ZARGIDAVA
Date: Tuesday, January 25 @ 19:29:20 EET
Topic: Cetăţi dacice
Cercetările arheologice desfăsurate în ultimele două decenii în împrejurimile municipiului Roman au dus si aici descoperirea unui impresionant număr de vestigii geto-dacice. Au fost identificate peste 70 asezări ale strămosilor nostri. Dintre ele se distinge — prin dimensiuni, vechime si densitate de locuire — dava de la Brad, comuna Negri, jud. Bacău, situată pe terasa stîngă a Siretului, pe o ridicătură de teren care i-a asigurat o pozitie dominantă, cu mare vizibilitate asupra teritoriului din jur si cu o excelentă apărare naturală: spre sud-vest apa Siretului, spre nord-est o fortificatie naturală consolidată de om prin construirea unui sant mare de apărare si a unei palisade de lemn si pămînt.
Cercetările au dovedit că istoria acestei asezări — ajunsă una dintre cele mai strălucitoare orase ale Daciei antice — a început cu mult înainte. Originea localitătii se pierde în neolitic, cele dintîi vestigii datînd din vremea culturii Cucuteni. Mărturiile arheologice scoase la lumină ilustrează apoi, rînd pe rînd, perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului (unelte si obiecte specifice culturii Foltesti), epoca-bronzului (cultura Monteoru), prima epocă a fierului (Hallstatt), epoca maximă de înflorire a civilizatiei geto-dacice (La Tene), apoi perioada feudală. Ca urmare a acestei îndelungate si neîntrerupte locuiri, stratul de cultură materială atinge, la Brad, o grosime de peste trei metri, asezarea constituind, prin bogătia obiectelor descoperite, o adevărată comoară arheologică, o valoroasă sinteză a istoriei de milenii a acestor locuri.
Dintre toate aceste epoci, cea mai bogată si mai bine ilustrată este epoca geto-dacică, vietuirea strămosilor nostri la Brad întinzîndu-se pe o perioadă de aproape sase secole (sec. IV î.e.n.-sec. II e.n.). Semnificativ pentru însemnătatea davei de aici este si faptul că din cei trei metri cît măsoară stratul de cultură materială al întregii asezări, doi metri apartin epocii geto-dacice.
Cercetările atestă că pînă în epoca marelui rege Burebista, făuritorul primului stat dac centralizat si independent, asezarea a avut un caracter oarecum modest, fortificatia fiind cea mostenită de secole, din epoca bronzului, în timpul lui Burebista, fortificatia de la Brad a fost considerabil întărită. Santul de apărare a fost mărit si adîncit, iar acropola înconjurată (în părtile vulnerabile) de o palisadă din lemn, încît cetatea a devenit extrem de greu de cucerit, în zona portii de intrare s-a alcătuit o ingenioasă constructie de apărare (pari cu vîrfuri ascutite, dispusi vertical si oblic), care făceau practic imposibilă pătrunderea unor atacatori pe acropolă.
Săpăturile efectuate în acropolă au furnizat date importante privind viata si munca oamenilor care locuiau aici cu peste 2.000 ani în urmă. Mai întîi, se cuvine subliniată existenta unei mari aglomerări de locuinte ce înconjurau o curte interioară sau o piată, o „agora", pavată cu piatră de rîu — probabil locul de adunare a locuitorilor pentru adoptarea hotărîrilor mai importante. Este cea dintîi descoperire de acest gen în cetătile dacice si ea aduce importante precizări în privinta organizării sociale a acestor cetăti în perioada finală a democratiei militare, în imediata vecinătate a pietei a fost descoperită si o clădire de mari proportii, cea mai bine conservată dintre constructiile de acest gen descoperite pe teritoriul Moldovei. Clădirea a avut mai multe încăperi — fiecare din ele cu cîte o vatră în centru — cu pereti interiori decorati cu diverse desene. Aici s-a aflat, fără îndoială, palatul — resedinta căpeteniei.
Celelalte locuinte de la Brad seamănă cu tipul de locuinte obisnuit pînă în urmă cu cîteva decenii în această parte a Moldovei: clădiri cu o singură încăpere, podite cu lut, cu peretii din nuiele bătute cu pămînt sau numai din lemn, cu acoperisul din stuf, sindrilă sau paie. Judecînd după cele 250 vetre descoperite pînă acum, numărul locuintelor a fost mare. Au fost găsite si 180 gropi de provizii, ceea ce demonstrează că principala ocupatie a locuitorilor a fost agricultura, îndeletnicire cu resurse importante, de vreme ce era nevoie de atîtea locuri de depozitare, în sfîrsit, o dovadă elocventă a continuitătii de locuire o constituie suprapunerea vetrelor. Spatiul locuibil din interiorul cetătii fiind limitat, noile case erau adesea construite pe ruinele celor vechi (distruse de vechime, incendii etc.). Asa se face că în multe cazuri peste o vatră apar suprapuse alte două-trei, ba chiar sapte si, într-un caz, 12 vetre succesive, desigur ale tot atîtor generatii succesive de strămosi ai nostri.
Printre dărîmăturile locuintelor, cercetările arheologice au dus la descoperirea unui bogat inventar gospodăresc, mărturie a gradului înalt de cultură si civilizatie atins de locuitorii asezării: topoare de fier — care serveau, în primul rînd, la defrisarea pădurilor — seceri, brăzdare de plug ce dovedesc si ele, împreună cu meiul carbonizat, marea dezvoltare a agriculturii.
S-au găsit si vîrfuri de săgeti, de sulite si de lăncii, precum si o mare cantitate de pinteni de fier (unele exemplare placate cu foite de argint) — dovadă a folosirii cailor în lupte. Dar armele găsite sînt putine, fapt firesc dacă ne gîndim că în primele veacuri de existentă cetatea a avut o viată pasnică, iar mai tîrziu romanii învingători au capturat o mare parte din echipamentul militar al dacilor biruiti.
O mare parte a inventarului davei de la Brad constă din ceramică. Piese autohtone: vase-borcane, cesti si fructiere lucrate cu mîna sau la roata olarului, după forme traditionale, precum si imitatii — tot locale — după piese grecesti. Abundenta acestora din urmă, precum si a unei ceramici pictate constituie o dovadă că aici a existat si un puternic centru mestesugăresc, de prelucrare a ceramicii pentru o întinsă zonă înconjurătoare. Printre cele mai valoroase piese descoperite la Brad se înscriu numeroase si frumoase podoabe de argint, bronz, fier (brătări, cercei, truse pentru tinut ace si pensete, ace de păr din os în formă de cap de lebădă si multe altele), ilustrînd un înalt gust artistic în făurirea unor asemenea obiecte. Creuzetele cu urme de metal topit, zgura de fier si mai ales lingourile de bronz găsite în această localitate sînt o dovadă că piesele mentionate se produceau chiar aici, dava constituind un important centru de productie si comercial.
Locuitorii acestei mari asezări dacice participau activ si la un intens schimb comercial cu populatia asezărilor învecinate, precum si cu negustorii greci si romani, care ajungeau cu mărfurile lor pînă în această zonă. Importanta schimburilor comerciale este marcată si de prezenta în asezare, a numeroase monede dacice de tip Vîrteju-Bucuresti, precum si a monedelor romane, republicane sau imperiale.
Intensitatea locuirii, bogătia si diversitatea, materialului descoperit situează asezarea de la Brad alături de cele mai mari localităti din epoca geto-dacică identificate în Moldova: Bărbosi, Poiana, Răcătău, Bîtca Doamnei. Situatia ei de centru economic, politic, social si cultural dominant asupra unei largi zone înconjurătoare a fost remarcată si de contemporani. Pe harta Daciei antice, unde sînt reprezentate cele mai importante asezări din sec. II e.n., geograful si astronomul antic Ptolemeu marchează existenta pe cursul Siretului a trei mari dave, trei orase sau poleisuri — cum le spune învătatul grec. De la sud la nord, acestea ar fi Piroboridava (identificată ipotetic cu Poiana, jud. Galati), Tamasidava (considerată a fi dava descoperită la Răcătău, mai la sud de Bacău) si Zargidava. Avînd în vedere că, de la Răcătău în sus, pe cursul Siretului, nu a fost identificată o altă asezare care prin mărime si importantă să poarte atributul de dava, socotesc cu îndreptătire că numele antic al Bradului trebuie să fi fost Zargidava
de VASILE URSACHI
Muzeul de istorie, Roman
|
|