tre astronomul polonez Ludwig Zaidler �n cartea "Istoria ceasurilor" pentru a demonstra migratia sumerian� din zona carpatic�. Savantul sovietic mai sublinia faptul c� limba sumerian� era total diferit� de ale vecinilor semiti, iar scrierile lor plasau originea str�mosilor �ntr-o tar� montan� sau submontan�. Dat�rile cu carbon radioactiv realizate de savantul american Marija Gimbutas (C 14) au stabilit c� t�blitele carpatice sunt mai vechi cu un mileniu dec�t cele din Sumer, iar scrisul de pe t�blitele de la T�rt�ria este mult mai vechi dec�t cel descoperit pe pl�cutele din Sumer. Acest aspect a fost confirmat �n anul 1972 si de academicianul bulgar Vladimir I.Georgiev. Savantul belgian Bonaventura Vulcanius Brugensis analizeaz� �n cartea sa „Despre literele si limba getilor sau a gotilor", publicat� �n 1957 la Lyon, mai multe alfabete zis gotice prin comparatie cu cel getic primitiv. El m�rturiseste c� s-a inspirat din lucrarea altui savant si anume, a arhiepiscopului de Uppsala, Joannes Magniis Gothus, intitulat� „Istoria tuturor regilor goti si finlandezi", ce a fost publicat� la Roma �n 1554 si �n care se prezenta pentru prima dat� alfabetul getic, �n aceast� lucrare se demonstreaz� c� episcopul Wulfila (303-383 d. H.) a inventat alfabetul gotic inspir�ndu-se din cel getic, �n acest alfabet, considerat a fi cel mai nou din acea vreme, Wulfila a tradus Biblia, cunoscut� sub numele de Codex Argenteus. At�t Vulcanius Brugensis, c�t si Joannes Magnus au avut la dispozitie surse antice si medievale foarte rare si de o valoare inestimabil�, care ast�zi nu mai sunt disponibile. Printre acestea se num�r� si discursurile lui Cato cel B�tr�n (234-149 i. H.), din care citeaz�: „.. faptele de vitejie ale getilor fuseser� c�ntate de poetii lor, acompaniati la flaut, cu mult �nainte de �ntemeierea Romei...". Si nu numai Cato cel B�tr�n, ci si poetul erudit Publius Ovidius Naso (43 i. H. -17d. H) este un martor autentic. Timp de 10 ani a tr�it exilat printre getii din nordul Imperiului Roman, le-a �nv�tat limba, ba chiar a scris �n limba get� si sarmat� mai multe poeme, din care ne-a parvenit unul p�strat �n Pontica, �n rezumat �n mod surprinz�tor, cei care au sustinut cel mai mult ideea c� T�blitele de la T�rt�ria reprezint� primul alfabet nu au fost oamenii de stiint� rom�ni, ci str�ini. La T�rt�ria nu s-au mai f�cut s�p�turi din anul descoperirii enigmaticelor pl�cute. Acestea sunt depozitate la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Peste semnificatia lor istoric� si stiintific� s-a asternut �n toti acesti ani un misterios val de t�cere. Din fericire, �n ultimii ani, c�tiva cercet�tori �ncearc� din nou s� readuc� la lumin� adev�rul despre trecut, repurt�nd �n discutie valoarea inestimabil� a T�blitelor de la T�rt�ria. �n imaginea al�turat� se poate observa asem�narea dintre semnele inscriptionate pe t�blitele de la T�rt�ria si scrierile ap�rute ulterior �n alte p�rti ale lumii. Concluzia logic� ar fi c� toate aceste scrieri primitive au avut ca origine scrierea folosit� pe teritoriul t�rii noastre cu mult� vreme �nainte. Cum ar fi ar�tat omenirea �n absenta scrisului, geniala inventie care �ntrece cu mult, prin �nsemn�tate, tot ce a inventat omul de-a lungul �ntregii lui existente... Mai mult ca sigur c� nu foarte diferit de felul cum ar�ta �n prezent triburile de v�n�tori care mai s�l�sluiesc �n s�lb�ticia junglei amazoniene, �n p�durile Africii ecuatoriale ori �n tinuturile desertice ale aborigenilor australieni.. Dac� pentru toate celelalte inventii ale mintii omenesti a existat, exist� si va exista mereu un principiu din r�ndul legit�tilor Universului pe care am reusit s� �l cunoastem si s� �l st�p�nim, scrierea nu are nici un corespondent �n natur�, chiar dac� „limbaje" exist�! F�r� scriere, �ns�si istoria ar fi avut, poate, si azi aura de mit si legend� pe care i-o sortise odinioar� oralitatea». S� reprezinte oare teritoriul Geto-Daciei locul �n care a ap�rut pentru prima oar� scrisul, dup� care el s-a r�sp�ndit pe tot globul? Exist� destule argumente care sustin aceast� ipotez�.

DACIA, nr.13, martie 2003 "