Istoria lumii a īnceput la gurile Dunarii, acum aproape opt milenii, īn rastimpul pe care specialistii īl numesc neolitic. Tot ce a fost pāna la cei dintāi initiati din lume, Poseidon si Kleitho, poate fi considerat preistorie, o lupta fara preget a oamenilor de a se lumina, de a descoperi, dar atīt. Istoria, cu toate consecintele ei ce rasuna pāna astazi pe toata planeta, aici a īnceput, printr-o revolutie de aceeasi forta cu Evul Astral, caruia īi suntem contemporani. A fost cu certitudine o interventie venita din departarile cerului, fiindca numai astfel poate fi explicata trezirea Europei din somnul de gheata īn care dormise, inconstienta de menirea ei pe Pamānt. Īn fine, ceasul ei batuse.

Pentru descālcirea tainelor care īnca mai īnconjoara īnceputurile culturii si civilizatiei europene, urmele lasate de īndepartatii nostri stramosi ne stau, bogate, la dispozitie, iar arheologii le-au si īntocmit deja o destul de exacta cronologie. Peleoliticul a acoperit o parte īndelungata a timpurilor glaciare. Dar, cam cu 15.000- 10.000 ani ī.e.n., ghetarii din Miazanoaptea Europei si din Alpi au īnceput a se retrage, scotānd la iveala solul si, īn cāteva milenii, continentul a luat aspectul pe care īl are īnca si acum sub cerul arctic. Dupa topirea gheturilor, a crescut si nivelul marilor, scufundānd vechile tarmuri , izolānd Marea Britanie si alte ostroave ale Europei, facānd sa patrunda apele, uneori īn profunzime, de-a lungul vailor. Īn vremea īncalzirii, etajarea zonelor climatice a crescut: cea mediteraneana, temperata, a devenit subtropicala, cea sub-carpatica centrala a ajuns temperata s.a.m.d. Zonele ecologice s-au prefacut īn acelasi ritm: savana sahariana s-a ofilit, cāmpia eurasiatica
a trecut īn mare parte de la tundra la stepa, Europa de Apus si de Miazanoapte, cea a masivelor muntoase, s-a acoperit de codri.
Īncalzirea s-a produs īn faze, ale caror durate au putut fi evaluate si datate, si care au supus Europa unei succesiuni de clime: preboreala (8.200-6.700 ī.e.n.), boreala(6.700 - 5.600 ī.e.n.) Atlantica (5.600-3000).
De cānd cu prima īncalzire, aproape pretutindeni, oamenii au parasit pesterile si adaposturile de stānci, pentru a se instala īn colibe, adesea grupate īn tabere pe malurile rāurilor.
Neoliticul desemneaza ansamblul culturilor a caror economie a trecut de la stadiul de vānatoare si de cules, la cel de agricultura si de crestere a animalelor, mai precis, la starea de producatori. Mutatie profunda, cu urmari imense si care marcheaza o accelerare atāt de decisiva īn evolutia civilizatiei, īncāt a fost, īn mod curent, denumita "Revolutia Neoliticaio".
Neolitizarea a cuprins uimitor de repede īntreaga lume a Balcanilor si a Marii Egee. O colonizare rapida a largit terenul de expansiune la periferia acestei zone īntinse. Apoi, dincolo de ea, o colonizare treptata a extins-o, de-a lungul marilor cai de penetratie continentale: rāuri, cāmpii, poieni si pe cale maritima. Pentru toti arheologii, neolitizarea Europei Centrale, de la Rin pāna īn Panonia si pāna la tinuturile reci ale Nordului, apare ca o prelungire a neolitizarii balcanice. Relativa omogenitate a mediului, īmpadurit dar fertil gratie loessului, explica masiva colonizare īnfaptuita cu regularitate īncepānd din mileniu al VI-lea ī.e.n. pīna īn cel de-al V-lea ī.e.n.
Severa arheologie arata limpede ca, pe la mijlocul al VI-lea ī.e.n., īn nordul peninsulei Balcanice, la gurile Dunarii, a aparut primul regat de la planeta noastra, care, dupa lupte crāncene, s-a impus īn īntreaga Europa, īn Asia si īn Africa, formānd o nemaipomenita īmparatie.
Unde, īn lume, s-au mai descoperit statuetele Sfintilor Īmparati Poseidon si Kleitho, fondatorii Imperiului Atlant, afara de Romānia?
Cu aceste doua statuete de lut, cunoscute sub denumirea de - Gānditorul si Femeia lui- , este limpede ca ne aflam pe drumul cel bun, care duce la izvoarele curate ale istoriei - Poseidon si Kleitho.


Articol de Adrian Bucurescu, preluat de la adresa: www.dacia.org