Ca populatie aparte �n peisajul etnic al peninsulei balcanic, tracii erau cunoscuti �nc� din vremea marelui c�nt�ret orb al antichit�tii grecesti Homer, primul care-i �nf�tiseaz� m�car cu unele din caracteristicile lor. De la el afl�m pentru prima oar� c� acest popor de r�zboinici dispunea de bog�tii considerabile, din moment ce unii regi ai lor, precum acel Resos de prin p�rtile noastre, �si �ng�duiau s� aib� carele ferecate cu aur si s� poarte arme tot de aur, "cum numai zeii au dreptul s� poarte".


Din aceste vremi de legend� si p�n� �n sec. al V-lea �.e.n., la Herodot, stirile despre traci s�nt sporadice si neconcludente, dac� facem abstractie de rezultatele exceptionale ale cercet�rilor arheologice, mai ales din ultimii 30 de ani. De la Herodot afl�m c� tracii ,,s�nt cei mai numerosi dup� inzi”, capabili s� adune o armat� mai puternic� si mai numeroas� dec�t a oric�rui stat pe care-l cunostea istoricul grec, numai c� tracii nu s�nt uniti �ntre ei si c� poart� numeroase r�zboaie fratricide. �nsemnarea este cu at�t mai valoroas� si mai semnificativ� cu c�t istoricul amintit se opreste �n chip special asupra getilor, "cei mai viteji si mai drepti dintre traci", descriindu-le ocupatiile, caracterul si diverse obiceiuri. Aceasta �nseamn�, cu alte cuvinte, c� la aceast� dat� getii sau geto-dacii se individualizeaz� complet de masa tracilor, fiind descrisi ca un popor aparte, chiar dac� erau �nruditi cu tracii.
Preocup�rile moderne pentru istoria si civilizatia tracic�, una dintre cele mai originale si cu o vechime milenar�, s�nt, oric�t ar p�rea de ciudat, de dat� foarte recent�. Practic, studii speciale dedicate acestora au fost realizate abia �n ultimele dou� decade, un pas hot�r�tor marc�ndu-l primul Congres de tracologie, tinut la Sofia �n 1972. Au fost elaborate studii complexe, au ap�rut reviste speciale dedicate acestei problematici, au fost formulate ipoteze �ndr�znete si concluzii importante privind rolul tracilor �n istoria sud-est european�. Un aport deosebit la abordarea problemelor, la elucidarea unor �ntreb�ri ridicate de acestea au adus cercet�torii rom�ni, fie c� e vorba de cercet�ri arheologice, filologice sau de istorie politic�.
La Congresul al doilea de tracologie, tinut la Bucuresti �n septembrie 1976, al�tur�ndu-se rezultatelor cercet�torilor rom�ni si bulgari cele ale oamenilor de stiint� din alte circa 30 de t�ri ale lumii, au iesit �n evident� at�t interesul major fat� de istoria unui popor cu o interesant� civilizatie, c�t si necesitatea conjug�rii interdisciplinare a cercet�rilor.
S-a ar�tat �n esent� c� civilizatia tracic� trebuie privit� nuantat, c� problema descoperirilor arheologice nu poate fi l�sat�, pentru explicarea fenomenului istoric, numai �n seama arheologilor. Pentru dob�ndirea unei imagini complete a acesteia este nevoie de mig�loase cercet�ri lingvistice si de alt� natur�, coroborate cu informatia scris� ce ni s-a p�strat. �n acest sens, va trebui ca �n viitor s� se precizeze mai clar, pe baza unor document�ri sigure, momentul diviz�rii marelui trunchi tracic �n entit�ti aparte, dintre care cea mai viabil� si mai puternic� s-a dovedit a fi cea geto-dacic� de la nord de Muntii Haemus (Balcani).
�ntr-adev�r, dac� pe timpul epocii neolitice, a bronzului si, partial, a fierului se constat� pe o arie �ntins�, de la Carpatii P�durosi si p�n� �n Tesalia, unele aspecte culturale comune sau asem�n�toare, �n epoca urm�toare aceast� unitate dispare: la nordul Balcanilor, cuprinz�nd �n mare teritoriul Rom�niei, dar si zonele limitrofe, se manifest� pregnant unitatea civilizatiei geto-dacice, cu exceptionalele sale m�rturii materiale, �nsemn�nd cet�ti, tezaure, asez�ri complexe etc.; la sud, tracii odrizi vor fi din ce �n ce mai dependenti fat� de influentele greco-macedonene, sf�rsind apoi total �n timpul ocupatiei romane asupra Peninsulei Balcanice.
Geto-dacii reusesc, mai ales �ncep�nd cu secolul al VI-lea �.e.n., de c�nd avem si informatiile scrise, s�-si creeze nu numai o civilizatie �nfloritoare, dar si extrem de unitar�, de original�. Coifuri de aur sau argint ca cele descoperite la Poiana, Cucuteni, Agighiol. Peretu, Hateg nu vor mai fi �nt�lnite la nici un popor, tot asa cum complexele de cet�ti si palate de piatr� ca cele din Muntii Or�stiei, de la Cet�teni, Pietroasa, B�tca Doamnei, Cotnari, etc. reprezint� din toate punctele de vedere, un ,,unicum” clar gr�itor despre viata acelor oameni care l-au f�cut pe Lucius Annaeus Florus (istoric si poet roman) s� afirme despre geto-daci c� ,,tr�iesc nedezlipiti de munti” si c�, �n frunte cu regele lor Cotiso, coborau deseori si treceau Dun�rea, f�c�nd incursiuni �n provinciile romane din sud.
Arta creat� de geto-daci este si ea cu totul original�, fiind, �n ansamblul s�u, o dovad� �n plus despre unicatea spiritual�, de civilizatie, a unui popor descins din str�lucitul trunchi tracic.
"