In vechime, femeile trace care participau la misterele dionysiace
erau numite si Piroboridavae, adica "Inflacarate; Exaltate; Harnice".
Dupa relatarile autorilor antici, aceste mistere se desfasurau
noaptea pe munti, la lumina faclelor. Muzica era asurzitoare, iar
participantii dansau urland frenetic. Indeosebi femeile dansau in
hore ametitoare, pana la epuizare. Imbracamintea lor era stranie:
purtau bassari, adica vesminte lungi, fluturande, facute din blanuri
de vulpe, iar peste ele piei de caprioara si, pe cap, coarne.

Parul le flutura involburat, in maini tineau serpi, pumnale sau tyrsuri, ale caror varfuri de lance erau ascunse sub iedera. Pe langa dansul salbatic si imbracamintea ciudata a participantelor la acele mistere, ne atrag atentia serpii pe care ii tineau in maini; pana astazi, o credinta romaneasca spune ca, daca se agita serpii in varful unui bat, va ploua.


Papaluga

In "Descrierea Moldovei", printre cei "cativa zei necunoscuti si care
se vede ca se trag din idolii cei vechi ai dacilor", Dimitrie
Cantemir pomeneste si Papaluga: "In vremea verii, cand semanaturile
sunt primejduite de seceta, oamenii de la tara imbraca o copila mai
mica de 10 ani cu o camasa facuta din frunze de copaci si buruieni.
Toate celelalte copile si copiii de aceeasi varsta o urmeaza si se
duc jucand si cantand prin imprejurimi; iar oriunde sosesc, babele au
obicei de le toarna apa rece in cap. Cantecul pe care il canta este
alcatuit cam asa: Papalugo, suie-te la cer, deschide-i portile,
trimite de acolo ploaia aici, ca sa creasca bine secara, graul, meiul
si altele!"

Papaluga din Moldova se infatiseaza astfel: o fata se dezbraca de tot
si apoi se acopera cu bozii sau cu alte plante, legate pe cap ca o
gluga, si umbla pe la casele gospodarilor. Stapana casei iese si
toarna asupra fetei o cofa sau o ulcica de apa. Atunci Papaluga
danseaza si canta.


Dansul Paparudelor

Ziua hotarata pentru dansul Paparudelor e joia celei de-a treia
saptamani de dupa Paste, intr-alte zone o data cu Caloianul. Prin
extensie se continua, pe vreme de seceta, si in iunie si iulie. In
zilele noastre, obiceiul a fost preluat de tinerele tiganci. Astfel,
ele se despoaie, apoi isi impletesc coronite de bozii pe cap, se
acopera cu panglici rosii, isi pun la gat salbe de aur sau de argint
si pleaca sa danseze pe la case. O tiganca mai in varsta canta
monoton, cu note scurte si cu tact repezit, textul stravechi al
Paparudelor. Dupa ritmul cantecului, ele danseaza batand din palme,
plesnind din degete si repetand "Ha! Ha!" In acest timp, gospodina ia
o cana cu lapte sau o galeata cu apa si o arunca pe ele. Paparudele
se prefac ca fug, dar pana la urma tot se lasa udate.

Exista credinta ca acelei case unde nu joaca Paparudele nu ii va
merge bine in vara ce urmeaza.

Frunzisul cu care se imbraca Paparudele e bun de leac, dar numai pana
la ziua lor. Dupa ce trece insa Ziua Paparudei, ierburile de leac nu
mai au nici o putere.

Adrian Bucurescu
----------------------

Desc�ntece

http://www.samaelwings.com/descantece/


Paparuda (Marcel Olinescu - Mitologie Rom�neasc�)

Paparud�, rud�,
Ia-n' ie�i de ne ud�
Cu g�leata, leata,
Peste toat� gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri s� ne moaie
Ploi�� curat�
Din ceruri v�rsat�.
Unde-i valea sac�
D-ap� s� se fac�,
Unde-i valea lung�
Mai mult s� s-ajung�
Unde-o da cu plugu
S� mearg� ca untu,
Unde-o da cu sapa
S� mearg� ca d-apa.
Ploaie, Doamne, ploaie
Locuri s� se moaie,
Cucuruzele
C�t gr�dinele
Orzu
P�n�-n podu.
S�cara
C�t scara.
Gr�u
P�na-n br�u.
"