Alexandru Busuioceanu

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforica, ci o realitate a carei acceptare si �ntelegere �l ancoreaza �ntr-un spatiu geografic determinat �n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul Tarcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitatii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea sa fie Dacia Felix, dupa cucerirea de catre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire data de Herodot (484-425 �.e.n.) �n "Istorii") sau Zamolxis (dupa Strabon (63 �.e.n.-19 e.n.) �n "Geografia") pare a se regasi sub aceasta denumire de-a lungul secolelor �n formele de manifestare spirituala la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunarene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al carui nume l-au �mprumutat.

Herodot, parintele istoriei, �l plaseaza pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perena, adauga: "...mi se pare, �nsa, ca el a trait cu multi ani �nainte de Pitagora"(Istorii. IV.96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru ca el, prin �nvataturile pe care le propovaduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape de puterea de �ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adica de a conduce, a sfatui. �n baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umana- ca "fiind doar un muritor, a fost rob, �n Samos, robul lui Pitagora", se pot formula c�teva idei: - Cunosc�nd ca Pitagora (cca 580 - 500 �.e.n.) a facut calatorii de studii �n Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare ca l-ar fi �nt�lnit pe acel epopt �n zalmoxianism �n calatoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul �n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sa se fi apropiat ca dascal-�nvatacel si nu neaparat ca stap�n-sclav.

Trebuie subliniat ca si la epoptii �n zalmoxianism calatoriile de studii erau relativ curente, daca se au �n vedere cele scrise de Lucian de Samosata �n "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figura legendara- care a vizitat Atena �n vremea lui Solon (sec VII �.e.n.), cu mult �naintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat p�na la anul 531 �.e.n., c�nd Pitagora emigreaza �n Italia meridionala, la Crotona, unde fundeaza o comunitate religioasa si politica, datorita careia cetatea obtine suprematia �n regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul �n zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sa se fi "�mbogatit"(cf. Herodot. IV.95), ca dupa aceea "...sa se �ntoarca �n patria lui, unde a cladit o casa pentru adunarea barbatilor, �n care �i punea sa benchetuiasca pe fruntasii tarii, �nvat�ndu-i..." (Herodot) Ceea ce pare o certitudine �n relatia celor doi, este faptul ca getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice �nvatate �n Egipt si la Samos, la care se adauga initierea facuta de Pitagora �n matematica si filozofie. Herodot subliniaza: "Zalmoxis avuse legaturi cu grecii si cu Pitagora, un �nsemnat g�nditor al acestora...". Pitagora i-a transmis getului - ca o premiera pentru lumea sa - realitatea ca matematica este o stiinta demonstrativa, iar numerele, principiul, radacina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numarului 10, care aparea sub forma unui triunghi, cu laturile alcatuite din patru unitati (tetraktys) In cosmologie, Pitagora �i va fi transmis ca numarul avea un rol esential, el constituind partea rationala a universului, granita lui cu infinitul.

Ceea ce s-a pastrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI �.e.n. �n structura spirituala a geto-dacilor nord-dunareni, ca forma de g�ndire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o profunda religiozitate. Trebuie mentionat ca �n acea perioada istorica, c�nd noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburator, �n �ntreaga lume antica se �nt�mplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitatii: - La Babilon, �n timpul lui Nabucodonosor, se construia (�ntre 605-526 �.e.n.) zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", �n mod cert si cu rol de observator astronomic. - Traia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 �.e.n.), �ntemeietorul daoismului. - Traia si crea Zarathustra (599-522 �.e.n.), filozof si �ntemeietor al religiei iraniene. - Traia Sakya-muni, adica Gauthama Buddha (555-486 �.e.n.), �ntemeietorul budismului. - Traia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz� (551 - 479 �.e.n.), �ntemeietorul confucianismului. - Se scriau cele mai vechi parti ale Bibliei, parte redactate �n sec. VI �.e.n. - �n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusca, "Lupoaica", devenita simbolul cetatii Eterne .

O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 e.n.): "�ntr-adevar, se povesteste la arieni ca Zarathustra a facut sa se creada ca o zeitate buna i-a dat legile �ntocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el ca a intrat �n legaturi cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea careia �i spune Iahve..."("Biblioteca istorica" 1.94.2.) Dupa �ntoarcerea acasa, ZAMOLXE avea sa construiasca amintita "casa" �n care-i aduna pe puternicii tarii, pun�ndu-i sa "benchetuiasca", cert fiind vorba de mese rituale, �nvat�ndu-i ca sunt nemuritori. Aceasta "casa" trebuie sa se fi aflat �ntr-o zona accesibila si frecventata. Herodot specifica, legat de casa �n care marele preot facea cunoscute �nvataturile sale �n "adunarea barbatilor", ca era o constructie cu caracter public si aminteste ca noul Zamolxis a poruncit sa i se construiasca apoi si o locuinta subpam�ntean�, de uz personal, �n care avea sa traiasca timp de trei ani, fac�nd prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu, dupa care s-a retras, "petrec�ndu-si viata �ntr-o pestera..."

�ntre perioada de locuire �n acel centru unde era "casa barbatilor" si retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constata ca a existat o perioada de locuire de trei ani �ntr-o locuinta subpam�nteana, care a �nsemnat prorociri pe baza de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia ca acea locuinta ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva �ntr-o zona favorabila observarii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi dec�t un munte, devenit o zona sacra. De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor �n legatura cu "zona sacra" sau "muntele sacru", �n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Calimani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). �mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului- muntele sf�nt- s-au ridicat obiectii legate de faptul ca muntele �n cauza trebuia sa fie, neaparat,"un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. �n legatura cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit ca majoritatea istoricilor, urm�nd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin ideea ca muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Gradistei), din Muntii Orastiei, cu complexul sau de sanctuare. Istorici de seama ca C.C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite ca Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, �n principal, pe existenta unei pesteri situata aproape de v�rf, adusa �n atentie de naturalistul Alexandru Borza �n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen,Gugu, at�t pentru munte, c�t si pentru apa care curge �n preajma lui (amintita de Strabon) Conform vechilor traditii, o �nsusire a muntelui sacru trebuia sa fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu �ntr-o banala ceata, care ar exclude ideea de supranatural.

Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai �nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele straluceste �n sens avantajos, Gugu poate fi �nvaluit �n ceata, sau cine stie cum si �n ce, fiindca pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi straveziu. Nu se �nt�mpla totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde." (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Rom�nia pitoreasca nr.7/1972). �nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate �ntre "muntele sacru" si Vf. Gugu, trebuie subliniat ca este vorba de un fenomen optic de totala refractie a luminii, care se produce �n anumite conditii meteo. El se datoreaza straturilor de aer, cu densitati diferite, care se "pliaza" pe versantii estici ai muntilor din zona, �n conditii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebita complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a doua caldari glaciare �n imediata apropiere a v�rfului Gugu si a v�rfului Cracul Pesterii, care modifica densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitatii (ceata, nori) de pe versantul estic al celor doua v�rfuri sub forma unui condens �n albia p�r�ului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determina precipitatii, care alimenteaza p�r�ul Izvorul Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului rasaritean, este frecvent cer senin.

Caracteristicile mentionate confera locului o trasatura de "sacralitate", dar mai ales versantului estic �i ofera conditii ce permit observarea cerului. Conex�nd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legata de faptul ca Zamolxis "�ntemeiat pe semne ceresti, facea prorociri..", se pot avansa urmatoarele: - �n perioada �n care Zamolxis "�i �nvata pe fruntasii tarii", �n sec VI �.e.n., �n zona paralelei 45, clima Europei se racise considerabil (dovada studiile de climatologie istorica, pe baza miscarilor ghetarului Fernau), rezult�nd si o nebulozitate accentuata si de lunga durata, ceea ce ridica probleme �n privinta amplasarii unui observator astronomic. - Zamolxis a cautat un loc, de unde, �n ciuda conditiilor neprielnice, sa poata observa nestingherit cerul. Acest loc a fost gasit, era "o locuinta subpam�nteana", �n fapt o crevasa naturala �n apropierea v�rfului muntelui, care a fost modificata, pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul �ntr-o anumita dechidere unghiulara. - Dupa ce lucrarea a fost terminata, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobor�nd �n locuinta lui de sub pam�nt. A trait acolo trei ani. Tracii doreau mult sa- aiba, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aparut si astfel Zamolxis facu vrednice de crezare �nvataturile lui..."(Herodot.IV.95). Desi vreme de trei ani a lasat sa se creada ca este mort, ca apoi sa apara iar �n comunitate, se pare ca Zamolxis nu a urmarit o "re�nviere" care sa �ntareasca �nvataturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolarii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebita importanta.



Locuinta subpam�nteana, ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmarirea astrelor si ziua, pentru ca, desi f�nt�narii se feresc sa o spuna, se stie ca din fundul f�nt�nilor ad�nci se poate vedea si ziua licarirea stelelor, datorita reflexiei razelor de lumina sub un anumit unghi de incidenta �n mediul dat. �n plus, daca lumina soarelui n-ar "estompa" �n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum �n 24 de ore constelatiile zodiacului se perinda una dupa alta, la o ora si jumatate, deasupra orizontului. Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" naturala, datorita orografiei locului, ar fi putut sa fi fost incinta sacra, unde, dupa reaparitie, se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta �si facea cunoscute �nvataturile si prorocirile pe baza observatiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea epoca, iar Iordanes (sec.VI e.n.), istoric al gotilor, atrage atentia ca geto-dacii, �n timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau "teoria celor douasprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu c�t globul de foc al Soarelui �ntrece masura globului pam�ntesc, sub ce nume si sub ce semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec �n drumul lor cel repede de la r�s�rit la apus, spre a se apropia sau departa de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grabesc sa atinga regiunea orientala si sunt duse �napoi �n regiunea occidentala". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima data de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor",Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana,Timisoara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. �n situatia data, �n perioada solstitiului de iarna se putea observa Constelatia Gemenii, care prin orbita ei culmineaza deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de vara permitea observarea culminatiei Constelatiei Sagetatorului, tot deasupra orizontului sudic, ea av�nd orbita cea mai joasa dintre toate constelatiile zodiacului. �ntre orbitele celor doua constelatii, se �nscriu orbitele celorlalte constelatii zodiacale.

V�rful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" �si primeste astfel �nca o legitimitate. Trebuie subliniat ca la o �ncercare, astazi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar aparea probleme majore, datorita procesiei echinoctiilor �n timpul celor peste 2.500 de ani trecuti, �n care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat �n sens retrograd cu cca. 28 de grade fata de constelatiile zodiacale. In ce priveste "observatorul", acesta este o crevasa amenajata �n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, latime 2 m, �naltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordica si 22 42' 44'' longitudine estica, altitudinea fiind de de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele put�nd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se gasesc si astazi st�nele, care acum doua milenii si jumatate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al v�rfului Gugu - Cracul Pesterii - este alcatuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si pravalite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toata inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereaza o munca titanica de amenajare, intrarea amintind de o poarta megalitica. realizarea constructiei subpam�ntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dec�t o motivatie - o credinta intensa, capabila sa mobilizeze energii spirituale si materiale la un �nalt nivel.. �n afara de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia sa mai contina si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei v�rfuri, posibile elemente de triangulatie pentru masuratori ceresti.



ZALMOXIS

Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis �ntrupeaz� geniul religios al daco-ge�ilor, pentru c�, �n ultim� instan�� el reprezint� spiritualitatea autohtonilor, a acelor str�mo�i aproape mitici �nvin�i de romani.

Literatura �i atribuie sensuri simbolice, de figur� auroral� a spa�iului mitic rom�nesc. �n poemul Memento mori, Eminescu �l prezint� �n ipostaza de zeu r�zboinic: �i Zamolxe, cu uraganul cel b�tr�n, prin drum de nouri/ Mi�c� caii lui de fulger �i-a lui car. �nve�m�ntat cu hlamid� alb�, Zamolxe conduce o�tirea dac� �mpotriva romanilor; portretul s�u este realizat �n replic� la cel al lui Zeus:

Ca o negur-argintie barba lui flutur�-n soare,

Pletele-n furtun�-nflate albe ard ca o ninsoare,

Col�uroasa lui coroan� e ca fulger �mpietrit,

�mpletit cu stele albastre. R�sturnat �n car cu rune,

Cu-a lui m�n� arat� drumul la o�tirile-i b�tr�ne

�i de dor de b�t�lie crunt e ochiul str�lucit.



�n poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, �nso�it de lun� �i soare:

�n capul mesei �ade Zamolxe, zeul getic,



Ce lesne urc� lumea cu um�ru-i atletic.

�n dreapta lui sub v�lul de cea�� m�ndrul soare,

�n st�nga-i �ade luna sfioas�, z�mbitoare....



Tot ca zeu suprem, capabil s� readuc� via�a �n trupul �nghe�at de moarte este �nf��i�at �i �n poemul Strigoii.

Lucian Blaga scrie o dram� �ntitulat� Zamolxe, �n care abordeaz� problema na�terii religiilor; subintitulat� mit p�g�n, scrierea sa �l prezint� pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru c� prop�v�duie�te credin�a �n Marele Orb; timp de �apte ani tr�ie�te �ntr-o pe�ter� din mijlocul p�durii. �ntre timp, ideile lui se r�sp�ndesc �n cetate. Sim�indu-se amenin�at de noua religie, marele mag al dacilor hot�r�te s�-l transforme pe Zamolxe �n zeu. �i comand� o statuie, iar c�nd profetul se re�ntoarce �n postura de str�in s�lb�ticit g�se�te lumea adunat� la templu pentru a-i �n�l�a statuia. Magul �i explic� acest demers:

Poporul se r�zbun�

f�r� s� vrea f�r� s� �tie.

Ai �ncercat s�-l scapi de zei

�i azi ��i ai �i tu

un chip de piatr� printre ei!

Furios pe manevra preotului, �i distruge statuia st�rnind revolta mul�imii care �l ucide cu buc��i din statuie. �n final, lumea recunoa�te �n cel mort pe Zamolxe �i realizeaz� c� prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz� discret c� �nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertf�; de altfel, �n singur�tatea pe�terii sale Zamolxe prime�te mai multe semne care �i vestesc sacrificiu
"