Vestigiile cele mai numeroase ce se scot la lumin� �ntr-o a�ezare antic�, �nt�mpl�tor ori prin cercet�ri sistematice, s�nt, �n chip firesc, vasele de lut legate nemijlocit de via�a cotidian� a omului. Ele constituie documente de prim� importan�� si de inestimabil� valoare, mai ales pentru acele perioade din istoria poporului nostru c�nd izvoarele scrise lipsesc ori s�nt zg�rcite �n am�nunte.

Ceramica ne dezv�luie „f�r� ur� �i p�rtinire" o multitudine de aspecte �i poate fi abordat� din diverse unghiuri, incluz�ndu-1 �i pe cel artistic. Sensibilitatea uman� �i �nclinarea pentru frumos se materializeaz�, poate mai bine dec�t �n oricare alt domeniu, �n confec�ionarea vase lor de lut fie ele de uz zilnic, fie de lux sau de utilizare special�. Una dintre virtu�ile esen�iale ale ceramicii este determinat� de folosirea ei general�, f�r� a fi limitat� la o anumit� treapt� din scara ierarhiei sociale. Ea face parte din inventa rul fiec�rei locuin�e, bine�n�eles cu o anumit� coloratur�, �i ea deosebit de �nsemnat� �n determin�rile cronologice, a nive lului de dezvoltare �i a locului pe care 1-a ocupat st�p�nul ei �n procesul de produc�ie.
La ceramica autohton�, produs� �i desf�cut� �n anumite centre, se adaug� cea str�in�, de lux, ce vine s� ne arate direc�ia leg�turilor �ntre�inute de c�tre daco-ge�i cu centre si tuate pe diverse meridiane ale lumii antice.
Evolu�ia ceramicii daco-getice cunoa�te mai multe etape. O prim� faz� (protodacic� sec. VI—V �.e.n.), c�nd evolu�ia formelor este abia la �nceput, put�nd fi urm�rite retrospectiv p�n� �n epoca bronzului, constituind trunchiul de baz� pe care se vor grefa diferitele influen�e str�ine, �n faza veche (sec. IV �.e.n.) vor lua na�tere vasele specific daco-getice, grupate �n dou� mari categorii: ceramic� fin� �i de uz comun, ambele lucrate cu m�na �n manier� tradi�ional�, �n faza urm�toare (sec. III—II �.e.n.) va fi �nsu�it� tehnica ro�ii olarului, care va duce la o sporire considerabil� a produc�iei. In noua tehnic� vor fi transpuse formele proprii �i vor fi �nsu�ite �i altele str�ine (grece�ti, celtice, sud-tracice, romane etc.). Faza urm�toare (100 �.e.n. — 106 e.n.) este cea de deplin� maturizare �i de larg� r�sp�ndire �n toat� lumea geto-dacic�. Acum s�nt definitiv cristalizate toate formele: cana cu o toart�, vasul cu picior de tip fructier�, opai�ul tronconic (cea�ca dacic�), vasul de tip borcan, vasele de provizii (chiupuri), str�chinile, oalele simple etc. Tot acum se lucreaz� o ceramic� de lux pictat� cu motive vegetale �i zoomorfe �i o alta categorie care folose�te numai motivele geometrice (deosebit� de cea celtic� din aceea�i vreme), inspirat� din lumea elenistic�, la care se adaug� ceramica cu motive �n relief dup� modelul cupelor deliene. Al�turi de ceramica lucrat� cu roata va continua s� existe �i cea modelat� cu m�na. Unele vase, ca de exemplu c�nile de lux cu o toart� modelat� �n torsad�, s�nt adev�rate opere de art�.
Ceramica daco-getic� lucrat� cu roata este preponderent de culoare cenu�ie, nelipsind �ns� nici cea ro�ie de diverse nuan�e, dovedind �nsu�irea de c�tre daco-ge�i a celor dou� procedee tehnice de ardere a lutului (oxidant� �i reductiv�).
�mpodobirea ceramicii geto-dacice se realizeaz� prin motive �n relief, prev�zute obi�nuit cu alveole, alc�tuind ornamente uneori deosebit de aspectuoase, la care se adaug� decorurile incizate, lustruite ori, mai rar, stampilate. Decorurile s�nt situate, �n cele mai multe cazuri, �n por�iunea superioar� a vasului. Chiar �i f�r� o decora�ie prea abundent�, ceramica daco-getic� are o frumuse�e aparte si o anumit� elegan�� conferit� de armonia propor�iilor. Exist� o geometrie proprie ceramicii daco-getice, rezultat� din respectarea propor�iilor diferitelor elemente tectonice ale vaselor.
At�t ceramica daco-getic� lucrat� cu m�na, c�t �i cea la roat� �i vor continua existen�a �i dup� integrarea unei p�r�i a Daciei �ntre fruntariile Imperiului Roman, suferind puternice influen�e romane. Acelea�i influen�e se vor manifesta activ �i asupra teritoriilor r�mase libere �i se vor perpetua veacuri de-a r�ndul �i dup� ce autorit��ile romane s-au retras �n sudul Dun�rii.
Abundenta ceramic� daco-getic�, scoas� la iveal� prin diverse modalit��i: fortuit ori ca rezultat al cercet�rilor siste matice, p�strat� �n numeroase muzee din �ar� �i din str�in�tate, face cu prisosin�� dovada dezvolt�rii milenare a geto-dacilor, pe meleagurile lor str�bune, pe care nimic �i nimeni nu i-a putut determina s� le p�r�seasc�, �n acela�i timp pot fi urm�rite diverse influen�e str�ine, venite din lumea greco-roman� sau din alt� parte, pe care ceramica geto-dacic� le va integra, alc�tuind una dintre componentele de baz� ale acelei minunate sinteze care a fost civiliza�ia daco-getic�. Aceasta se �nscrie printre cele mai �naintate civiliza�ii ale Europei neincluse �ntre fruntariile statelor sclavagiste �i cu care, pe �ndrept��it temei, ne putem m�ndri.
Sc�nteia tineretului din 13 iulie 1976.


"