Sarmizegetusa Regia a devenit cunoscut� �n ultimele dou� decenii nu datorit� vreunei descoperiri remarcabile a arheologilor, nu datorit� public�rii vreunei monografii istorice sau arheologice despre capitala Daciei, ci din pricina c�ut�torilor de comori. Dintr-o Sarmizegetus� a uit�rii si a nep�s�rii, brusc, fosta capital� a dacilor a c�p�tat contururi aurifere datorit� importantelor tezaure g�site de c�ut�torii de comori �nzestrati cu detectoare de metale. Ei au descoperit o cantitate impresionant� de monede din aur si argint precum si piese de o valoare inestimabil� din punct de vedere artistic si istoric, cum sunt acele br�t�ri spiralice din aur.


Ce au f�cut �n acest timp echipele de arheologi conduse de profesorul universitar doctor I.Glodariu, responsabilul santierului arheologic Gr�distea Muncelului ? Este o �ntrebare la care cu greu putem r�spunde. Desi a s�pat an de an, echipa numeroas� de arheologi a profesorului Glodariu nu a g�sit mai nimic, nu a conservat nimic si a publicat pe m�sur�. Imaginea deformat� a Sarmizegetusei sau mai degrab� lipsa ei de imagine se datoreaz� �n egal� m�sur� c�ut�torilor de comori, dar si echipelor de arheologi care s-au dovedit total neprofesioniste �n tot ce au f�cut �n leg�tur� cu acest sit istoric �nscris �n lista monumentelor UNESCO.
Iat� faptele:
1) Timp de 22 de ani, din 1983 p�n� �n anul 2005, rezultatele s�p�turilor arheologice au fost publicate �n periodicul �Cronica Cercet�rilor Arheologice� (C.C.A.). Num�rul paginilor publicate �n leg�tur� cu cercet�rile de la Sarmizegetusa Regia este de 26. Exprimat altfel: munca arheologilor condusi de profesorul I. Glodariu timp de 22 de ani a fost publicat� �n 785 de r�nduri. Aceasta ar �nsemna, f�c�nd media, c� �n fiecare an arheologii au publicat 1,18 pagini sau 36,6 r�nduri. Fiind totusi o munc� de echip�, la care au participat �n total 17 arheologi, aceasta ar �nsemna c�, annual, fiecare cercet�tor, profesor universitar sau doctorand dintre cei care s-au �implicat� la Sarmizegetusa Regia a publicat 2,15 r�nduri.
2) Nici profesorul Glodariu nu este mai prolific dec�t aceast� echip� al c�rei obiect al muncii este greu de identificat. Dup� 1990, domnia sa a publicat o serie de studii �n leg�tur� cu Sarmizegetusa Regia �n diverse publicatii din Cluj-Napoca, Deva, etc. �n aceste articole s-a referit la cronologia cet�tilor, la blocurile cu inscriptii, la stantele monetare, etc. Desi este conduc�torul santierului arheologic, d�nsul a publicat doar 58 de pagini �n aceste studii, timp de 15 ani. Reiese o medie de 3,86 de pagini pe an. Poate c�, unora, aceste statistici li se par ciudate si bizare, ele referindu-se mai mult la aspectul cantitativ al problemei. S� vedem totusi dac� �cercet�rile� arheologice de la Sarmizegetusa Regia �ntreprinse de echipa profesorului Glodariu denot� vreun aspect calitativ important. Dup� anul 1990, prin intermediul s�p�turilor �ntreprinse de arheologi, s-a identificat si �cercetat� doar cisterna cet�tii si c�teva locuinte. �n rest, majoritatea �eforturilor� s-au �ndreptat spre a verifica ceea ce au s�pat, f�r� s� publice �n mod corespunz�tor. Prin urmare, timp de aproape dou� decenii, I. Glodariu si echipa sa nu au mai identificat la Sarmizegetusa dec�t o cistern� iar la Costesti un morm�nt de incineratie. Sanctuarul de la Blidaru (Pietroasa lui Solomon) precum si turnul de �La V�mi�, desi au fost s�pate �n ultimii ani, erau totusi cunoscute cu mult �nainte �n literatura arheologic� de specialitate, astfel c� descoperirea lor nu se datoreaz� �n niciun fel echipei lui I. Glodariu sau dumnealui �n mod particular.
3) �n cei aproape 17 ani care s-au scurs de la c�derea regimului comunist, echipa de arheologi de la Sarmizegetusa Regia nu a reusit s� conserve nici aceste putine obiective descoperite. Cisterna cet�tii de la Sarmizegetusa este �n prezent o groap� plin� de ap� �n care c�nt� broastele, locuintele g�site nici m�car nu sunt indicate pe vreo hart�; c�t despre sanctuarele de la Blidaru, ele au fost �ngropate la loc iar zidurile turnului de �La V�mi� risc� s� se pr�v�leasc� �n lipsa oric�rei m�suri de conservare si protejare.
4) �n mai multe rapoarte de s�p�turi �ntocmite de echipa profesorului Glodariu, �nt�lnim referiri la activit�ti de �periere�. Initial, ne-am imaginat c� arheologii, neav�nd ce face pe santier, se ocup� si de cosmetic�. Totusi, citind mai atent, am constatat c� aceast� periere nu se refer� la activit�ti cosmetice, ci la colectarea obiectelor din fier aruncate de c�ut�torii de comori. Iat� o fraz� dintre cele mai ilustrative: �s-a periat din nou Piciorul Muncelului, pentru a verifica dac� el a fost afectat din nou de c�ut�torii de comori si, eventual, pentru recuperarea materialelor arheologice aruncate de ei� (C.C.A., raportul pentru 2004). �n raportul de s�p�turi din anul 2001 ni se spune c� la Sarmizegetusa si �n asez�rile din apropiere �cantitatea si diversitatea pieselor recuperate este impresionant�. Desi nu s-a publicat p�n� acum vreo pies� abandonat� de c�ut�torii de comori, ne �ntreb�m dac� acesta este scopul unor oameni de stiint�, anume acela de a c�uta �n urma v�n�torilor de comori ? La at�t se rezum� �stiinta� arheologilor care irosesc banul public pe santierul de la Sarmizegetusa Regia ? Totusi I. Glodariu si echipa sa a avut ceva de �nv�tat de la acesti infractori. Lu�nd modelul lor, arheologii au pornit prin zon� cu detectorul de metale �ns� nu au fost capabili s� g�sesc� dec�t �dou� loturi de turte de fier, unul de 40, cel�lalt de 16 piese� (C.C.A., raportul pentru 2005).
5) Cu exceptia monografiei cet�tii de la Piatra Rosie, publicat� de C. Daicoviciu, nici una dintre cet�tile din Muntii Or�stiei: B�nita, Costesti, Cugir, Blidaru ori Sarmizegetusa Regia, nici una dintre asez�rile civile: Fetele Albe, Meleia, Pustiosu, etc. sau nici unul din elementele importante de fortificare cum este zidul de la Ponorici-Cioclovina nu are vreo monografie istoric�. Nu ne putem dec�t �ntreba retoric: cu ce s-au ocupat echipele de arheologi conduse de C. Daicoviciu, H. Daicoviciu si I. Glodariu �n Muntii Or�stiei timp de peste 50 de ani ? �n 1994 la Costesti, �n cadrul simpozionului cu titlul �Fortificatii �n lumea dacic�, profesorul Glodariu anunta cu surle si fanfare, c� o monografie a cet�tii dacice Costesti este realizat� si ar urma s� apar� �n urm�toarea perioad�. Mult� ap� a trecut pe apa Sargetiei de atunci si monografia nu a ap�rut. Mai mult, prin anul 2000 profesorul Glodariu a primit o sponsorizare consistent� din partea mai multor investitori, reprezentati de domnul Olivian Gotiu, hunedorean de bastin� si mare iubitor al istoriei dacilor. Sponsorizarea era, bine�nteles pentru acelasi lucru, aparitia monografiei Costesti, care monografie st� tot �ntr-un sertar sau poate c� nici nu exist�. Iar banii probabil s-au dus. Tot pe apa Sargetiei.
6) Pentru a nu fi acuzat c� nu a publicat nicio carte dup� anul 1990, profesorul I. Glodariu a apelat chiar si la trucuri editoriale. Astfel, domnia sa a publicat �n calitate de cooautor, �n anul 1996, o �carte� intitulat� �Sarmizegetusa Regia. Capitala Daciei preromane�. Respectiva publicatie, desi este citat� ca o carte de alti autori, �n realitate ea nu exist�, nebeneficiind de ISBN. Este cel mult o brosur�. Aceast� lucrare nu este altceva dec�t mai vechea publicatie ap�rut� �n 1988, Cet�ti si asez�ri dacice din Muntii Or�stiei, c�reia i s-a schimbat titlul, dar i s-a p�strat continutul. �n mod normal, respect�ndu-se uzantele editoriale, publicatia din 1996 trebuia s� poarte acelasi titlu. Doar �n subtitlu putea fi introdus� sintagma: �editia a 2-a� sau �revizuit�. Singura schimbare notabil� �n brosura din 1996 este rescrierea c�torva pagini despre astronomia dacic�, datorit� lui F. St�nescu.
Numai c�, acest autor face erori stiintifice majore �n noile pagini atunci
c�nd �mparte dimensiuni exprimate �n metri la num�rul st�lpilor de la
sanctuare pentru a identifica o posibil� unitate de m�sur� dacic� (Sarmi.,
1996, p. 26). Domnul St�nescu, probabil nu stia c� dacii nu cunosteau
metrul.

Desi num�rul indiciilor care reflect� neprofesionalismul arheologilor care �sap� la Sarmizegetusa Regia ar putea continua, �n final - ca membrii ai societ�tii civile - nu putem dec�t s� ne �ntreb�m: cine �i verific� pe respectivii arheologi? �n fata c�ror instante stiintifice, morale sau fiscale dau socoteal� acesti �s�p�tori� pentru banii cheltuiti an de an pentru niste �cercet�ri� care nu dovedesc nimic si care nu pot fi publicate?
Dac� fenomenul masiv al c�ut�rii de comori �n Muntii Or�stiei a fost stopat �n ultima perioad�, cine si c�nd �i va opri pe acesti arheologi care, de mai multe decenii la Sarmizegetusa Regia, doar se fac c� muncesc?

de Dan Oltean si Vladimir Brilinsky
Sursa: Dacia Magazin "