|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
Revista Dacia Nemuritoare
|
|
|
La Sarmizegetusa Regia arheologi
Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line
|
|  |
|
comori descoperite in trecut si pierdute in actualitate
|
|
lupul_alb scrie "Cu 1.600 de ani �n urm�, istoricul Dio Cassius a notat: "Se g�sir� si comorile lui Decebal, cu toate c� erau ascunse sub apa r�ului Sargetia... C�ci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, ab�tu r�ul, s�p� albia lui si pun�nd �ntr�nsa mult aur si argint, precum si alte lucruri de mare pret si care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre si gr�m�di p�m�nt; dup� aceea aduse din nou r�ul �n albia lui, iar �n pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vesmintele si alte lucruri de felul acesta. Dup� ce f�cu acestea, el ucise pe captivi, ca s� nu spun� nim�nui nimic. Dar Bicilis, un sot de-al lui, care stia ce se lucrase, fu prins si d�du pe fat� toate acestea..."
"
|
|
URME DE CIVILIZATIE DACICA IN JUDETUL BRASOV
|
|
liliana scrie " Dacii si getii faceau parte din ramura marelui popor indo-european al tracilor, formau un singur popor si vorbeau aceeasi limba. Dintre formatiunile tribale si gentilice ale tracilor, triburile daco-getilor erau cele mai mari si mai puternice. (Nota 1)
Dacii si getii sunt mentionati de 63 autori antici. Dintre care 32 in limba greaca si 31 in latina. Izvoarele elene ii numesc geti pe locuitorii din sudul Daciei, iar izvoarele latine ii numesc daci pe locuitorii din Transilvania, Banat, Maramures si probabil Oltenia de astazi. Deci, daco-getii populau zona din nordul Dunarii.
Se considera ca numele getilor deriva dintr-o radacina straveche indo-europeana cu sensul de ,,a grai, a vorbi". Denumirea dacilor este posibil sa derive din cuv�ntul ,,daca", insemn�nd ,,cutit, pumnal", in acest caz populatia s-ar denumi dupa arma sa caracteristica. (Nota 2)
"
|
Scris de autor on Sunday, May 20 @ 11:40:11 EEST (12211 citiri)
(Citeste mai mult... | 21612 bytes in plus | Scor: 4.47)
|
|
bogdan3963 scrie "“LUPII NEMURITORI”
Stindardul Geto-Dac ,simbol al credintei in nemurire al stramosilor nostri
In aria etnica a geto-dacilor ,cuprinsa intre riurile Tisa,Nistru,Dunare Ciubrita si muntii Balcani,cu nucleul ei constituit de bazinul carpatic(1) ,credinta in nemurire constituie o trasatura dominanta a acestora , trasatura ce-i deosebeste de celelalte neamurin ale lumii antice.(2).
"
|
Scris de Autor on Monday, September 26 @ 14:41:26 EEST (11922 citiri)
(Citeste mai mult... | 8916 bytes in plus | Scor: 4.76)
|
|
|
Nume �i rezonan�e getice �n vechi texte biblice
|
|
Anonim scrie "Beneficiind integral de savoarea �i curiozitatea analizei realizate �i prezentate se poate conchide c� multe, chiar foarte multe denumiri apar�in teritoriului rom�nesc a c�rui ��r�n� (torin�) a fost, credem nu �nt�mpl�tor, s�rutat� de Pap�, teritoriu denumit mai apoi, tot de c�tre Pap�, Gr�dina Fecioarei Maria sau Gr�dina Maicii Domnului.
A�adar se pot formula mai multe ipoteze:
1. t�r�mul de ast�zi al Rom�niei este locul de unde au plecat popoarele semitice ce au redactat �ntr-o prim� form� textele sacre,
2. unele texte reunite �n textele sacre �i au ob�r�ia pe aceste meleaguri.
3. textele biblice sunt compila�ii de texte tradi�ionale etc."
|
Scris de autor on Monday, July 18 @ 15:49:18 EEST (10717 citiri)
(Citeste mai mult... | 8284 bytes in plus | Scor: 4.27)
|
|
|
Clopotele Rom�niei (sec. IV b.C.- sec. XXI
|
|
Anonim scrie "TRILOGIA
“PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”
Am �nceput cu mul�i ani �n urm� s� colec�ionez clopote, clopo�ei, tal�ngi �i zurg�l�i din �ar� �i str�in�tate, din zonele �n care am avut �ansa s� ajung de-a lungul timpului. Achizi�ionate din anticariate sau de pe pia�a liber�, primite de la prieteni sau colegi, acestea s-au transformat �n timp �ntr-o colec�ie al c�rei profil l-am dirijat �i restric�ionat c�tre o larg� varietate tipologic�, menit� s� acopere un num�r c�t mai mare de zone culturale din lume, evit�nd repeti�iile �i elimin�nd asem�n�rile.
"
|
|
The Carpatho-Danubian Space
|
|
andrada scrie "The Carpatho-Danubian space bears the oldest vestiges of man’s existence and activities in Europe, indicating its belonging to the vast area of anthropogenesis.
In Valcea County, at Bugiulesti, an important number of animal bones leads back to the Villafranchian period. Human osteological remains found at Ohaba Ponor Cave (two hand phalanxes and a foot one) belonging to Homo sapiens neanderthalensis speak of a different historical period.
The Cave of the Crow, once a settlement near today’s Brosteni, Gorj County, dated with radioactive carbon, proved to have been inhabited 47,550 years ago. Obviously, we cannot say much about these remote ancestors of the Carpatho-Danubian people. Yet, some of the most tragic moments in the history of the Carpatho-Danubian Space began the moment the historians-politicians tried to manipulate the past. One feels so weak and helpless in front of these scholars who come to such aberrant, illogical conclusions about the history of the Carpatho-Danubian people, that one wonders whether one would better stay out of their “business”. Truth asks for two things: it takes someone to utter it and someone to hear it.
"
|
andrada scrie "Ca populatie aparte �n peisajul etnic al peninsulei balcanic, tracii erau cunoscuti �nc� din vremea marelui c�nt�ret orb al antichit�tii grecesti Homer, primul care-i �nf�tiseaz� m�car cu unele din caracteristicile lor. De la el afl�m pentru prima oar� c� acest popor de r�zboinici dispunea de bog�tii considerabile, din moment ce unii regi ai lor, precum acel Resos de prin p�rtile noastre, �si �ng�duiau s� aib� carele ferecate cu aur si s� poarte arme tot de aur, "cum numai zeii au dreptul s� poarte".
"
|
BUREBISTA scrie "Descoperirea procedeelor de obtinere a metalelor si apoi utilizarea acestora pentru realizarea unei game variate de unelte si arme a avut ca rezultat dezvoltarea societatilor antice si implicit a permis cresterea valorilor economice si a populatiilor. In Dacia fierul a inceput sa fie folosit masiv incepind cu a doua jumatate a secolului II ien, perioada ce nu intimplator coincide cu dezvoltarea rapida a societatii dacice si fundamentarea statului dac. Dar primele piese de fier gasit dateaza inca de la inceputul primei epoci a fierului, in Hallstatt A1 (sec XII ien). Numarul mare si varietatea pieselor realizate din fier presupune cunoasterea unor zacaminte bogate si desigur posibilitatea ca ele sa fie exploatate eficient.
"
|
Scris de autor on Wednesday, March 23 @ 17:44:07 EET (5090 citiri)
(Citeste mai mult... | 4511 bytes in plus | Scor: 4.17)
|
|
|
O CIVILIZATIE VECHE DE 10.000 DE ANI
|
|
andrada scrie "SUB CASELE SI GRAJDURILE T�RANILOR DIN MUNTII OR�STIEI SE ASCUNDE O CIVILIZATIE VECHE DE 10.000 DE ANI
Despre civilizatiile egiptean�, mayas�, incas� sau aztec� a auzit toat� lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realiz�ri tehnice si stiintifice care ne mir� si ast�zi. Crezi c� dac� ai ajunge �n Egipt sau �n Peru ai �ntelege cum au fost construite piramidele sau ai reusi s� descifrezi �n laborator compozitia st�lpilor si a sferelor din fier care nu ruginesc de mii de ani, desi se afl� la discretia v�ntului si a ploilor. Cine crede c� are solutia acestor enigme nu trebuie s� parcurg� mii de kilometri pentru a-si verifica teoriile. Muntii Or�stiei sunt mult mai aproape si acolo, desi pare incredibil sau exagerat, se afl� vestigiile unei civilizatii la fel de fascinante: civilizatia dacic�.
"
|
Scris de autor on Friday, February 18 @ 14:34:11 EET (14640 citiri)
(Citeste mai mult... | 6104 bytes in plus | Scor: 4.69)
|
|
|
VECHIUL REGAT AL DACIEI..TIP�RITURI GERMANE DESPRE ROM�NI
|
|
andrada scrie "�n colectiile Bibliotecii cen�trale universitare din Bucu�resti (fondat� �n 1891) se p�s�treaz� si un bogat fond de tip�rituri germane din sec. XVI-XVIII, unele dintre ele rarit�ti, existente ast�zi �n foarte putine exemplare �n lu�me. Multe dintre aceste lucr�ri cuprind si referiri la rom�ni, la trecutul lor istoric, atest�nd atentia si interesul de care se bucurau locuitorii str�vechilor p�m�nturi carpato-danubiano-pontice �n r�ndurile intelectua�lilor si c�rturarilor europeni. Iat� c�teva dintre vechile scri�eri germane �n care g�sim si informatii despre geto-daci."
|
Scris de autor on Friday, January 28 @ 14:10:48 EET (7964 citiri)
(Citeste mai mult... | 4834 bytes in plus | Scor: 4.71)
|
|
|
VITICULTURA-ARGUMENT AL VECHIMII SI CONTINUIT�TII STR�MOSILOR NOSTRI
|
|
andrada scrie " "Patria cea veche a geto-dacilor, Tracia — scria marele nostru istoric A.D. Xenopol — era o regiune vinicol�, cauz� pentru care si era considerat� ca locul de nas�tere a zeului vinului, Dionysos".
"
|
Scris de autor on Friday, January 28 @ 14:07:12 EET (2874 citiri)
(Citeste mai mult... | 4796 bytes in plus | Scor: 4.08)
|
|
Anonim scrie "Noi Nu Sintem Urmasii Romei.
De Matei Monica.
Dupa cum sustine clipa din memoria
Umarului tarim,
Care-mi vorbeste cintind ori plingind
O pornire reala,
Lumea de aici….cu adierile visului,
Se adevereste titlul,
Pe dureri de vioara si lira,
Ce s-ar intregi in chip,
"
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 18:45:44 EET (2426 citiri)
(Citeste mai mult... | 24435 bytes in plus | Scor: 5)
|
|
|
O ignorare a identitatii?
|
|
Anonim scrie "Istoria Romanilor reprezinta in istoria universala istoria unui popor statornic, ce a oferit lumii un splendid exemplu de continuitate, un popor asezat in aceeasu vatra de etnogeneza ce si-a urmat propriul fagas de actiune si manifestare de cultura materiala si spirituala, dand valori de originalitate si durabilitate de necontestat, de mult intrate in patrimonial culturii universale.
"
|
|
COMPONENTE ESTETICE ALE MUZICII DACE
|
|
Originalitatea �i vitalitatea constituie tr�s�turile fundamentale ale muzicii dacilor, ca �i esen�a etnic� tracic�. Aceste atribute proiecteaz� datele majore ale problemei muzicii str�mo�ilor no�tri, care �nc� nu �i-a g�sit o rezolvare definitiv� �n muzicologie.
|
Investigarea �i reconstituirea fenomenului protomuzical constituie una dintre cele mai dificile �i complexe �ntreprinderi, datorit� plas�rii acestuia �n afara c�mpului vizual al cercet�torului contemporan. Mileniile care ne distan�eaz� de consemnarea formelor primare muzicale pun la grea �ncercare aser�iunile poten��iale �i ipotezele teoretice datorit� modalit��ii aproximative de determinare �i apreciere a actului sonor. Descoperirea tardiv� a sistemelor de nota�ie priveaz� speciali�tii de documentele care ar oferi probe certe ale copil�riei muzicii. In aceast� situa�ie, alternativa recurgerii la surse indirecte, adeseori deductive, se prefigureaz� valabil�, dat fiind vastele domenii care prezint� tangen�e �i inter�feren�e �ntre manifest�rile sociale ale omului primitiv �i lumea sunetelor.
|
khay scrie "Motto:"Radacinile nu mor niciodata."
Elie Dulcu
Dacii nu au disparut, nu ar avea cum, chiar daca suntem "adormiti" noi suntem urmasi lor. Pacat ca cei "treziti", care stiu despre Tartaria, despre Tara Luanei, despre crucea veche de 5000 de ani, despre octogon si steaua in opt raze, sunt atat de putini.
"
|
|
POPORUL ROM�N - CONTINUATOR AL CIVILIZA�IEI NEOLITICE EUROPENE
|
|
moira scrie "Autor al studiului: �tefan Stanciu
De�i fr�m�ntat� �n decursul istoriei sale de numeroase r�zboaie, Europa reprezint� o mare �i str�veche sintez� cultural�, receptiv� la influen�ele exterioare dar, dincolo de aparen�e, statornic� �n dezvoltarea sa continu�, cu structuri spirituale a c�ror vechime sunt atestate �n urm� cu 8-9 milenii. Pe la 7000 �.Hr., o dezvoltare timpurie a �nceput pe arii extinse din sud-estul Europei - regiunea danubian�, �n bazinul Adriaticii, insulele din Marea Egee, �n sudul �i pe coasta estic� a Peninsulei Italice - unde, timp de aproape patru milenii s-a constituit Vechea Civiliza�ie European�. Marile realiz�ri ale acestei civiliza�ii - “a�ez�ri urbane, un sistem de scriere �i temple complicat ornamentate ”1 - au constituit matricea spiritual� de la care a pornit iradierea cultural� �n arealul european."
|
Scris de administrator on Friday, February 06 @ 10:28:36 EET (4701 citiri)
(Citeste mai mult... | 45721 bytes in plus | Scor: 4.07)
|
|
|
POPULATIA DACIEI LIBERE (Preromane)
|
|
andrada scrie "Teritoriul cuprins la anul 106 d.chr. in cadrul provinciei romane Dacia era locuit in cea mai mare parte, daca nu integral, de daco-geti, care formau o grupa deosebita , in marea familie etno-lingvistica a triburilor trace si anume cea mai importanta ca numar, extindere teritoriala si rol istoric intre tracii din teritoriile de la stinga Dunarii. Sub numele etno-lingvistic "daci"si « geti »erau cuprinse populatiile de limba si cultura materiala tracica locuind din vremuri stravechi teritoriul Rominiei si intinzindu-se, in unele perioade istorice, si in afara de aceste hotare in Cimpia Tisei, intre Tisa si Dunare, spre sud pina aproape de muntii Haemus(Balcani), iar spre nord pina in Carpatii Padurosi . "
|
Scris de administrator on Tuesday, January 27 @ 17:29:48 EET (3436 citiri)
(Citeste mai mult... | 7702 bytes in plus | Scor: 4.33)
|
|
burebista scrie "Diversitatea arhitecturii militare a geto-dacilor este dovedit� de sistemul ingenios de fortifica�ii �i de materialele folosite la construirea acestuia.
Dac� tehnicile de fortifica�ie �i au originea �n prima parte a epocii fierului, pe parcursul evolu�iei lor geto-dacii au preluat �i alte modele sau elemente exterioare, adapt�ndu-le propriilor concep�ii sau necesit��i. �n primul r�nd exist� acest echilibru �ntre tradi�ie �i inova�ie, care confirm� continuitatea etnic� �i cultural�.
Civiliza�ia geto-dacic� a fost �n leg�tur� cu paradigmele culturale ale tracilor sudici, ilirilor, cel�ilor (�n�untrul arcului carpatic) �i mai cu seam� ale grecilor �i romanilor.
O compara�ie �ntre civiliza�ia clasic� a cel�ilor �i cea a dacilor din stadiul “oppidan” sugereaz� o serie de elemente comune.
Rela�ia dintre cele dou� civiliza�ii pe durata domina�iei celtice �n Transilvania (secolele IV - II a. Chr.), c�t �i pe durata expansiunii geto-dacice de-a lungul bazinului panonic al Dun�rii (secolul I a. Chr.) a luat forma unei coabit�ri str�nse, prin vehicularea conceptelor �i a practicilor culturale comune: metalurgia fierului, remarcabila proliferare a emisiunilor monetare locale din secolele III - II a. Chr., obiceiurile funerare.
"
|
Scris de administrator on Saturday, January 24 @ 15:43:18 EET (2968 citiri)
(Citeste mai mult... | 4960 bytes in plus | Scor: 3.42)
|
|
|
Limba Sanscrita si Geto-dacii
|
|
Dromihete scrie "Din cartea lui E. Dulcu, "Rom�nii, o antichitate arhaic�", aflam c� proto-limba sanscrit� a servit ca baz� pentru limbile europene; c� �n peninsula italian�, sanscrita a ajuns dup� ce a traversat celelalte popoare pe care le-a avut (geografic) �n cale; c� multe cuvinte rom�ne�ti s�nt foarte asem�n�toare cu echivalente sanscrite, iar �n DEX etimologia li se d� latin�, slav�, turc� �i din alte limbi �n care echivalentele s�nt mai ne-asem�n�toare sau cel mult identice."
|
Scris de administrator on Friday, January 09 @ 11:46:38 EET (4014 citiri)
(Citeste mai mult... | 1584 bytes in plus | Scor: 4)
|
|
Anonim scrie "Cuvant Inainte
In principal doresc sa insist asupra momentului actual in care ne aflam noi romanii, o perioada de profunde transformari in care necontenit suntem invadati de numeroase „rescrieri” ale istoriei in functie de anumite interese dintre cele mai numeroase.
Elevii de astazi nu invata la scoala mai nimic din istoria milenara a unui popor primordial,(ma refer la perioada de dinainte de 106) ai carui urmasi sunt, slavind si preamarind, conform manualelor scolare „rolul” civilizatoric roman esential in asa-zisa „ROMANIZARE”. Incercam sa ne mintim pe noi insine acceptand un basm al romanizarii, acoperindu-ne ochii si urechile si incercand sa trecem nepasatori peste o eroare majora, o adevarata tragedie a istoriei nationale. Pot spune ca sunt unul dintre cei care in masura posibilitatilor cauta sa determine pe toti aceea care au fata de istorie o atitudine de o inimaginabila nepasare, sa-si schimbe atitudinea pentru a intelege faptul ca cine nu are trecut nu are nici viitor.
"
|
Scris de administrator on Tuesday, January 06 @ 12:30:39 EET (8687 citiri)
(Citeste mai mult... | 20618 bytes in plus | Scor: 4.49)
|
|
|
andrada scrie "Pe versantul estic al Muntilor Bucegi, pe Valea Ialomitei, intre Lacul Bolboci si Scropoasa, in zona numita "Sapte Izvoare", exista o sursa de apa mai ciudata, care a facut obiectul unor studii de laborator inca din 1927. La acea vreme, Grigore Marinescu atragea atentia ca apa de aici este una dintre cele mai curate din lume. Din 1930 studiile sunt continuate de George Murceanu, iar din 1935 de catre o societate franceza. Testele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume. Spre exemplu: numarul de bacterii e zero- fata de 5 limita minima acceptata - poluarea cu azotati si azotiti e zero. "
|
Scris de administrator on Tuesday, December 23 @ 09:53:42 EET (5823 citiri)
(Citeste mai mult... | 4255 bytes in plus | Scor: 4.61)
|
|
andrada scrie "O importantã ramurã a tracologiei geografia este si un instrument al lingvisticii (geografia lingvisticã), cu ajutorul cãruia se poate �ntreprinde cartarea diferitelor fapte de limbã si, prin acest procedeu, stabilirea extensiei �n spatiu
a limbilor si dialectelor traco-dacice.
Revista "Ianus"
Din pãcate, astãzi dispunem de prea putine instrumente de lucru geografice ale acestui spatiu, unele din cele fundamentale rãm�n�nd un deziderat, si mã g�ndesc �n primul r�nd la un lexicon geografic si la o hartã completã a teritoriilor locuite �n vechime de traco-daci. Existã �n aceste tinuturi anumite regiuni care, prin unitatea lor fireascã, se cer studiate monografic. �ntre acestea si delta Dunãrii, la al cãrei statut special contribuie si faptul cã schimbãrile morfologice petrecute din antichitate si p�nã azi au fost mult mai profunde dec�t �n alte regiuni, de uscat, cum s-a �nt�mplat de altfel si �n zonele de vãrsare ale altor r�uri, de pildã cele ale Nilului ori ale Padului, mai bine cunoscute.
"
|
Scris de administrator on Tuesday, December 23 @ 09:50:51 EET (1778 citiri)
(Citeste mai mult... | 28116 bytes in plus | Scor: 3.66)
|
|
|
O civilizatie veche de 10.000 de ani
|
|
andrada scrie "Sub casele si grajdurile taranilor din Muntii Orastiei se ascunde o civilizatie veche de 10.000 de ani
FLORENTINA IONESCU
Despre civilizatiile egipteana, mayasa, incasa sau azteca a auzit toata lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizari tehnice si stiintifice care ne mira si astazi. Crezi ca daca ai ajunge in Egipt sau in Peru ai intelege cum au fost construite piramidele sau ai reusi sa descifrezi in laborator compozitia stilpilor si a sferelor din fier care nu ruginesc de mii de ani, desi se afla la discretia vintului si a ploilor. Cine crede ca are solutia acestor enigme nu trebuie sa parcurga mii de kilometri pentru a-si verifica teoriile. Muntii Orastiei sint mult mai aproape si acolo, desi pare incredibil sau exagerat, se afla vestigiile unei civilizatii la fel de fascinante: civilizatia dacica.
"
|
Scris de administrator on Tuesday, December 23 @ 09:49:08 EET (3089 citiri)
(Citeste mai mult... | 5976 bytes in plus | Scor: 4.66)
|
|
andrada scrie "DACIA, nr.13, martie 2003
O descoperire arheologica inedita facuta pe teritoriul tarii noastre, alaturi de alte surse reinviate din negura vremurilor, au condus cativa cercetatori la o concluzie uimitoare: geto-dacii foloseau scrisul cu mult inaintea altor popoare Nimeni nu stie cu exactitate cand si unde a aparut scrierea „pentru intaia data" in istoria omenirii inceputurile civilizatiei umane au fost, de-a lungul timpului, invaluite in mister. Cel mai ades, savantii isi ascund divergentele de opinii sau inerenta lipsa de informare in aceasta problema sub for-mula nu lipsita de... gratie poetica „Originile scrisului se pierd in negura timpurilor". "
|
Scris de administrator on Tuesday, December 23 @ 09:48:22 EET (3024 citiri)
(Citeste mai mult... | 6861 bytes in plus | Scor: 4.41)
|
|
|
Etnomedicina in spatiul carpatic
|
|
andrada scrie "Datorit� unor particularit�ti zonale, medicina magico-empiric� s-a p�strat la rom�ni, aproape institutionalizat�, p�n� in secolul al XX-lea. lat�, �n acest sens, ce consemna un medic districtual �n 1935: "Trebuie s� m�rturisesc c� �n popor medicina b�beasc� si desc�ntecele cu tot empirismul lor, au r�mas mijlocul de c�petenie la care recurg t�ranii nostrii �n caz de boal�. Ei cred orbeste �n puterea desc�ntecului. Sunt zile din s�pt�m�n�, cum e miercuri, duminica, dar mai ales vinerea, c�nd bolnavii din cele mai �ndep�rtate sate, vin la c�te o bab� mester� desc�nt�toare, f�c�nd coad� cu c�rutele la usa ei."
"
|
Scris de administrator on Monday, December 22 @ 10:00:06 EET (3227 citiri)
(Citeste mai mult... | 11682 bytes in plus | Scor: 4.55)
|
|
|
andrada scrie "In secolul I i.d.Hr., incepand cu Burebista, lumea geto-dacica intra intr-o alta etapa a evolutiei ei, in etapa statala. Acum se poate vorbi de prezenta unui rege la daci, in intelesuri deosebite de cele date acestei functii pentru perioada anterioara. Acum regele nu mai este atat un comandant de oaste, functie ce se va mentine in masura deosebita, cat, din ce in ce mai mult, un legiuitor, un om preocupat de probleme administrativ-civile. Regele nu mai este, ca pe vremea lui Dromichaites, de exemplu, primus inter pares. Prezenta adunarii armate langa rege, in vremea aceasta, nu mai inseamna ''democratie militara'', nu inseamna transformarea regelui intr-un sef militar doar. Incepand cu Burebista, se poate admite instituirea principiului prioritatii agnatilor la mostenirea tronului. "
|
Scris de administrator on Monday, December 22 @ 09:57:47 EET (2536 citiri)
(Citeste mai mult... | 10098 bytes in plus | Scor: 4.33)
|
|
|
andrada scrie "Multa vreme geto-dacii nu au cunoscut si nu au folosit scrisul, cel putin asa ne spun specialistii, avandu-se in vedere ca pana la prima parte a epocii Latène nu avem nici un indiciu, deocamdata, care sa probeze contrariul. Pentru vremea respectiva insa analfabetismul nu era ''semnul infailibil al unei subdezvoltari'', cum sublinia H. Daicoviviu, si nici una din cauzele acesteia. Se putea ajunge la un grad suficient de inalt de dezvoltare fara a simti nevoia scrisului, societatea geto-dacica fiind o dovada elocventa a acestui lucru. Numai ca de la un anumit moment a fi in istorie si a face istorie inseamna nevoia scrisului. Acest moment este resimtit si de lumea geto-dacica."
|
Scris de administrator on Monday, December 22 @ 09:57:28 EET (1813 citiri)
(Citeste mai mult... | 4380 bytes in plus | Scor: 3.33)
|
|
andrada scrie "sufletul se vindeca cu descintece.
Aceste descintece sint vorbele frumoase,
care fac sa se nasca in suflete intelepciunea
Platon; Charmide
156e-157a
Cu totii manifest�m o grij� exagerata ori de c�te ori simtim o disfunctionalitate a corpului, adic� ori de c�te ori ne �mboln�vim. Mai rar ne punem problema dac� avem un suflet s�n�tos si dac� nu ar fi cazul s� facem ceva pentru a-l �ns�n�tosi. Din punct de vedere medical g�sim expresii foarte interesante, pe care le ignor�m �ns� cu o imens� usurint� sau poate c� doar ne ar�t�m astfel imensa neputint� �n fata lor. P�rintele spiritual al dacilor, Zamolxe, care a fost un t�m�duitor nu doar pentru suflet ci si pentru trup (adic�, �n sens clasic, un doctor), spunea c� nu poti s� tratezi ochiul f�r� s� tii cont de cap, nu poti s� tratezi capul f�r� s� tii cont de minte si nu poti s� tratezi mintea f�r� s� tii cont de sufletul si spiritul omului.
"
|
Scris de administrator on Monday, December 22 @ 09:57:02 EET (2346 citiri)
(Citeste mai mult... | 8144 bytes in plus | Scor: 5)
|
|
andrada scrie "LIGIA - CRISTINA RUSCU
Soarta ora�elor grece�ti din ��rile trace, ca �i a celor din ��rile scite, a fost asem�n�toare �n liniile cele mai mari: �ntemeiate �n mod de obicei (de�i nu exclusiv) pa�nic, cu acordul sau cel pu�in f�r� �mpotrivirea r�zboinic� a autohtonilor, au legat cu ace�tia rela�ii economice, politice �i culturale str�nse, care s-au men�inut �i atunci c�nd raportul de for�e a �nceput s� se modifice treptat �n defavoarea grecilor �i c�nd ace�tia s-au v�zut expu�i �n tot mai mare m�sur� atacurilor, raidurilor de prad�, solicit�rilor de tribut �i p�n� la urm� domina�iei politice directe din partea forma�iunilor autohtone �n ascensiune. Aceste insule �ndep�rtate de elenitate, expuse astfel unor furtuni de care lumea greac� propriu-zis� a fost �n mare m�sur� scutit�, �i-au men�inut totu�i p�n� la sf�r�it tr�s�turile elenice precum �i rela�iile �ntre�inute cu prec�dere cu alte ora�e grece�ti dinl�untrul �i din afara bazinului pontic.
"
|
Scris de administrator on Monday, December 22 @ 09:56:24 EET (1610 citiri)
(Citeste mai mult... | 41670 bytes in plus | Scor: 4.33)
|
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
