* Doi tineri pasiona�i de arheologie spun c� au descoperit la doi kilometri de Belvedere ruinele unei cet��i foarte vechi
* Ceramica g�sit� acolo dateaz� din perioada statului dac liber
*Ei �i-ar dori ca cercet�torii s� le confirme descoperirea �i locul s� fie �ncredin�at circuitului turistic


Doi tineri bra�oveni, pasiona�i de arheologie, cred c� au f�cut o descoperire senza�ional�, pe drumul Poienii. Dup� p�rerea lor, cu doi kilometri mai sus de Belvedere �i la numai cinci minute de mers pe jos de la �osea, exist� ruinele unei cet��i foarte vechi, care ar putea fi chiar Cumidava dacic�. Vlad Tutoianu �i Lucian Com�a au g�sit aici ceramic� ce dateaz� din perioada statului dac liber. Cei doi tineri �i-ar dori ca descoperirea lor s� fie confirmat� de arheologi, iar acest loc s� fie �ncredin�at circuitului turistic. Cercet�torii bra�oveni au f�cut o prim� analiz� a locului �i spun c� primele rezultate nu pot confirma �nc� autenticitatea descoperirii.

A�ez�ri dacice descoperite la Bra�ov

�n Bra�ov au mai fost descoperite c�teva a�ez�ri geto-dacice civile, la Pietrele lui Solomon �i �n R�c�d�u. La Pietrele lui Solomon au fost g�site urmele unei fortifica�ii, mai exact baza unui turn dacic, precum �i r�m�itele unui val de ap�rare. Chiar pe locul valului dacic este instalat� acum masa lung�, unde petrec junii la s�rb�tori, iar la bazele turnului, unde abia se mai v�d urmele fortifica�iei, s-au turnat c�teva trepte mici din beton. �n Valea Cet��ii a existat o a�ezare dacic� destul de mare, din care nu a mai r�mas, �ns�, nici o urm�, dup� ce au trecut buldozerele, �n momentul �n care a �nceput construc�ia elegantului cartier de blocuri. At�t la Pietrele lui Solomon, c�t �i �n R�c�d�u arheologii au descoperit mai multe obiecte de podoab�, fibule, oglinzi, monede �i vase. La �nceputul secolului XX, �i pe locul actualului cartier al Florilor s-au descoperit urmele unor necropole dacice, �n care s-au g�sit cranii �i oseminte par�ial arse, al�turi de obiecte de cult. De�i se �tie c� dacii �i incinerau mor�ii, �n zon� s-au g�sit �i unele morminte �n care se aflau r�m�i�ele trupe�ti ale unor copii care nu fuseser� incinera�i. Se presupune ca ei proveneau din familii s�race, care nu-�i permiteau un ceremonial de incinerare.

Ziduri din piatr� ne�lefuit�

Tinerii pasiona�i de arheologie spun c� pe locul cet��ii descoperite de ei nu s-au f�cut p�n� acum cercet�ri. „Prima dat� am descoperit un zid din piatr� ne�lefuit� de 30 de metri lungime �i 1,80 metri l��ime. Se vedea doar temelia. Dup� ce am �ndep�rtat pu�in din sol mi-am dat seama c� funda�ia este s�pat� �n calcar. Apoi, pas cu pas, am identificat toat� extinderea ruinelor“, poveste�te Vlad Totoianu. C�nd �i-au dat seama c� ar putea fi �n fa�a unei descoperiri importante, tinerii au s�pat la fiecare sf�r�it de s�pt�m�n�, dornici s� afle c�t mai multe despre ruine. Urm�toarele ziduri pe care le-au g�sit au fost unul de 14 metri lungime �i unul de 9 metri. Ei cred c� aceste ziduri reprezint� incintele cet��ii. Treptat, au reu�it s� identifice �i terasele a�ez�rii, �n num�r de trei, ultima av�nd o l��ime de doi metri.

Ceramic� din perioada statului dac liber

�n dou� locuri, au fost g�site cioburi de ceramic�. Vlad spune c� �n stratul de ceramic� a v�zut urme de c�rbune, ceea ce �nseamn� c� a�ezarea a fost ars�. „Ceramica dateaz� cu siguran�� din a doua epoc� a fierului La Tene, perioad� �n care a existat statul dac liber. Am descoperit ceramica �n dou� r�nduri. Mai �nt�i �ntr-una din incinte �i apoi �n teras�. Este vorba de buze �i corpuri de vas, cu elemente ornamentale specifice dacilor“, explic� Lucian Com�a.

Cumidava sau complex defensiv?

Vlad spune c� aceast� cetate este mai mare dec�t cea descoperit� la Pietrele lui Solomon �i crede c� cele dou� cet��i comunicau �ntre ele. „�i la Pietrele lui Solomon au fost descoperite terase, temelii �i varni�e. Cred c� a�ezarea ini�ial� de aici era extins� pe Valea Dracului �i comunica sau era chiar legat� de aceast� cetate“, afirm� Vlad. �n partea cealalt�, cetatea duce �nspre R�nov, ceea ce arat� c� ar fi putut avea leg�turi �i cu alte fortifica�ii existente �n zona Bra�ovului. Av�nd �n vedere c� aici exista ap� �i cei care se refugiau puteau s� supravie�uiasc� mult timp, tinerii cred c� urmele fortifica�iei descoperite de ei f�cea parte dintr-un circuit defensiv. „Ar putea fi vorba chiar de Cumidava dacic� sau de o cetate inclus� �ntr-un complex defensiv. Pentru c� exista ap�, cetatea putea oferi ad�post �n fa�a asediilor“, explic� Vlad.

Viseaz� la un complex turistic

Cei doi tineri au apelat la cuno�tin�ele arheologilor bra�oveni, care, �n urma unei prime analize spun c� nu pot s� confirme autenticitatea descoperirii. Dup� ce au v�zut locul �i au g�sit �n zon� c�teva cartu�e ei au ajuns la concluzia c� aici ar fi fost un depozit de muni�ie din primul r�zboi mondial. „Deocamdat� este o chestiune neverificat�. Speciali�tii no�tri au mers acolo �i nu au confirmat c� ar fi vorba despre o a�ezare dacic�, ci despre un amplasament din primul r�zboi mondial. Cunoa�tem p�n� acum c� avem o fortifica�ie dacic� la Pietrele lui Solomon. Vom continua cercet�rile, dar, �n aceast� faz�, nu putem spune c� am mai identificat o alt� a�ezare dacic�“, spune Radu �tef�nescu, directorul Muzeului Jude�ean de Istorie.
Vlad �i Lucian nu cred �n aceast� explica�ie. „Exist� �n aceast� zon� copaci care au peste 140 de ani, crescu�i printre ruinele descoperite de noi. Este deci imposibil s� fi fost depozit de muni�ie din primul r�zboi mondial“, explic� Vlad. Cei doi tineri �i-ar dori ca cercet�rile lor s� fie continuate de speciali�ti pasiona�i, care s� poat� stabili originile exacte ale cet��ii. Vlad crede c�, fiind a�ezat� at�t de aproape de Drumul Poienii, cetatea ar putea fi �i o atrac�ie pentru turi�ti.

Sanctuarul de la Raco�

�n urm� cu 20 de ani, la Raco� au fost descoperite trei sanctuare dacice circulare, care se afl� pe locul doi ca marime, dup� cele de la Sarmizegetusa. Aceste sanctuare, deosebit de valoroase din punct de vedere arheologic, atest� faptul c�, �n aceast� zon�, p�na la Burebista, exista un regat puternic. Arheologul bra�ovean Florea Costea, care a studiat un timp �ndelungat sanctuarele, este de p�rere c� la Raco� era un munte sf�nt, Tipia Ormeni�ului, la fel ca cel de la Gr�di�tea Muscelului. Pe l�ng� cele trei sanctuare circulare s-a mai descoperit unul, cu baze de coloane din tuf vulcanic. �n acest loc se aduceau ofrande de carne zeilor, cele 40 de piroane din fier, �n form� de cap de leb�d�, descoperite aici, sus�in�nd aceast� ipotez�. Cetatea de la Raco� era �mp�r�it� �n dou� sectoare: partea NV, care avea un rol religios, �i cea SE, cu rol militar, de ap�rare. A�ez�rile de la Raco� s�nt cu 200 sau 300 de ani mai vechi dec�t cele din Mun�ii Or�tie. Se pare c� �n secolele V - IV �.e.n. aici exista un regat puternic, bine cl�dit �i ap�rat, care a refuzat s� se uneasc�, �ns�, cu celelalte regate, care se aflau sub Burebista. Acesta a cucerit prin lupt� cetatea, pe care a incendiat-o apoi. Dup� mai mult timp, aici s-au construit alte sanctuare, iar ulterior cuceririi romane sanctuarele dacice au fost par�ial distruse, peste ele fiind �n�l�ate altele noi.

Locul fenomenelor inexplicabile

Sarmi Seget Usa, adic� „Eu m� gr�besc s� curg“, �n limba sanscrit�, este vechea capital� a Daciei. Este situat� �n Mun�ii Or�tiei din Grupa Retezat-Godeanu. Se spune c� aceast� zon�, unde apar lumini ciudate �n miez de noapte, este numit� „zona crepuscular� a Europei“. �n 1991, �apte speciali�ti au f�cut cercet�ri la fa�a locului �i au consemnat apari�ia unei „explozii luminoase“ care p�rea c� iese chiar din munte. �ntor�i la Bucure�ti, speciali�tii au constatat c� aparatele nu au re�inut nici o imagine. �n august 1991, �n aceea�i zon�, un avion IL-14 s-a pulverizat din senin.

Refugiul lui Decebal, l�ng� Covasna?

Arheologii cred c� s�nt pe cale s� descopere, �n Valea Z�nelor, l�ng� Covasna, cetatea unde s-a refugiat Decebal dup� �nfr�ngerile suferite �n luptele cu romanii. Cercet�torii cred chiar c� pot afla locul �n care au c�zut capul �i m�na dreapt� a lui Decebal. �n prim�vara anului 106 dup� Hristos, �nvins �n luptele cu romanii, Decebal a fugit �n mun�i spre Ranistorum, cetate situat� �n estul Transilvaniei, �ns� nu a mai ajuns acolo. S-a sinucis, iar romanii i-au t�iat capul �i m�na, pentru a dovedi c� e mort. Nici dup� 2000 de ani, locul c�tre care se �ndrepta Decebal nu a fost descoperit. Un grup de arheologi a s�pat �n Valea Z�nelor cu speran�a de a descoperi acest loc. Ei s�nt siguri c� dacii lui Burebista au ridicat aici o cetate aproape imposibil de cucerit �i presupun c� aceast� cetate ar fi chiar Ranistorum, dar nu exist� dovezi certe �n aceast� privin��. S�p�turile au scos la iveal� obiecte casnice �i de cult datate cu 100 de ani �nainte de Hristos. Cetatea nu a mai fost cercetat� de peste 60 de ani, dar speciali�tii au reu�it de cur�nd s� dezveleasc� o foarte mic� por�iune din ruinele fostei cet��i dacice.

Triunghiul dacilor

Unii cercet�tori au constatat c� sanctuarele dacice s�nt pozi�ionate �n v�rfurile unor triunghiuri dreptunghice (foto hart�). Filosofia dacilor se reg�se�te �n modelul matematic al sanctuarelor de la Sarmizegetusa �i Raco�. Dar �i �n triunghiurile pe care le formeaz� construc�iile r�sp�ndite pe teritoriul Daciei. Str�mo�ii no�tri �i-au construit �ara topografic �i geometric proiect�nd pe p�m�nt cerul �nstelat. Au construit cu ziduri de piatr� bine prelucrate cet��i pe v�rfuri greu accesibile �n mun�i. S-a spus c� aceste ziduri erau cet��i de ap�rare. Dar cisternele cu ap�, hambarele cu gr�ne, sanctuarele �i locuin�ele s�nt dincolo de aceste ziduri. Dacii aveau cuno�tin�e solide de astronomie. Dac� unim aceste v�rfuri de mun�i, ob�inem triunghiuri dreptunghice, a�ezate dup� un altgoritm cosmic. Unind punctul unde se afl� cele 9 piramide de la �ona cu punctul sanctuarului de la Raco� �i v�rful Omul ob�inem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 �i 60 de grade. Pe linia �ona-Omul se afl� templul dacic de la �inca Veche, ad�postit �ntr-o pe�ter�. Un alt triunghi, mai mare, are �n v�rfuri templul de la Raco�, V�rful Omul �i cetatea dacic� de la Sarmizegetusa. La Raco� se afla un mare complex ritualic al dacilor. Linia ce une�te Cetatea Sarmizegetusa cu V�rful Omul este denumit� marea linie topografic� a dacilor.
Cet��ile dacice comunicau �ntre ele
�n zona de est a Transilvaniei, de la zona Mure�ului p�n� �n depresiunea Bra�ovului, au fost descoperite �n jur de 38 de cet��i dacice. Fiecare dintre acestea era vizibil� pentru alte dou�, cet��ile comunic�nd permanent �ntre ele, ceea ce demonstreaz� o bun� organizare a defensivei dacice �n fa�a popula�iilor migratoare. Singurul punct slab al acestor cet��i era lipsa apei. Construite pe v�rfurile unor dealuri, forturile dacice nu aveau acces, �n caz de asediu, la cursurile de ap�. Practic, pentru a cuceri cet��ile dacilor, armatelor le-ar fi fost suficient s� stea la baza dealului, pentru c� locuitorii erau nevoi�i s� se predea, pentru a nu muri de sete.
Obiceiurile junilor amintesc de cele dacice
�n obiceiurile p�strate de Junii din �cheii Bra�ovului au fost identificate de cercet�tori mai multe practici dacice. Plecarea junilor �n dup�-amiaza zilei �i petrecerea unei nop�i pe Muntele Post�varul pentru ca a doua zi s� �nt�mpine „apari�ia soarelui“ este o manifestare pe care o semnaleaz� chiar Herodot la geto-daci. Ea reaminte�te practicarea cultului lui Dionisos. �mbr�c�mintea junilor, bogat� �n aur �i argint, corespunde cu cea a agat�r�ilor. Vi�a de vie, strugurele, frunza de stejar �i ghinda, identificate pe c�m�ile lor s�nt simbolurile lui Dionisos �i ale lui Zeus. Totemul t�r�ului (simbolul lui Dionisos) poate fi identificat prin „br�du�ii pitici“ pe care junii �i aduc din p�dure �n Poiana T�r�ului �i �i depun la casele cu fete, la poarta v�tafului sau pe zidurile cet��ii. Servitul pe�telui la mas� este, de asemenea, simbolul lui Dionisos. Hora junilor „�n cerc“ �i „de la st�nga la dreapta“ simbolizeaz� ideea precre�tin� a „timpului circular“. Junii nu erau l�sa�i s� intre �n cetate, deoarece exista credin�a c� cetatea va c�dea �n m�inile lor �n momentul �n care ei vor ocoli Sfatul de trei ori. La geto-daci era obiceiul de a ocupa o cetate dup� ce o ocoleau de trei ori.

de: » Raluca Benga"