Paul Damian - Geto-dacii �n configura�ia demografic� a Daciei romane

Ceramica constituie principala dovad� material� a prezen�ei autohtonilor daci �n provincia creat� de �mp�ratul Traian. Acest lucru a fost observat �nc� din perioada �n care se efectuau primele cercet�ri arheologice �n a�ez�ri �i castre, ajung�ndu-se �i la primele concluzii care, chiar dac� sufereau de o anumit� inconsisten�� �n demonstra�ii, puneau probleme generale care urmau, cel pu�in unele dintre ele, s� fie confirmate, de cercet�ri viitoare.

Cercet�torul clujean N. Gudea public� �ntr-un interval scurt ceramica din diferite castre cercetate, efort meritoriu, dar care nu a mai fost urmat, dec�t �n mic� m�sur�, de c�tre al�i cercet�tori. O dat� cu cercetarea �i publicarea monografic� a necropolelor de la Soporu de C�mpie �i Locusteni s-au putut face �i primele departaj�ri tipologice pentru ceramica de factur� dacic� �i s-a putut observa �i ponderea ceramicii autohtone �n cadrul unei zone, cea a Olteniei. Tot �n aceast� perioad� apar �i rezultatele cercet�rilor din a�ezarea de la Slimnic, �n care, pentru prima dat�, este publicat� pe complexe at�t ceramica de factur� roman�, c�t �i cea de factur� dacic�.
�n anii din urm�, cercet�ri semnificative �n acest domeniu nu s-au mai realizat, cu excep�ia unor studii care ne aduc dovezi ce atest� prezen�a ceramicii de factur� autohton� �n capitala Daciei, la Tibiscum �i la Napoca.
�n momentul de fa��, cunoa�tem �n jur de 90 de sta�iuni �n care a ap�rut ceramic� de factur� dacic�, lucrat�, de obicei, cu m�na, dar, din p�cate, �n cea mai mare parte, aceste descoperiri sunt �nt�mpl�toare, f�r� a se cunoa�te prea multe date �n leg�tur� cu condi�iile descoperirii, iar materialul este foarte fragmentar. �n plus, �n momentul de fa��, nu dispunem, �n afar� de Oltenia, de un studiu monografic privind ceramica provincial� roman� din Dacia. Mai mult, nu a fost publicat exhaustiv materialul ceramic din nici una dintre sta�iunile cercetate.

Considera�ii asupra ceramicii geto-dacice

To�i cercet�torii care au abordat, �ntr-un fel sau altul, problematica continuit��ii popula�iei autohtone �i, �n spe��, a ceramicii, au observat c� formele ceramice decurg at�t tipologic, c�t �i ca manier� de confec�ionare, din prototipuri din perioada preroman�.
Civiliza�ia geto-dacic�, at�t �n faza ei timpurie (secolul IV - prima jum�tate a secolului II a.Chr.), c�t �i �n cea clasic� (a doua jum�tate a secolului II a.Chr. - secolul I p.Chr.), cunoa�te o mare varietate de produse ceramice, determinat� at�t de o dezvoltare intern�, c�t �i de influen�ele resim�ite, grece�ti, celtice �i, mai t�rziu, romane.
F�r� a insista asupra perioadei timpurii, perioada clasic� ofer� un volum impresionant de material ceramic, prezent �n sute de a�ez�ri, pe tot cuprinsul spa�iului locuit de geto-daci. Chiar dac� au trecut peste 30 de ani de la primul studiu monografic �n domeniu, apar�in�nd lui I.H.Cri�an, el reflect� bog��ia unui material care cuprinde at�t vase lucrate cu m�na, din past� grosier� (oala-borcan cu butoni cilindrici, cea�ca dacic�) sau fin�, lustruit� (c�ni�e bitronconice, oala "pepene", fructiera), c�t �i vase lucrate la roat� - categorie ce �nregistreaz� o cre�tere numeric� -, ap�r�nd forme noi precum strecur�tori, cupe cu picior, imita�ii de boluri deliene, capace, str�chini carenate cu marginea r�sfr�nt�. Concluziile sunt �n cea mai mare parte confirmate de studii ulterioare, cum este cel al lui I.Glodariu, de rezultatele cercet�rilor din cet��ile de la C�p�lna �i Tili�ca, c�t �i de cele care trateaz� a�ez�ri din zona extracarpatic�, din C�mpia Munteniei, precum cele de la Ocni�a, Spr�ncenata �i Brad.
De�i studiul ceramicii geto-dacice este �nc� la �nceput, mai ales �n ceea ce prive�te ceramica din zona Mun�ilor Or�tiei, se poate observa c� ceramica geto-dacic� are o originalitate de net�g�duit, o bog��ie a formelor �i o varietate a decorului care o individualizeaz� �n cadrul semin�iilor de la �nceputurile erei cre�tine. �n aceste condi�ii, consecin�elor arheologice ale cuceririi Daciei de c�tre romani, deja analizate, le-ar trebui ad�ugat� �nc� una - �ncetarea activit��ii unor ateliere ceramice care, f�r� �ndoial�, au existat �n perioada anterioar�.

Ceramica autohton� din Dacia roman�

A�a cum am mai ar�tat, se cunosc ast�zi circa 90 de localit��i �n care a fost semnalat� ceramic� de factur� autohton�, dar foarte pu�ine beneficiaz� de publicarea materialului rezultat din cercet�rile �ntreprinse, multe fiind semnalate doar �n urma unor cercet�ri de teren, iar �n altele execut�ndu-se doar simple sondaje arheologice. Se cunosc ast�zi doar c�teva sta�iuni care permit o analiz� a ceramicii, ele fiind, �n primul r�nd, cele dou� necropole ale popula�iei autohtone de la Soporu de C�mpie �i Locusteni, a�ez�rile de la Slimnic, precum �i o parte din materialul ceramic, de factur� dacic�, descoperit �ntr-o serie de castre cum sunt cele de la Ruc�r, Bologa, Buciumi, R�nov. In restul cazurilor, referirile asupra ceramicii indigene sunt sumare, generale, fiind ilustrate numai anumite piese. Din p�cate, sta�iuni importante a c�ror cercetare a fost finalinalizat� relativ de mult timp nu dispun �n momentul de fa�� de studii monografice, acesta fiind cazul necropolei �i a�ez�rii de la Obreja sau al a�ez�rii de la Locusteni.
Vom analiza �n continuare principalele loturi de materiale care permit o analiz� tipologic� �i ofer� anumite criterii pentru datare.
Bologa, jud Cluj, castru. Este analizat un lot de 33 de fragmente ceramice, provenind din s�p�turile efectuate �n anii 1967-1968. Fragmentele provin de la vase executate exclusiv cu m�na, din past� grosolan�, con�in�nd nisip �i pietricele, arderea fiind incomplet�. Formele cele mai frecvente sunt oalele de dimensiuni mijlocii sau mici; de asemenea apar 2 fragmente ce provin de la ce�ti-opai�, iar 2 fragmente apar�in unor patere (imita�ii locale dup� prototipuri romane). �n general, decorul lipse�te; atunci c�nd apare este simplu, reprezentat de proeminen�e, br�uri alveolare sau striate, linii incizate, de obicei ondulate.
Buciumi, jud S�laj, castru. Este analizat�, �n dou� studii], ceramica de factur� dacic�, executat�, �n general, cu m�na (cu o singur� excep�ie), dintr-o past� de calitate inferioar�, care con�ine nisip, pietricele, alte impurit��i, arderea fiind incomplet� �i neomogen�. Formele cele mai frecvente sunt vasele borcan sau oalele cu pere�ii u�or curba�i �i ce�tile-opai�. O caracteristic� a ceramicii descoperite �n castrul de la Buciumi este imitarea unor forme romane, �ndeosebi patera, dar �i a unor forme de oale, la acestea din urm� observ�ndu-se trecerea de la buza scurt�, foarte u�or r�sfr�nt�, la buza cu profil puternic r�sfr�nt, fasonat� sau ascu�it�, specific� vaselor romane provinciale. Decorul este s�rac, compus din butoni, br�ie alveolare, alveole �n linie, linii incizate, de obicei, �n val.
Locusteni, jud Dolj, necropol� �i a�ezare. Aici s-a descoperit �i cercetat cea mai important� necropol� apar�in�nd autohtonilor din provincia Dacia, criteriul hot�r�tor pentru etnicitatea sa fiind reprezentat tocmai de importantul material ceramic de factur� dacic� descoperit, folosit at�t pentru depunerea resturilor crema�iei, c�t �i pentru diferite ofrande. Materialul documentar, de excep�ional� importan�� pentru tema �n discu�ie, este format din 46 de oale de tip borcan, lucrate cu m�na, folosite ca urne �n care erau depuse resturile incinera�iei, 8 ce�ti dacice, lucrate de asemenea cu m�na, folosite drept capace, un taler cu un decor neobi�nuit, utilizat tot drept capac, o c�ni�� cu o toart�, depus� ca ofrand�. Categoria ceramicii lucrate la roat� include oalele tip borcan (2 exemplare), vasele bitronconice (11 exemplare), folosite drept urne, 2 fructiere �i o cea�c�-opai� utilizate drept capace, la care se adaug� 3 capace propriu-zise, considerate de descoperitor ca fiind de factur� dacic�. Vasele lucrate cu m�na sunt modelate din past� grosolan� cu mult nisip, fiind arse inegal, av�nd o culoare c�r�mizie sau, uneori, g�lbuie. Cele lucrate la roat� sunt confec�ionate din dou� categorii de past�: zgrun�uroas�, de culoare c�r�mizie, �i fin�, de culoare cenu�ie. C�t prive�te decorul, de�i mai variat dec�t �n alte sta�iuni, r�m�ne totu�i s�rac, fiind compus at�t din ornamente �n relief: br�uri alveolare (�ntr-un caz fiind dispuse dou� pe g�tul unui vas), br�uri simple, ghirlande de br�uri alveolare, butoni dispu�i simetric, c�t �i din ornamente incizate, reprezentate de linii paralele sau �n val. Se �nregistreaz� �i cazuri �n care cele dou� tipuri de ornamente sunt combinate. In necropola de la Locusteni au fost descoperite 220 vase ceramice, dintre care 130, adic� 59,09% din total, sunt de factur� roman�, iar 90, adic� 40,90%, sunt de factur� dacic�, dintre acestea 72 de exemplare (80%) fiind lucrate cu m�na.
Din p�cate, cercet�rile din a�ezare sunt �nc� inedite. Din cele c�teva rapoarte publicate reiese c� propor�ia �n care apare ceramica de factur� dacic� este de numai 10%, acest decalaj important put�nd fi explicat prin conservatorismul care se manifest� mai pregnant �n ritul �i ritualul funerar.
Obreja, jud Alba, a�ezare �i necropol�. Reprezint� una dintre cele mai importante sta�iuni �n ceea ce prive�te problema persisten�ei elementului autohton dacic, dar, din p�cate, este �n cea mai mare parte inedit�. �n a�ezare s-au descoperit 30 de bordeie, 8 locuin�e de suprafa�� �i aproximativ 80 de gropi. Nu se fac referiri speciale asupra ceramicii descoperite �n a�ezare, fiind doar ilustrate c�teva ce�ti-opai�, care, interesant, nu se reg�sesc �n repertoriul ceramic al necropolei. �n necropola a�ez�rii s-au descoperit 243 de morminte de incinera�ie �i �nhuma�ie. Numai �n 12 morminte s-a descoperit ceramic� de factur� local�, modelat� cu m�na, din past� cu multe impurit��i, cu ornamente �n relief (br�uri alveolare sau crestate) �i incizate (linii drepte, fr�nte sau ondulate).
Orheiul Bistri�ei, jud. Bistri�a, castru. Din acest castru de pe grani�a de nord-est a Daciei a fost publicat un lot de ceramic�, reprezentat de fragmente lucrate exclusiv cu m�na, din past� grosolan� cu pietre, provenind de la ce�ti-opai� �i diferite vase tip borcan. Decorul este extrem de s�rac, fiind prezent doar pe 2 fragmente dintre cele 16 analizate, �i este compus dint-un br�u alveolar crestat �i crest�turi pe buz�.
R�nov, jud.Bra�ov, castru. �n monografia consacrat� acestui castru se aminte�te �i ceramica de factur� dacic�, dar, din p�cate, �n afara unui vas borcan decorat cu un br�u �n relief, celelalte fragmente ceramice ilustrate apar�in, dup� cum au remarcat �i al�i cercet�tori, epocii bronzului, fapt care explic� �i descoperirea unui num�r mare, comparativ cu alte castre, de fragmente ceramice lucrate cu m�na.
Ruc�r, jud. Arge�, castru. Cercet�rile desf�urate �n acest castellum, construit de un deta�ament al cohortei II Flavia Bessorum, au pus �n eviden�� un lot ceramic de factur� dacic� foarte important, �in�nd cont de faptul c� aceast� sta�iune reprezint� un complex �nchis, care a func�ionat �n primele dou� decenii ale secolului al II-lea. Lotul analizat cuprinde 27 de fragmente ceramice, dintre care 18 fragmente lucrate cu m�na �i 9 lucrate la roat�. Men�ion�m un singur vas �ntregibil, reprezentat de o cea�c�-opai�. Ceramica lucrat� cu m�na este modelat� fie din past� fin�, f�inoas� la pip�it, care nu con�ine degresant, fie din past� poroas�, cu pietricele �i mic� �n compozi�ie, fie din past� zgrun�uroas�, �n acest din urm� caz ap�r�nd o variant� fin�, �n care nisipul este bine ales, �i o alta cu un aspect mai pu�in �ngrijit, conferit de pietricelele, c�teodat� de m�rimi considerabile, prezente �n past�. Vasele sunt reprezentate de dou� tipuri: cea�ca dacic�, deja amintit�, �i oalele tip borcan, acestea prezent�nd dou� variante: unele cu diametrul gurii aproape egal cu diametrul maxim �i altele cu corpul bombat, ovoidal �i buza evazat�, decorul fiind dispus deasupra diametrului maxim, care se afl� �n jum�tatea superioar� a vasului. Exist� exemplare a c�ror buz� este mai pu�in evazat� �i decorul se afl� pe buz� sau imediat sub buz�, acestea fiind cele mai frecvente forme �n cadrul ceramicii lucrate cu m�na. Cea�ca dacic� are o oblicitate mai redus� a pere�ilor �i nu are toarte. Decorul, care apare numai pe ceramica lucrat� cu m�na, este format din ornamente �n relief - br�ie alveolare, �n form� de �nur sau simple - �i din ornamente incizate, reprezentate de linii drepte, �n zig-zag sau �n val, realizate unele cu un instrument lat, av�nd aspectul unor caneluri, altele cu un instrument ascu�it. Ceramica lucrat� la roat� este modelat� at�t din past� fin�, de culoare cenu�iu deschis, f�r� impurit��i, c�t �i din past� zgrun�uroas�. Formele �nt�lnite sunt fructiera, strachina, cana, cu o toart� u�or supra�n�l�at�. Lotul de ceramic� de la Ruc�r este foarte important, at�t din punctul de vedere al �ncadr�rii sale cronologice (primele dou� decenii ale secolului II), c�t mai ales prin repertoriul de forme, ce ne ofer� o m�rturie privind felul �n care s-a f�cut trecerea de la perioada clasic� a civiliza�iei geto-dacice la perioada roman�. Men�ion�m c� ceramica din lag�rul de la Ruc�r nu �i g�se�te analogii �n alte sta�iuni din Dacia roman� (Pl. I).
Slimnic, jud Sibiu, a�ezare. �n aceast� localitate, bogat� �n vestigii arheologice, au fost cercetate mai multe a�ez�ri, at�t din perioada preroman�, c�t �i din perioada secolelor II-III. Astfel, �n situl de la Sarba - Stempen s-au descoperit de fapt dou� a�ez�ri, �i nu dou� faze ale aceleia�i a�ez�ri, cum las� s� se �n�eleag� autorul cercet�rilor, prima datat� �n intervalul secolelor II a. Chr.- I p. Chr., cea de-a doua �n perioada existen�ei provinciei Dacia, adic� secolele II-III. �n aceast� din urm� a�ezare s-au descoperit 10 locuin�e, de regul� de tipul u�or ad�ncit, �i 14 gropi. �n majoritatea cazurilor, ceramica roman� apare �n asociere cu ceramica de factur� dacic�. In a�ezarea de la Sarba -La Saivane, care se dateaz� numai �n intervalul secolelor II-III, au fost cercetate 4 locuin�e, de acela�i tip cu cele din a�ezarea de la Sarba - Stempen, �i 3 gropi. Materialul ceramic de factur� dacic� este fragmentar, lucrat exclusiv cu m�na, dintr-o past� cu impurit��i, �n special pietricele, cuprinz�nd dou� forme: vasele tip borcan, cu buza mai mult sau mai pu�in r�sfr�nt�, �i ce�tile-opai�, cu sau f�r� toarte. Men�ion�m faptul c� �n a�ezarea de la Sarba - La Saivane nu s-au descoperit fragmente de ce�ti. Decorul este format din ornamente �n relief: br�uri alveolare, crestate sau �n relief, butoni, care sunt, c�teodat�, decora�i cu o line incizat� �n cruce, �i ornamente incizate: �mpuns�turi, striuri orizontale etc. (Pl. X - ceramica de factur� dacic� din bordeiul nr. 7).
Soporu de C�mpie, jud. Cluj, necropol�. Aici s-a cercetat pentru prima dat� o necropol� care poate fi atribuit� autohtonilor din provincia Dacia. Materialul ceramic de factur� dacic� este format dintr-un lot de aproximativ 42 de vase (din p�cate nu toate au fost ilustrate �n monografie), lucrate exclusiv cu m�na, din past� cu multe impurit��i, con�in�nd nisip �i pietricele. Principalele forme sunt oalele f�r� toarte, cum le nume�te autorul cercet�rilor, �i ce�tile-opai�. Decorul este s�rac, format din ornamente �n relief: br�uri alveolare sau crestate, br�uri simple, butoni mici rotunzi sau ornamente incizate: striuri superficiale, neregulate, f�cute cu m�turica, linii drepte sau ondulate, crest�turi sau alveole, plasate pe um�rul sau buza vasului.
Am trecut �n revist� principalele sta�iuni care dispun de o publicare mai mult sau mai pu�in complet� a materialului ceramic de factur� dacic� descoperit. Din p�cate, pentru celelalte descoperiri, se fac numai referiri generale, sumare, cum sunt cele despre a�ez�rile de la Ocna Sibiului, Ro�ia, No�lac, sau cele privind ceramica autohton� din capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Alte descoperiri provin, dup� cum am mai ar�tat, din cercet�ri perieghetice, ceea ce impune o anumit� rezerv� �n aprecieri, cu at�t mai mare �n domeniul de care ne ocup�m.
Luarea �n discu�ie a principalelor loturi de materiale ceramice pe care le avem la dispozi�ie ne permite doar conturarea unei imagini generale, num�rul mic al descoperirilor publicate, �i caracterul lor, de cele mai multe ori superficial analizat, f�c�nd imposibil�, �n momentul actual, o analiz� complet� a acestei probleme. Am exclus din analiza noastr� lotul ceramic de la Ruc�r, care dup� cum am mai ar�tat, provine dintr-o sta�iune cu o vie�uire foarte scurt� �n timp, prezent�nd o serie de caracteristici care o individualizeaz� �i la care vom reveni atunci c�nd vom aborda problemele de datare.
Prin natura materialului din care este confec�ionat�, ceramica de factur� dacic� este foarte friabil�, p�str�ndu-se, �n general fragmente, ceea ce face ca o tipologie s� fie dificil de stabilit. De mare ajutor �n demersul nostru sunt vasele, folosite de obicei ca urne, descoperite �n cele dou� necropole ale autohtonilor de la Soporu de C�mpie �i Locusteni, care permit considera�ii asupra acestor categorii ceramice. O alt� problem� �n stabilirea unor serii tipologice o constituie marea diversitate a formelor �i dimensiunilor vaselor, �ndeosebi a celor lucrate cu m�na, chestiune care l-a determinat pe D. Protase s� afirme c�, dac� ar fi s� lu�m �n seam� toate am�nuntele, am avea 42 de forme din cele 42 de vase de factur� dacic� descoperite �n necropola de la Soporu de C�mpie.
Cu toate limitele pe care le impune o atare cercetare, vom �ncerca o �ncadrare tipologic�, bazat� pe principalele loturi ceramice �i, mai ales, pe cele din necropole. Vom folosi drept criterii de departajare tehnic� de confec�ionare �i forma vaselor. �n ceea ce prive�te forma vaselor, denumiri intrate �n uzul comun - "vasul sau oala borcan", "cea�ca dacic�"-, au fost folosite fie pentru a completa descrierea, fie, independent, acolo unde nu exist� loc pentru confuzie. Nu am folosit drept criteriu de departajare pasta din care sunt modelate vasele, descrierea acesteia f�c�ndu-se la fiecare tip �n parte.

Dup� tehnica de confec�ionare se disting dou� mari categorii: 1. ceramica lucrat� cu m�na; 2. ceramica lucrat� la roat�.

1. Ceramica lucrat� cu m�na
Ceramica de acest tip este de departe cea mai numeroas�, fiind modelat�, �n cele mai multe cazuri, dintr-o past� grosolan� cu mult nisip, ceea ce o face foarte friabil�, sau dintr-o past� zgrun�uroas�, amestecat� cu multe pietricele. Repertoriul formelor vaselor de factur� dacic� lucrate cu m�na, ca de altfel al �ntregii ceramici apar�in�nd autohtonilor, este s�rac, fiind reprezentat practic de dou� tipuri de vase: a. vasul borcan �i b. cea�ca dacic�.
a. Vasul borcan
In ciuda marelui coeficient de subiectivism pe care �l con�ine aceast� sintagm�, o vom folosi, �in�nd cont mai ales de tradi�ia existent� �n acest sens �n arheologia rom�neasc�, pentru a desemna mai multe categorii de forme ceramice. Astfel de subiectivisme �i imprecizii sunt de altfel foarte frecvente, acest fapt necesit�nd stabilirea unor criterii unice care s� permit� elaborarea unei terminologii unanim acceptate. �in�nd cont de forma geometric� a acestor vase, ele se pot �mp�r�i �n trei tipuri: a.1. vase de form� aproximativ cilindric�, practic tipul de vas borcan clasic; a.2. vase de form� ovoidal�, a�a-zisul vas tip "pepene"; a.3. vase de form� u�or bitronconic�.
a.1. Vase de form� aproximativ cilindric�
Este forma cea mai r�sp�ndit�, constituind, al�turi de cea�ca dacic� �i fructier�, adev�rate embleme ale civiliza�iei geto-dacice. La originea sa se afl� vasul borcan din a�ez�rile geto-dacice din perioada clasic� a civiliza�iei geto-dacice. Dimensiunile acestor vase sunt mici �i mijlocii, �nt�lnindu-se �i vase miniaturale, precum cel de la Locusteni. Buza este mai mult sau mai pu�in evazat� �i fundul drept. Varietatea acestei forme de vas este foarte mare. Gh.Popilian, analiz�nd acest tip prezent �n necropola de la Locusteni, stabile�te mai multe variante �n func�ie de decor, ceea ce, �ntr-o analiz� la scara �ntregii provincii, este practic imposibil. Decorul acestor vase este s�rac, fiind format din ornamente �n relief: br�ie alveolare, crestate, simple, dispuse pe diametrul maxim al vasului, sau �n form� de ghirland�, butoni, de obicei cilindrici, c�teodat� fiind inciza�i cu linii �n form� de cruce, �i ornamente incizate: linii simple sau �n registre, paralele sau �n val, dispuse orizontal; alveole dispuse de obicei pe buzele vaselor; crest�turi; se remarc� uneori prezen�a decorului incizat �n form� de br�du�. Aceste vase erau folosite �n scopuri gospod�re�ti �i ca urne �n necropole, vasele miniaturale fiind utilizate ca ofrand�. (Pl. II, III, IV, V)
a.2. Vase de form� ovoidal�
Sunt de mari dimensiuni, av�nd o �n�l�ime de aproape 0,50 m, buza r�sfr�nt� �n afar� �i de obicei nu au decor. Uneori sunt decorate cu br�ie alveolare, plasate pe um�rul sau p�ntecul vasului sau, �n diferite pozi�ii, pe �ntregul corp al vasului. Nu se �nt�lnesc dec�t �n sta�iunea de la Locusteni (Pl. VI/4-7).
a.3. Vase de form� u�or bitronconic�
Sunt vase �n general mai rare, ce apar mai ales �n Transilvania, dar exist� �i un astfel de vas, miniatural, la Locusteni. Au buza u�or r�sfr�nt� �i fundul drept. �n general sunt lipsite de ornamente, vasul de la Locusteni fiind decorat cu br�u alveolar �i caneluri pe buz� (Pl. VI/1-3).
b. Cea�ca dacic�
Constituie cea mai caracteristic� �i mai reprezentativ� dintre formele ceramicii geto-dacice. Nu vom intra �n discu�ii asupra diferitelor denumiri (c��uie, cea�c�-opai�). Cert este faptul c� ea se g�se�te �n aproape toate a�ez�rile. Aceste vase sunt lipsite �n general de decor, dac� except�m formele timpurii, �n cazul nostru, de la Drajna de Sus sau unele exemplare de la Locusteni. Ele au form� tronconic� �i deosebim trei variante: cu o singur� toart�, cu dou� toarte sau f�r�. Ceramica f�r� toarte necesit� o discu�ie separat�, unii autori consider�nd c� aceast� variant� apare de-abia �n prima jum�tate a secolului III, dar se cunosc exemplare �i din prima jum�tate a secolului II, precum cea din castellum-ul de la Ruc�r. O categorie foarte important� o reprezint� ce�tile f�r� toarte, cu alveole la baz�, datate �n a doua jum�tate a secolului III - secolul IV. �n general ele sunt folosite ca opai�e. Este interesant faptul c�, dac� la Locusteni au fost folosite numai drept capace, la Soporu de C�mpie erau depuse �n morminte, se pare cu scop ritual (Pl.VII, VIII).
O problem� abordat� de cei care s-au ocupat de studiul ceramicii autohtone o constituie vasele lucrate cu m�na dup� prototipuri romane. Astfel, �n castrele de la Bologa �i Buciumi s-au descoperit imita�ii dup� patere, iar la Soporu de C�mpie �i Obreja exemplare de oale de tip roman lucrate cu m�na. Pu�in�tatea materialului documentar nu ne permite s� facem considera�ii asupra acestui fenomen, interesant, dar care nu poate fi pus neap�rat pe seama autohtonilor.
2. Ceramica lucrat� la roat�
Este pu�in numeroas�, lipsind din marea majoritate a a�ez�rilor. Dintr-o analiz� care nu are preten�ia de a fi foarte exact�, reiese c� ceramic� de factur� local� lucrat� la roat� apare numai �n 15 sta�iuni, ceea ce reprezint un procent de sub 20%. Singura sta�iune care ne ofer� posibilitatea unei anumite departaj�ri tipologice este necropola de la Locusteni, �n celelalte ceramica fiind foarte fragmentar� �i, mai mult, �n unele sta�iuni importante cum este cea de la Soporul de C�mpie, nedescoperindu-se ceramic� lucrat� la roat�.
Aceast� categorie ceramic� este lucrat� din dou� feluri de past�, zgrun�uroas�, de culoare c�r�mizie, �i fin�, de culoare cenu�ie. C�t prive�te ceramica zgrun�uroas�, despre care p�n� nu de mult se credea c� a ap�rut odat� cu cucerirea roman�, s�p�turile de la Ocni�a au documentat prezen�a oalelor borcan lucrate la roat�, din past� zgrun�uroas�, �nc� din secolul I p. Chr.
Principalele forme sunt: a.vasul de form� cilindric�, tip borcan; b. vasul bitronconic; c.fructiera �i d. cea�ca dacic�. C�t prive�te introducerea unor capace �n r�ndul formelor ceramice autohtone, datele existente nu ni se par concludente.
a. Vasul de form� cilindric� tip borcan
Aceste vase sunt asem�n�toare cu cele de acela�i tip lucrate cu m�na, cunosc�ndu-se dou� exemplare de la Locusteni. Decorul este reprezentat din trei butoni dispu�i simetric �i linii paralele incizate (Pl.IX/1-2).
b. Vasul bitronconic
Se cunosc 11 exemplare descoperite la Locusteni, lucrate dintr-o past� fin�, de culoare cenu�ie; suprafa�a exterioar� a vasului este acoperit� cu un vernis negru; buza este r�sfr�nt�, oblic sau orizontal, um�rul este bine marcat �n zona diametrului maxim, iar fundul este c�teodat� profilat, iar �n centru, pe suprafa�a exterioar� are un umbo. Decorul const� dintr-unul sau dou� grupuri, compuse din dou� sau trei linii ad�nc incizate. Acest tip de vas a fost folosit ca urn� �i nu are analogii �n alt� parte (Pl.IX/3-4).
c. Fructiera
De�i este o form� reprezentativ� pentru perioada anterioar� cuceririi romane, fructiera dispare �n general din repertoriul ceramicii romane provinciale din Dacia. Singurele descoperiri cunoscute p�n� �n prezent sunt reprezentate de cele dou� exemplare folosite drept capace �n necropola de la Locusteni, �n rest fiind semnalate fragmente, provenind �n general din cercet�ri de teren, dup� p�rerea noastr� neconcludente pentru analiza de fa��. C�t prive�te fructiera descoperit� la Obreja, ea pare mai degrab� de influen�� carpic�. Exemplarele descoperite la Locusteni, confec�ionate din past� fin�, cenu�ie, cu suprafa�a exterioar� acoperit� cu un vernis negru, au buza �ntoars� orizontal �n afar�, corpul cu um�rul bine marcat, iar piciorul gol pe din�untru (Pl.IX/5-6).
d. Cea�ca dacic�
Se cunoa�te un singur exemplar descoperit �n necropola de la Locusteni, folosit drept capac, din past� de culoare c�r�mizie, cu mult nisip, av�nd dimensiuni mari.
Dou� probleme ce revin frecvent �n discu�ie �nc� din perioada interbelic�, reluate �i �n unele studii mai noi, sunt constituite de provenien�a vaselor de provizii de tip dolia �i de motivele decorative de origine geto-dacic� prezente pe ceramica �tampilat�. C�t prive�te prima problem�, s-a sus�inut ideea c� vasele de provizii de tip dolia ar fi de factur� dacic�, perpetu�ndu-se chiar �i �n secolul IV. Al�i cercet�tori consider� c� nu avem elemente conving�toare pentru o asemenea filia�ie. Credem, mai degrab�, c� avem de-a face cu o origine comun� a celor dou� tipuri de vase de provizii.
C�t prive�te a doua problem�, cea a motivelor decorative de origine geto-dacic� de pe ceramica �tampilat�, unii cercet�tori consider� c� anumite motive ornamentale (frunzele, rozetele etc.) sunt preluate de pe ceramica dacic�, aduc�ndu-se drept argument lipsa acestora de pe ceramica de aceea�i factur� din celelalte provincii. Publicarea unor loturi de ceramic�, at�t geto-dacic� anterioar� cuceririi, c�t �i provincial� roman�, ar putea oferi un r�spuns mai nuan�at acestei probleme.
�n actualul stadiu al cercet�rilor nu sunt documentate ateliere sau cuptoare �n care s� se fi ars ceramic� de factur� autohton�. O descoperire mai veche, de la Stolniceni, ca �i cea de la Tibiscum, nu ni se par relevante �n acest sens. Este vorba, probabil, de continuarea unei tradi�ii anterioare cuceririi romane, �n care descoperirile de cuptoare de olar sunt extrem de rare.
O problem� la care se poate cu greu r�spunde �n actualul stadiu al cercet�rilor este aceea dac� aceast� ceramic� de factur� dacic� este produs� �n a�ez�rile din cuprinsul provinciei Dacia sau provine, pe calea schimbului, din �inuturile din afara provinciei. Ne permitem c�teva considera�ii asupra acestora din urm�. Ceramica dacilor din afara provinciei, indiferent c� ne referim la cei din nord-vestul ei, la carpi sau la dacii din Muntenia, p�streaz� o serie de caracteristici comune, precum cele dou� tehnici de confec�ionare, cu m�na �i la roat�, cele cu m�na fiind confec�ionate dintr-o past� poroas�, grosolan�, cu mult nisip �i pietricele, iar cele lucrate la roat� fiind dintr-o past� fin�. Exist� �ns� �i unele diferen�e. Astfel, la dacii din nord-vestul provinciei, semnal�m prezen�a ceramicii cenu�ii negricioase, uneori �tampilate, de influen�� germanic�, �n timp ce la carpi �nregistr�m cea mai mare diversitate a ceramicii din �ntregul spa�iu locuit de daci �n epoca roman�, amintind de varietatea formelor din perioada preroman�, acum marcate de puternice influen�e romane. Ceramica lucrat� cu m�na se deosebe�te �ns� de cea din provincie printr-o mai mare bog��ie a decorului, iar cea confec�ionat� la roat� este divers� �i bine lucrat�. C�t prive�te ceramica dacilor din Muntenia, pe l�ng� elementele comune, semnal�m prezen�a ceramicii zgrun�uroase �i practica transpunerii vaselor romane �ntr-o manier� mai neglijent�. In aceste condi�ii, ceramica autohtonilor din Dacia, pe l�ng� tr�s�turile comune, care i-au f�cut pe unii cercet�tori s� considere aceste comunit��i chiar venite din afara provinciei, prezint� �i c�teva tr�s�turi care o individualizeaz�. Este �n cea mai mare parte lucrat� cu m�na, iar atunci c�nd este lucrat� la roat�, cum este cazul vaselor bitronconice, nu-�i g�se�te analogii �n lumea dacic�. La acestea se adaug� s�r�cia repertoriului formelor �i decorului. In ceea ce prive�te provinciile din jur, singurele analogii despre care avem cuno�tin�� se afl� �n Moesia Inferior. De�i asemenea descoperiri se g�sesc �i �n partea de vest a provinciei, ne vom referi doar la unele descoperiri din Dobrogea, cum sunt cele mai vechi, de la Dinogetia, c�rora li se adaug� descoperirile mai noi, cum sunt cele de la Enisala (Pl. XI) sau cele men�ionate de M. Babe� �i M. Irimia. Men�ion�m aici �i unele descoperiri de la F�nt�nele, Straja, din villa rustica de la Horia, precum �i de la Ostrov (Durostorum) �i H�r�ova (Carsium). Materialul descoperit p�streaz� caracteristicile ceramicii din provincia Dacia, cu precizarea c� spore�te num�rul vaselor care imit� forme romane.
Din cartarea sta�iunilor �n care s-a descoperit ceramic� de factur� dacic� se poate observa c� ele se grupeaz� �n Podi�ul Transilvaniei �i �n sudul Olteniei, mai ales �ntre Jiu �i Olt, aceste descoperiri fiind rare �n nordul Olteniei �i Banat. De�i aceast� realitate se poate datora �i unei situa�ii subiective, determinate de zonele de cercetare ale celor ce s-au ocupat de aceast� problematic�, D.Protase �i Gh.Popilian, ea ne indic�, totu�i, principalele regiuni �n care s-a concentrat popula�ia autohton�.
Greu de �ncadrat cronologic, un asemenea material ceramic poate oferi �n �i mai mic� m�sur� criterii de datare. Din fericire, sta�iunile �n care a fost descoperit� aceast� ceramic� �i contextul �n care ea apare �n unele complexe, ne pot oferi unele criterii pentru o anumit� departajare cronologic�. In aceste condi�ii, putem delimita trei orizonturi cronologice care acoper� �i chiar dep�esc perioada existen�ei provinciei Dacia. In primul orizont se pot �ncadra descoperirile de la Ruc�r, la care se pot ad�uga cele de la Drajna de Jos, care pot fi datate �n prima jum�tate a secolului II, poate chiar �n primele decenii ale acestui veac. Ceramica descoperit� �n aceste sta�iuni se caracterizeaz� printr-o leg�tur� direct� cu ceramica din perioada clasic� a civiliza�iei geto-dacice, fapt evident mai ales �n cazul ceramicii lucrate la roat� (fragmentele de fructier�, existen�a c�nii din past� cenu�ie cu fund inelar). Completarea acestor descoperiri cu altele, din castrele contemporane cu cele deja men�ionate, ar putea oferi r�spunsul la �ntrebarea privind modul �n care s-a realizat trecerea de la civiliza�ia dacic� preroman� la cea dacic� din perioada roman�, at�t din provincie, c�t �i din afara ei. Al doilea orizont cronologic �l constituie descoperirile din cele dou� necropole, Locusteni �i Soporu de C�mpie, la care se adaug� a�ez�rile de la Slimnic �i cea mai mare parte a descoperirilor de ceramic� de factur� autohton� din castre, care se dateaz� �n general �n a doua jum�tate a secolului II - prima jum�tate a secolului III. Acest orizont se caracterizeaz� prin dispari�ia �n general a ceramicii lucrate cu roata, excep�ie f�c�nd necropola de la Locusteni, �i existen�a unei ceramici lucrate cu m�na, reprezentate practic de dou� forme - vasul borcan �i cea�ca dacic�; decorul este s�rac, probabil datorit� influen�ei romane. C�t prive�te al treilea orizont, propunem, cu unele rezerve, �ncadrarea sa �n a doua jum�tate a secolului III. O atare �ncadrare cronologic� se bazeaz� pe descoperirile de la Govora-sat �i pe cele apar�in�nd ultimului nivel de la Stolniceni, la care s-ar putea, eventual, ad�uga necropola de la Chilia, precum �i unele descoperiri dintr-o serie de castre din Transilvania, apar�in�nd probabil perioadei postaureliene. Aceast� ceramic� se caracterizeaz� prin reapari�ia vaselor lucrate la roat�, de tradi�ie autohton�, reprezentate de c�ni, str�chini, probabil fructiere �i ce�ti dacice f�r� toarte cu alveole la baz�. Problema este dac� acest orizont include �i ultimele decenii ale st�p�nirii romane la nord de Dun�re, lucru plauzibil av�nd �n vedere faptul c� la Govora-sat �nt�lnim �i ceramic� roman�. Oricum, schimbarea raportului dintre ceramica roman� �i cea dacic�, aspect surprins la Stolniceni unde, �n ultimul nivel ceramica dacic� apare �n propor�ie de 90%, fa�� de procentul de maximum 10%, c�t reprezenta �n nivelurile anterioare, se datoreaz� unui aport masiv al dacilor din afara provinciei. Acest orizont mai atrage aten�ia �i asupra unor descoperiri ceramice de factur� dacic� din castre, �n sensul c� trebuie precizat� mult mai clar pozi�ia stratigrafic� a acestor fragmente. De fapt, nu trebuie s� supralicit�m prezen�a �n castre a acestui gen de ceramic�. �n ultimul - �n ordine cronologic� - studiu monografic dedicat unui castru, cel de la Br�ncovene�ti, un singur fragment din catalogul privind materialul ceramic descoperit poate fi considerat de factur� autohton�. Studiul ceramicii din acest ultim orizont cronologic poate oferi sugestii privind ultimele decenii ale prezen�ei romane �i primele decenii de dup� p�r�sirea provinciei.
Ceramica reprezint� principala m�rturie arheologic� a prezen�ei popula�iei autohtone �n provincia Dacia.
Cucerirea Daciei a condus la �ncetarea activit��ii unor centre me�te�ug�re�ti, printre care includem �i o serie de ateliere produc�toare de ceramic�.
Me�terii olari romani au cucerit f�r� discu�ie "pia�a", impun�ndu-�i produsele, aceast� situa�ie observ�ndu-se mai ales �n cazul ceramicii lucrate la roat� care, cu c�teva excep�ii, dispare.
Ceramica de factur� dacic� este lucrat� �n primul r�nd cu m�na, p�str�nd caracteristicile perioadei anterioare cuceririi, fiind �ns� mai pu�in diversificat� din punctul de vedere al formelor �i decorului. De�i apare �i �n ora�e, ceramica de factur� dacic� este apanajul a�ez�rilor rurale, dar �i aici se g�se�te �n propor�ie de p�n� la 10%, prezen�a ei fiind mai accentuat� �n cimitire, procentul fiind de p�n� la maximum 40%, pe primul loc afl�ndu-se necropola de la Locusteni, acest lucru dator�ndu-se f�r� �ndoial� unui anumit conservatorism specific obiceiurilor funerare. Ceramica de factur� dacic� apare �i �n castre, dar semnifica�ia prezen�ei ei r�m�ne �nc� o problem� deschis�.