Cercet�rile arheologice desf�surate �n ultimele dou� dece�nii �n �mprejurimile municipiului Roman au dus si aici descoperirea unui impresionant num�r de vestigii geto-dacice. Au fost identificate peste 70 asez�ri ale str�mosilor nostri. Dintre ele se distinge — prin dimensiuni, vechime si densitate de locuire — dava de la Brad, comuna Negri, jud. Bac�u, situat� pe terasa st�ng� a Siretului, pe o ridic�tur� de teren care i-a asigurat o pozitie dominant�, cu mare vizibilitate asupra teritoriului din jur si cu o excelent� ap�rare natural�: spre sud-vest apa Siretului, spre nord-est o fortificatie natural� consolidat� de om prin construirea unui sant mare de ap�rare si a unei palisade de lemn si p�m�nt.


Cercet�rile au dovedit c� istoria acestei asez�ri — ajuns� una dintre cele mai str�lucitoare orase ale Daciei antice — a �nceput cu mult �nainte. Originea locali�t�tii se pierde �n neolitic, cele dint�i vestigii dat�nd din vre�mea culturii Cucuteni. M�r�turiile arheologice scoase la lumin� ilustreaz� apoi, r�nd pe r�nd, perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzu�lui (unelte si obiecte specifice culturii Foltesti), epoca-bron�zului (cultura Monteoru), pri�ma epoc� a fierului (Hallstatt), epoca maxim� de �nflorire a civilizatiei geto-dacice (La Tene), apoi perioada feudal�. Ca urmare a acestei �ndelun�gate si ne�ntrerupte locuiri, stratul de cultur� material� atinge, la Brad, o grosime de peste trei metri, asezarea constituind, prin bog�tia obiec�telor descoperite, o adev�rat� comoar� arheologic�, o va�loroas� sintez� a istoriei de milenii a acestor locuri.


Dintre toate aceste epoci, cea mai bogat� si mai bine ilustrat� este epoca geto-dacic�, vietuirea str�mosilor nos�tri la Brad �ntinz�ndu-se pe o perioad� de aproape sase se�cole (sec. IV �.e.n.-sec. II e.n.). Semnificativ pentru �nsemn�tatea davei de aici este si faptul c� din cei trei metri c�t m�soar� stratul de cultur� material� al �ntregii asez�ri, doi metri apartin epocii geto-dacice.
Cercet�rile atest� c� p�n� �n epoca marelui rege Burebista, f�uritorul primului stat dac centralizat si independent, asezarea a avut un caracter oarecum modest, fortificatia fiind cea mostenit� de secole, din epoca bronzului, �n timpul lui Burebista, fortificatia de la Brad a fost considerabil �nt�rit�. Santul de ap�rare a fost m�rit si ad�ncit, iar acropola �nconjurat� (�n p�r�tile vulnerabile) de o palisad� din lemn, �nc�t cetatea a devenit extrem de greu de cuce�rit, �n zona portii de intrare s-a alc�tuit o ingenioas� constructie de ap�rare (pari cu v�rfuri ascutite, dispusi verti�cal si oblic), care f�ceau practic imposibil� p�trunderea unor atacatori pe acropol�.
S�p�turile efectuate �n acropol� au furnizat da�te importante privind viata si munca oamenilor care locuiau aici cu peste 2.000 ani �n urm�. Mai �nt�i, se cuvine subliniat� existenta unei mari aglomer�ri de locuinte ce �nconjurau o curte interioar� sau o piat�, o „agora", pavat� cu piatr� de r�u — probabil locul de adunare a locuitorilor pentru adoptarea hot�r�rilor mai importante. Este cea dint�i descoperire de acest gen �n cet�tile dacice si ea aduce im�portante preciz�ri �n privinta organiz�rii sociale a acestor cet�ti �n perioada final� a democratiei militare, �n ime�diata vecin�tate a pietei a fost descoperit� si o cl�dire de mari proportii, cea mai bine conservat� dintre constructii�le de acest gen descoperite pe teritoriul Moldovei. Cl�direa a avut mai multe �nc�peri — fiecare din ele cu c�te o vatr� �n centru — cu pereti interi�ori decorati cu diverse desene. Aici s-a aflat, f�r� �ndoial�, palatul — resedinta c�pete�niei.
Celelalte locuinte de la Brad seam�n� cu tipul de lo�cuinte obisnuit p�n� �n urm� cu c�teva decenii �n aceast� parte a Moldovei: cl�diri cu o singur� �nc�pere, podite cu lut, cu peretii din nuiele b�tute cu p�m�nt sau numai din lemn, cu acoperisul din stuf, sindril� sau paie. Judec�nd dup� cele 250 vetre desco�perite p�n� acum, num�rul locuintelor a fost mare. Au fost g�site si 180 gropi de provizii, ceea ce demonstreaz� c� principala ocupatie a lo�cuitorilor a fost agricultura, �ndeletnicire cu resurse im�portante, de vreme ce era ne�voie de at�tea locuri de depo�zitare, �n sf�rsit, o dovad� elocvent� a continuit�tii de locuire o constituie suprapu�nerea vetrelor. Spatiul locu�ibil din interiorul cet�tii fiind limitat, noile case erau ade�sea construite pe ruinele ce�lor vechi (distruse de vechi�me, incendii etc.). Asa se face c� �n multe cazuri peste o vatr� apar suprapuse alte dou�-trei, ba chiar sapte si, �ntr-un caz, 12 vetre succe�sive, desigur ale tot at�tor generatii succesive de str�mosi ai nostri.
Printre d�r�m�turile locu�intelor, cercet�rile arheolo�gice au dus la descoperirea unui bogat inventar gospo�d�resc, m�rturie a gradului �nalt de cultur� si civilizatie atins de locuitorii asez�rii: topoare de fier — care ser�veau, �n primul r�nd, la defrisarea p�durilor — seceri, br�zdare de plug ce dovedesc si ele, �mpreun� cu meiul car�bonizat, marea dezvoltare a agriculturii.
S-au g�sit si v�rfuri de s�geti, de sulite si de l�ncii, precum si o mare cantitate de pinteni de fier (unele exem�plare placate cu foite de ar�gint) — dovad� a folosirii cai�lor �n lupte. Dar armele g�site s�nt putine, fapt firesc dac� ne g�ndim c� �n primele veacuri de existent� cetatea a avut o viat� pasnic�, iar mai t�rziu romanii �nving�tori au capturat o mare parte din echipamentul militar al daci�lor biruiti.


O mare parte a inven�tarului davei de la Brad const� din cera�mic�. Piese autohtone: vase-borcane, cesti si fructiere lu�crate cu m�na sau la roata olarului, dup� forme traditi�onale, precum si imitatii — tot locale — dup� piese gre�cesti. Abundenta acestora din urm�, precum si a unei cera�mici pictate constituie o do�vad� c� aici a existat si un puternic centru mestesug�resc, de prelucrare a ceramicii pentru o �ntins� zon� �ncon�jur�toare. Printre cele mai valoroase piese descoperite la Brad se �nscriu numeroase si frumoase podoabe de argint, bronz, fier (br�t�ri, cercei, truse pentru tinut ace si pen�sete, ace de p�r din os �n for�m� de cap de leb�d� si multe altele), ilustr�nd un �nalt gust artistic �n f�urirea unor ase�menea obiecte. Creuzetele cu urme de metal topit, zgura de fier si mai ales lingourile de bronz g�site �n aceast� lo�calitate s�nt o dovad� c� pie�sele mentionate se produceau chiar aici, dava constituind un important centru de productie si comercial.
Locuitorii acestei mari asez�ri dacice participau ac�tiv si la un intens schimb co�mercial cu populatia asez�rilor �nvecinate, precum si cu negustorii greci si romani, care ajungeau cu m�rfurile lor p�n� �n aceast� zon�. Im�portanta schimburilor comerciale este marcat� si de prezenta �n asezare, a numeroase monede dacice de tip V�rteju-Bucuresti, precum si a monedelor romane, repu�blicane sau imperiale.
Intensitatea locuirii, bog�tia si diversitatea, materia�lului descoperit situeaz� ase�zarea de la Brad al�turi de cele mai mari localit�ti din epoca geto-dacic� identifi�cate �n Moldova: B�rbosi, Po�iana, R�c�t�u, B�tca Doam�nei. Situatia ei de centru eco�nomic, politic, social si cul�tural dominant asupra unei largi zone �nconjur�toare a fost remarcat� si de contem�porani. Pe harta Daciei anti�ce, unde s�nt reprezentate cele mai importante asez�ri din sec. II e.n., geograful si astronomul antic Ptolemeu marcheaz� existenta pe cursul Siretului a trei mari dave, trei orase sau poleisuri — cum le spune �nv�tatul grec. De la sud la nord, acestea ar fi Piroboridava (identificat� ipo�tetic cu Poiana, jud. Galati), Tamasidava (considerat� a fi dava descoperit� la R�c�t�u, mai la sud de Bac�u) si Zargidava. Av�nd �n vedere c�, de la R�c�t�u �n sus, pe cursul Siretului, nu a fost identificat� o alt� asezare care prin m�rime si important� s� poarte atributul de dava, socotesc cu �ndrept�tire c� numele antic al Bradului trebuie s� fi fost Zargidava

de VASILE URSACHI
Muzeul de istorie, Roman"