Arta �n accep�ia ei cea mai larg�, este un subiect despre care se poate vorbi foarte pu�in dac� ne referim la poporul geto-dac. Amintirea mitologiei dacice a luat forme pe care azi nu le mai recunoa�tem, legendele lor istorice ne sunt practic necunoscute, f�r� urm� au disp�rut poezia lor popular� �i literatura religioas�, nu se �tie nimic despre muzica �i dansurile lor.

Ce a r�mas atunci? Foarte pu�in. Nu �ndeajuns pentru a zugr�vi un tablou complet al artei dacice, dar �ndeajuns pentru a se putea trasa c�teva caracteristici ale ei. Iar pentru aceasta trebuie mul�umit arheologilor.
Relativ complete sunt informa�iile despre materialul folosit la ol�rit, forma �i ornamenta�ia vaselor de lut, material care abund� pe tot teritoriul ��rii. Ceramica geto-dacic� posed� o frumuse�e �i o elegan�� remarcabil� cu at�t mai mult cu c�t este de o originalitate absolut�. Se poate vorbi cu temei despre o geometrie specific� ceramicii daco-getice mai cu seam� cu referire la piesele de lux. Lucrat� cu m�na sau la roat�, produsele ceramice p�streaz� �ntotdeauna propor�iile potrivite care dau vasului un aspect deosebit de pl�cut �i elegant. Ceramica lucrat� cu m�na, fabricat� �n general din lut negru mai rar de culoare brun� este lustruit� �n exterior �i se caracterizeaz� prin urm�toarele forme:

Vasul-borcan: vas larg r�sp�ndit cu profil u�or bombat, sprijinit pe un picior abia schi�at, buza bine conturat� se r�sfr�nge �n afar� rotunjindu-se. Pentru m�nuire are aplicate alveole mari combinate cu �iruri de alveole mici �i butoni. Ornamentele constau din incizii cele mai multe vase fiind ornamentate prin incizii cu piapt�nul. M�rimile cuprind o gam� variat� de la cele mari la cele �n miniatur�.
Opai�ul: forma caracteristic� a culturii materiale geto-dace, este descoperit� �n orice a�ezare geto-dac�, deseori forme diferit cu g�uri pentru fitil, alteori o can� cu diametrul bazei mai mic dec�t diametrul buzei, cu m�ner �i arar cu piciorul schi�at. �n general form� simpl� f�r� ornamente.
Cana bitronconic�: o form� larg r�sp�ndit�, cu p�ntecele ascu�it, g�tul �nalt �i zvelt, continuat printr-o buz� rotunjit�, r�sfr�nt� �n afar�. Toarta simpl�, torsadat sau acoperit� cu caneluri, era modelat� �n continuarea buzei, fa�� de care se supra�n�l�a u�or, coboar� apoi �n curba accentuat�, pentru a se pierde deasupra liniei de maxim� l�rgire a recipientului;
Strachina: are diametrul gurii larg, buza evazat� �n afar� �i um�rul marcat printr-un fel de prag;
Vasul bitronconic cu dou� toarte laterale: are profilul caracterizat de o simetrie perfect� a celor dou� p�r�i ale corpului. Recipientul se termin� printr-o buz� u�or albiat� la mijloc; de la aceasta pornesc dou� toarte prinse deasupra diametrului sau maxim;
Vasul tronconic: de dimensiuni mici are buza oblic� cu marginea �ngro�at�. �n exterior are proeminen�e pentru siguran�a �n m�nuire;

Ceramica lucrat� la roat� �ncepe s� foloseasc� cu preponderen�� lutul brun �i se caracterizeaz� prin urm�toarele forme:
Cana: forma cea mai r�sp�ndit�, �nt�lnit� �n orice a�ezare geto-dac�, are sec�iunea vertical� �n form� de romb, cu buza ie�it� �n afar� �i toarta cu latura superioar� orizontal� �i cea lateral� cu aceea�i �nclinare cu cea a p�r�ii inferioare a c�nii care se sprijin� pe un continuare inelar�;
Fructiera: vas cu r�sp�ndire larg� este format din dou� p�r�i. Corpul vasului are pere�i de �n�l�ime mic�, aproape orizontal, cel mai adesea de form� circular�, rareori p�trat�, are buza lat� r�sfr�nt� spre exterior. A doua parte este piciorul de form� aproape cilindric� cu baza u�or l��it� pentru stabilitate;
Chiupul: vas de forma ovoidal� cu baza puternic reliefat� �i buza te�it�, r�sfr�nt� drept �n afar�, multe dintre exemplarele descoperite au ca decora�ie un val incizat sau diferite forme imprimate;
Amfora: utilizat� frecvent de daci au suferit consistente influen�e grece�ti cu a c�ror form� se identific� sunt confec�ionate dintr-o past� galben�, au m�nu�i �tampilate care confirm� realizarea local�;

Ceramica este deseori frumos pictat�, cea din zona Sarmizegetusei prezent�nd caracteristici care o deosebesc net de cea din restul ��rii. Dac� de art� statuar� �n piatr� nu se poate vorbi, s-au descoperit fragmente de statuete din lut ars. O categorie aparte de produse din lut incizate artistic sunt vetrele (cum este cea de la Pope�ti). Din acela�i, material, ceramic�, s-au mai g�sit diverse medalioane, imprimate cu figuri umane sau diferite simboluri, un astfel de exemplar, g�sit la Sarmizegetusa, are imprimat chipul zei�ei Bendis.

O parte important� a artei dacice o reprezint� obiectele din metale pre�ioase, produsele de argint fiind f�r� �ndoial�, produsele cele mai �nalte �i reprezentative ale artei geto-dace. Nu numai c� sunt realizate din argint de calitate, dar m�iestria la care au ajuns me�terii daci pot st�rni invidia celor din zilele noastre. Un splendid exemplu de art� autohton� �l constituie vasele de argint din tezaurul de la S�ncr�ieni.

Ornamentate cu �mpuns�turi, palmete, lujeri, frunze, motive �mpletite �i valuri alerg�toare, ele sunt o m�rturie a m�iestriei autorului �i gustului proprietarului. Lan�urile ornamentale f�urite din zale de argint sunt at�t de fine �nc�t par �mpletite. Br���rile �n form� de spiral� c�t �i cele din trei sau patru semisfere, prezint� o originalitate plin� de elegan��. Fibulele ocup� un loc important �n vestimenta�ia geto-dac�. Acestea au diferite forme de la cercuri �i p�trate la simbolul solar �i cel al frunzei. Adeseori sunt decorate cu figuri umane. Cerceii se realizau dintr-o s�rm� sub�ire r�sucit� �n spirale fine. Inelele, poate cele mai expresive �i frumoase podoabe, au diferite forme verigi cu noduri �i protuberan�e, spiralate, simple, dintr-o bucat� sau cu capete neunite, unele sunt prev�zute cu boabe de sticl� colorat�. La toate acestea se adaug� catarame, nasturi, paftale. De asemeni s-au g�sit p�r�i de harna�amente bogat decorate, scuturi de parad� (exemplu edificator este scutul aurit de la Piatra Ro�ie), coifuri (cum ar fi acel frumos coif de aur de la Poiana-Co�ofene�ti), oglinzi. De�i nu din materiale pre�ioase dar f�r� s�-�i piard� elegan�a trebuie men�ionate candelabrul de la Poiana.
Aceste obiecte din metale pre�ioase nu sunt caracterizate numai prin calitatea lor superioar� ci �i prin num�rul mare, tezaurul luat de Traian fiind �ndeajuns de mare pentru a restabili economia �ntregului imperiu.

Note: Articol preluat de la adresa: http://www.dacia.ro/"