Istoria lumii a �nceput la gurile Dunarii, acum aproape opt milenii, �n rastimpul pe care specialistii �l numesc neolitic. Tot ce a fost p�na la cei dint�i initiati din lume, Poseidon si Kleitho, poate fi considerat preistorie, o lupta fara preget a oamenilor de a se lumina, de a descoperi, dar at�t. Istoria, cu toate consecintele ei ce rasuna p�na astazi pe toata planeta, aici a �nceput, printr-o revolutie de aceeasi forta cu Evul Astral, caruia �i suntem contemporani. A fost cu certitudine o interventie venita din departarile cerului, fiindca numai astfel poate fi explicata trezirea Europei din somnul de gheata �n care dormise, inconstienta de menirea ei pe Pam�nt. �n fine, ceasul ei batuse.

Pentru desc�lcirea tainelor care �nca mai �nconjoara �nceputurile culturii si civilizatiei europene, urmele lasate de �ndepartatii nostri stramosi ne stau, bogate, la dispozitie, iar arheologii le-au si �ntocmit deja o destul de exacta cronologie. Peleoliticul a acoperit o parte �ndelungata a timpurilor glaciare. Dar, cam cu 15.000- 10.000 ani �.e.n., ghetarii din Miazanoaptea Europei si din Alpi au �nceput a se retrage, scot�nd la iveala solul si, �n c�teva milenii, continentul a luat aspectul pe care �l are �nca si acum sub cerul arctic. Dupa topirea gheturilor, a crescut si nivelul marilor, scufund�nd vechile tarmuri , izol�nd Marea Britanie si alte ostroave ale Europei, fac�nd sa patrunda apele, uneori �n profunzime, de-a lungul vailor. �n vremea �ncalzirii, etajarea zonelor climatice a crescut: cea mediteraneana, temperata, a devenit subtropicala, cea sub-carpatica centrala a ajuns temperata s.a.m.d. Zonele ecologice s-au prefacut �n acelasi ritm: savana sahariana s-a ofilit, c�mpia eurasiatica
a trecut �n mare parte de la tundra la stepa, Europa de Apus si de Miazanoapte, cea a masivelor muntoase, s-a acoperit de codri.
�ncalzirea s-a produs �n faze, ale caror durate au putut fi evaluate si datate, si care au supus Europa unei succesiuni de clime: preboreala (8.200-6.700 �.e.n.), boreala(6.700 - 5.600 �.e.n.) Atlantica (5.600-3000).
De c�nd cu prima �ncalzire, aproape pretutindeni, oamenii au parasit pesterile si adaposturile de st�nci, pentru a se instala �n colibe, adesea grupate �n tabere pe malurile r�urilor.
Neoliticul desemneaza ansamblul culturilor a caror economie a trecut de la stadiul de v�natoare si de cules, la cel de agricultura si de crestere a animalelor, mai precis, la starea de producatori. Mutatie profunda, cu urmari imense si care marcheaza o accelerare at�t de decisiva �n evolutia civilizatiei, �nc�t a fost, �n mod curent, denumita "Revolutia Neoliticaio".
Neolitizarea a cuprins uimitor de repede �ntreaga lume a Balcanilor si a Marii Egee. O colonizare rapida a largit terenul de expansiune la periferia acestei zone �ntinse. Apoi, dincolo de ea, o colonizare treptata a extins-o, de-a lungul marilor cai de penetratie continentale: r�uri, c�mpii, poieni si pe cale maritima. Pentru toti arheologii, neolitizarea Europei Centrale, de la Rin p�na �n Panonia si p�na la tinuturile reci ale Nordului, apare ca o prelungire a neolitizarii balcanice. Relativa omogenitate a mediului, �mpadurit dar fertil gratie loessului, explica masiva colonizare �nfaptuita cu regularitate �ncep�nd din mileniu al VI-lea �.e.n. p�na �n cel de-al V-lea �.e.n.
Severa arheologie arata limpede ca, pe la mijlocul al VI-lea �.e.n., �n nordul peninsulei Balcanice, la gurile Dunarii, a aparut primul regat de la planeta noastra, care, dupa lupte cr�ncene, s-a impus �n �ntreaga Europa, �n Asia si �n Africa, form�nd o nemaipomenita �mparatie.
Unde, �n lume, s-au mai descoperit statuetele Sfintilor �mparati Poseidon si Kleitho, fondatorii Imperiului Atlant, afara de Rom�nia?
Cu aceste doua statuete de lut, cunoscute sub denumirea de - G�nditorul si Femeia lui- , este limpede ca ne aflam pe drumul cel bun, care duce la izvoarele curate ale istoriei - Poseidon si Kleitho.


Articol de Adrian Bucurescu, preluat de la adresa: www.dacia.org
"