|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
There are currently, 21 guest(s) and 0 member(s) that are online.
You are Anonymous user. You can register for free by clicking here
|
|  |
andrada writes "In the first phase, on the west slopes, south and east a wave was lifted, in the shape of a huge horse-shoe which denied access from the sattle linked with Ciocuta. Its total length was in antiquity of about 340 m. His actual height kept at 0,50 - 2,50 m, ofcourse much less then the initial one. In the interior the wave has a small ditch, flat bottom, resulted from the hoeing of the earth necesary for its lift. Throughout the whole section on the southern slope, the ditch was used in antiquity as a road. The inner structure of the wave is very simple, having only poles stuck vertically, here and there and ment to prevent land slide."
|
Posted by Autor on Monday, May 30 @ 17:25:53 EEST (2060 reads)
(Read More... | 7257 bytes more | Score: 4.2)
|
|
andrada writes "Located on the nipple on the Blidaru hill (altitutide 705 m), having an excelent visibility towards Valea Muresului (Mures Valley) and towards Gradistea Muncelului (the ancient Sarmizegetusa Regia), fortress, which had strictly military purposes, is the most imposing work of this type from this area.
In order to make the proper terain from this type of a construction, the nipples top was smoothened and widen, fitting out flat surfaces in the interior of the fortress, and a little bit lower, at the heights of the saddle linking it to the hills from the south and west, a narrower terrace was fitted, backing for the inner wall. From the superior plateau their is good visibility over the fortress and over the towers enumerated on the Faeragul hill peak."
|
Posted by Autor on Monday, May 30 @ 17:25:45 EEST (1574 reads)
(Read More... | 4388 bytes more | Score: 5)
|
|
|
CETATEA GETO-DACIC� DE LA CET�TENI
|
|
andrada writes "La aproximativ 25 km sud-est de C�mpulung se afl� comuna Cet�teni din judetul Arges. Pe partea st�ng� a r�ului D�mbovita, la peste 700 m altitudme, arheologii au identificat un fost centru politic, militar si economic al geto-dacilor, o dava care a d�inuit din al treilea veac �.e.n. p�n� �n secolul al II-lea e.n. Era un bogat emporion, un centru de schimburi intertribale �ntre asez�rile �nvecinate sau mai �ndep�rtate. Numeroasele amfore care purtau pe toartele lor stampilele insulelor grecesti Rhodos, Cos si Cnidos dovedeau c� �ntre anii 280 si 180 �.e.n. se importau vinuri si uleiuri de acolo. Tot din Grecia antic� proveneau vasele de lux, m�rgelele colorate si podoabele de aur."
|
Posted by Autor on Thursday, May 19 @ 14:20:50 EEST (1811 reads)
(Read More... | 3180 bytes more | Score: 5)
|
|
|
FORTIFICATII DACICE DIN BRASOV
|
|
andrada writes "�n municipiul Brasov au fost descoperite sapte asez�ri geto-dacice civile, pe care s-au �n�ltat ulterior blocurile. La Pietrele lui Solomon au fost g�site urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si r�m�sitele unui val de ap�rare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o mas� lung�, unde petrec junii la s�rb�tori, iar la bazele turnului, unde abia se mai v�d urmele fortificatiei, s-au turnat c�teva trepte mici din beton. �n Valea Cet�tii a existat o asezare destul de mare, din care nu a mai r�mas, �ns�, nici o urm�, dup� ce au trecut buldozerele, �n momentul �n care a �nceput constructia blocurilor."
|
Posted by autor on Friday, February 18 @ 14:32:49 EET (2153 reads)
(Read More... | 2694 bytes more | Score: 4.66)
|
|
|
ASEZAREA ANTIC� APOULON
|
|
andrada writes " �n ultimul secol, asezarea dacic� de Ia Alba Iulia a constituit obiectul a numeroase ipoteze si p�reri formulate de c�tre istorici. �n prima jum�tate a secolului al XX-lea, E. Komemann, N. Iorga, I. Martian, C. Patsch, C. Daicoviciu, Gr. Florescu etc. au sustinut existenta unui sat al autohtonilor daci (vicus) sau a unei 'fort�rete' preromane. �n 1949, examin�nd “natura ob�rsiei, factorul topografic si antropogeografic, �nceputurile si originea numelui”, I.I. Russu localiza cetatea locuit� de tribul Apulilor de pe malul drept al Muresului. �n 1961, eruditul clujean a reluat problematica asez�rii Apoulon si a adus noi contributii onomastice la etimologia si semnificatia tribului apulilor �n Dacia antic�. Ulterior, Iudita Winkler (1965) afirma c� “existenta unui strat dacic nu este sprijinit� de materiale arheologice”, iar, �n 1968, M. Macrea era convins c� cele c�teva ‘sporadice urme preromane iesite la iveal� nu pot confirma vreo asezare dacic� mai important�”.
"
|
Posted by autor on Friday, February 18 @ 14:32:40 EET (1936 reads)
(Read More... | 5178 bytes more | Score: 4.28)
|
|
|
Arheologie cu buldozerul!
|
|
Istoria dispare sub lame de buldozer, amestecat� cu p�m�ntul care a suportat
prea mult �i �nc� mai suport�.
Sarmizegetusa-Regia,
perla din salba de cet��i din Mun�ii �ureanu - zona Or�tie...Cine nu a vizitat
�nc� vestigiile aflate acolo ar fi bine s� se gr�beasc�, deoarece este posibil
ca �n scurt timp s� nu mai aib� ce s� viziteze. Ei bine da... �n aceast� zon�,
care a rezistat mai bine de 2000 de ani, "timpul nu mai are r�bdare". Mai bine
spus, r�bdarea timpului este for�at� de echipa de arheologi ce "lucreaz�" pe
acel sit.
|
Posted by autor on Saturday, February 05 @ 14:17:16 EET (3162 reads)
(Read More... | 7759 bytes more | Score: 4.5)
|
|
|
UNDE ODINIOAR� A FOST SARMIZEGETUSA...
|
|
andrada writes " "Timp de c�teva zile am vizitat frumoasa vale a Hategului, unde odinioar� a fost Sarmizegetusa; am umblat din sat �n sat �n munca de cer�cetare. Am trecut si prin frumoasa si bine �ntretinuta cetate Maros, de l�ng� Vetel, aproape, de Deva, unde, �n �mprejurimi, am g�sit �mpr�s�tiate pietre cu inscriptii vechi, pe care le-am adunat".
"
|
Posted by autor on Friday, January 28 @ 14:08:09 EET (3073 reads)
(Read More... | 13107 bytes more | Score: 4.27)
|
|
|
"ORASUL" DIN TERITORIUL RURAL AL CALLATISULUI
|
|
andrada writes "INTERFERENTE �NTRE CIVILIZATIILE GETO-DAC� SI GREAC� �N DOBROGEA
La 2 km distant� de actualul centru civic al comunei Albesti, localitate situat� �n partea meridional� a Dobrogei, la 15 km vest de orasul Mangalia — vechea cetate clasic� a Callatisului, — au fost descoperite, prin cercet�rile arheologice �ncepute �n anul 1971, vestigiile uneia dintre cele mai interesante asez�ri ale Dobrogei antice. Este vorba despre o cetate ce se �ntinde pe o suprafat� de zece hectare, pe �n�ltimea unei coline ap�rat� la nord-vest de r�pe naturale, ad�nci — �n realitate f�gasurile unor r�uri azi disp�rute, dar care, �n antichi�tatea �ndep�rtat�, au �nlesnit fundarea asez�rii si vietuirea oamenilor.
"
|
Posted by autor on Friday, January 28 @ 14:07:02 EET (1844 reads)
(Read More... | 8157 bytes more | Score: 4.9)
|
|
|
DAVE SI ST�P�NII LOR - RADOVANU
|
|
andrada writes "Una din puternicele cet�ti geto-dacice din zona C�mpiei Munteniei este dava de la Radovanu, judetul C�l�rasi.
"
|
Posted by autor on Friday, January 28 @ 14:06:03 EET (2134 reads)
(Read More... | 6332 bytes more | Score: 4.62)
|
|
andrada writes "Cercet�rile arheologice desf�surate �n ultimele dou� dece�nii �n �mprejurimile municipiului Roman au dus si aici descoperirea unui impresionant num�r de vestigii geto-dacice. Au fost identificate peste 70 asez�ri ale str�mosilor nostri. Dintre ele se distinge — prin dimensiuni, vechime si densitate de locuire — dava de la Brad, comuna Negri, jud. Bac�u, situat� pe terasa st�ng� a Siretului, pe o ridic�tur� de teren care i-a asigurat o pozitie dominant�, cu mare vizibilitate asupra teritoriului din jur si cu o excelent� ap�rare natural�: spre sud-vest apa Siretului, spre nord-est o fortificatie natural� consolidat� de om prin construirea unui sant mare de ap�rare si a unei palisade de lemn si p�m�nt.
"
|
Posted by autor on Tuesday, January 25 @ 19:29:20 EET (1183 reads)
(Read More... | 8211 bytes more | Score: 4.66)
|
|
andrada writes ""Tot �naintind paralel cu malul terasei [Ialomitei]. Piscul Cr�sani se desluseste repede ca unul dintre numeroasele ei iesinduri, unul �ns� exceptional de �naintat, alc�tuind, prin caracterul pr�p�stios al laturilor sale, o adev�rat� si formidabil� cetate natural�, c�nd era �ntreag�. Ast�zi «Piscul», curmat usor de c�tre cimpie, ceea ce a fost, �n vechile timpuri, un sant de ap�rare de c�tre interior — s-a pref�cut, printr-o continu� rupere si surpare..., �n trei platouri. Cum privesti �n fat� de peste apa Ialomitei, unul spre apus, altul �n mijloc, mai mult o limb� de p�mint ce se coboar� si se �ngusteaz� continuu si, �n sf�rsit, un al treilea spre r�s�rit, �ntins prelung si �ncovoiat �n arc ce �mbr�tiseaz� pe celelalte... Dou�, movile, una mare si alta mic�, ce str�juiesc parc� «Piscul», la o dep�rtare de circa 1 km dinspre c�mpie, n-au avut, dup� cercet�rile f�cute, nici o leg�tur� cu asezarea de pe mal".
"
|
Posted by autor on Tuesday, January 25 @ 19:28:58 EET (904 reads)
(Read More... | 8018 bytes more | Score: 5)
|
|
andrada writes "O expresie a gradului �nalt de civili�zatie atins de str�mosii nostri, geto-dacii, o constituie aparitia si dezvoltarea davelor. Importante centre de productie, comer�ciale, politice si militare, sedii ale unor puternice triburi, davele prezentau caracteristici asem�n�toare polisurilor (orase�lor) antice - cum s�nt denumite de unii c�rturari ai vremii. Continu�m prezentarea acestor importante asez�ri geto-dacice.
"
|
Posted by autor on Tuesday, January 25 @ 19:28:33 EET (766 reads)
(Read More... | 6706 bytes more | Score: 5)
|
|
|
UN STR�MOS AL BUCURESTILOR?
|
|
andrada writes "Scrierile antice arat� c� �n anii 300 si 292 �.e.n., regele get Dromichaites, care st�p�nea �n C�mpia muntean�, a purtat dou� r�zboaie vic�torioase contra regelui macedonean Lysimah al Traciei, unul din mosteni�torii (diadohii) lui Alexandru cel Mare, care vroia s� cucereasc� teritoriile din st�nga Dun�rii. �n ultimul r�zboi (292 �.e.n.), regele macedonean a fost f�cut prizonier, �mpreun� cu �ntreaga sa armat�, care, �nsetat� si �nfometat�, nu a mai putut lupta. Se consider� c� lupta s-a dat �n B�r�gan. Luat prizonier, Lysimah a fost dus �n cetatea Helis, centrul uniunii de triburi geto-dacice, ai c�rei fruntasi au cerut uciderea lui. Dromichaites i-a con�vins, �ns�, c� p�str�nd viata regelui, �ncheierea unei pact favorabil era mai usoar�. Astfel, geto-dacii au rec�p�tat cet�tile din dreapta Dun�rii, pe care le pierduser� anterior.
"
|
Posted by autor on Tuesday, January 25 @ 19:28:14 EET (948 reads)
(Read More... | 4546 bytes more | Score: 4.2)
|
|
|
�NDREPTARUL LUI PTOLEMEU SI DAVELE GETO-DACE
|
|
andrada writes "Multe din obiectele aflate azi �n muzeele noastre sunt rezultatele unor descoperiri �nt�mpl�toare. �n timpul unor ar�turi de prim�var� tezaurul de aur de la B�iceni, sat apartin�nd de comuna Cucuteni, jud. Iasi, care si-a �mprumutat numele celebrei ceramice pictate din epoca neolitic�. Cam �n acelasi mod s-a descoperit si morm�ntul princiar de la Peretu si se pare c� si coiful de aur de la Cotofenesti. �n timpul mont�rii unui st�lp de �nalt� tensiune s-a dat peste tezaurul de la Apahida, iar cu ocazia s�p�turilor pentru amplasarea platformei industriale din cartierul Fratelia-Timisoara a iesit la iveal� o mare necropol� tracic� cu inventare de ceramic� si bronz.
"
|
Posted by autor on Tuesday, January 25 @ 19:28:00 EET (697 reads)
(Read More... | 5703 bytes more | Score: 5)
|
|
andrada writes "Enumer�nd ora�ele Daciei, geograful grec Claudius Ptolaemeus, �n lucrarea sa „Geographia" men�ioneaz� �n extremul vest al Daciei lo�calitatea Ziridava. Este �ndeob�te cunoscut faptul c�, de�i Ptolemeu tr�ie�te �n secolul II e.n. el rezum� �tiri geografice mai vechi �ncep�nd cu Agrippa care a tr�it pe vremea lui Augustus, p�n� la cartografii anonimi de pe timpul lui Marcus - Aurelius.
"
|
Posted by Autor on Tuesday, September 14 @ 11:43:24 EEST (987 reads)
(Read More... | 13462 bytes more | Score: 4.16)
|
|
|
Fortificatii dacice din Brasov
|
|
andrada writes "In municipiul Brasov au fost descoperite sapte asezari geto-dacice civile, pe care s-au inaltat ulterior blocurile. La Pietrele lui Solomon au fost gasite urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si ramasitele unui val de aparare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o masa lunga, unde petrec junii la sarbatori, iar la bazele turnului, unde abia se mai vad urmele fortificatiei, s-au turnat citeva trepte mici din beton. In Valea Cetatii a existat o asezare destul de mare, din care nu a mai ramas, insa, nici o urma, dupa ce au trecut buldozerele, in momentul in care a inceput constructia blocurilor. Atit la Pietrele lui Solomon, cit si in Valea Cetatii arheologii au descoperit diferite obiecte de podoaba, fibule, oglinzi, monede si vase. La inceputul secolului XX, pe locul actualului Cartier al Florilor, s-au descoperit urmele unor necropole dacice, in care s-au gasit cranii si oseminte partial arse, alaturi de obiecte de cult.
"
|
Posted by administrator on Tuesday, December 23 @ 09:51:08 EET (1000 reads)
(Read More... | 2606 bytes more | Score: 4.28)
|
|
andrada writes "Amutria
Asezare romana cu nume dacic, mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III; 3) si situata de Tabula Peutingeriana intre Drobeta si Pelendava. Localizata ipotetic in comuna Butoiesti (jud. Mehedinti) sau in satul Botosesti-Paia (comuna Botosesti; jud.Dolj)
"
|
Posted by administrator on Tuesday, December 23 @ 09:49:21 EET (2988 reads)
(Read More... | 9323 bytes more | Score: 4.57)
|
|
|
CONTRIBUTIA CETATII ZIRIDAVA (ZARAND) LA CIVILIZAREA OMENIRII
|
|
Dromihete writes "Informatii despre Cetatea Ziridava (Zarand)
I. Cetatea Ziridava a fost construita �n epoca paleolitica �n Golful Crisului Alb din hotarul actual al comunei Zarand din judetul Arad. A detinut din punct de vedere economic, strategic si spiritual o pozitie dominanta. Reconstruita de ,,n" ori, �n acest spatiu, cetatea a existat p�na �n secolul XVII-XVIII d. Chr. (Pallas Nagz Lexikona, Budapest, 1897).
"
|
Posted by administrator on Tuesday, December 16 @ 11:06:02 EET (1130 reads)
(Read More... | 1441 bytes more | Score: 4.25)
|
|
andrada writes "
DAVA-denumire geto-daca pentru oras.
Era de fapt un centru tribal ,o asezare mai
insemnata ,de obicei intarita.
Dava apare ca sufix la cele mai
multe localitati din Dacia si adesea
dadea numele tribului care locuia in prejurul cetatii
"
|
Posted by administrator on Monday, December 15 @ 01:19:09 EET (934 reads)
(Read More... | 5293 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Anonim writes " Sf�rsitul primei v�rste a fierului (Hallstatt, sec.. VI—IV �.e.n.) si �ntreaga perioad� acelei de a doua epoci (LaTene) a noului metal, cu deosebire secolele_II �.e n., corespund afirm�rii si dezvolt�rii, �n spa�iul de la Nordul Dunarii a daco-getilor a caror cultura materiala si spiritual� �i istorie politic� este tot mai clar conturat� �i cunoscut�. In acest context -general trebuie privit� si prezen�a dacilor pe meleagurile jude�ului Alba."
|
Posted by administrator on Sunday, November 23 @ 22:35:44 EET (1155 reads)
(Read More... | 28744 bytes more | Score: 5)
|
|
|
CETATI DACICE DIN MUNTII ORASTIEI
|
|
moira writes "De-a lungul unei perioade de mai bine de 150 de ani (sec. I �. Hr. - sec I d. Hr.), Dacia a fost �nzestrata cu un veritabil sistem de aparare, cuprinzand mai mult de 90 lucrari de fortificatii, de diferite tipuri: asezari �ntarite, cetati si fortificatii de pamant. �n ceea ce priveste fortificatiile Daciei preromane, cele din regiunea de sud-vest a Transilvaniei actuale constituie un grup aparte. Ridicate la sud de bazinul mijlociu al raului Mures - in acea parte a Carpatilor Meridionali care formeaza Masivul Sureanu -, ele au permis mentinerea sub control a cailor de acces catre capitala regatului dac, Sarmizegetusa. [...] In aceasta regiune a capitalei regatului, vestigiile locuirii dacice formeaza un ansamblu unic, in care elementele civilizatiei autohtone se conjuga �n modul cel mai fericit cu cele imprumutate din lumea clasica greco-romana.
"
|
Posted by administrator on Friday, November 21 @ 15:03:17 EET (1735 reads)
(Read More... | 5764 bytes more | Score: 4.88)
|
|
|
Cetatea dacica de la Brad
|
|
Dromihete writes "La Muzeului de Istorie din Roman se prezinta principalele piese descoperite �n una din cele mai mari asezari dacice din Moldova - cetatea dacica de la Brad.
Zona din jurul orasului Roman a fost foarte putin cercetata �n trecut. La data �nfiintarii muzeului (septembrie 1957) existau dec�t c�teva descoperiri izolate, fara nici o sapatura sistematica. Deci a constituit un teren propice cercetarilor de suprafata si mai apoi sistematice, care cuprindeau, la �nceput, toate epocile, pentru a se forma o colectie si un fond expozitional diversificat at�t cronologic c�t si tipologic.
"
|
Posted by administrator on Thursday, November 20 @ 23:27:01 EET (1081 reads)
(Read More... | 5967 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Anonim writes "
Fortificatia se afla pe un colt de stanca izolat - Dealul Bolii sau Piatra Cetatii (902 metri), la 4 km distanta de limita de vest a Depresiunii Petrosanilor. Calcarul folosit la ridicarea acestei cetati a fost adus de la Santamarie Orlea, localitate aflata la 78 de km distanta. "
|
Posted by administrator on Wednesday, October 29 @ 18:01:51 EET (724 reads)
(Read More... | 1627 bytes more | Score: 4.66)
|
|
|
Fortificatii dacice din Brasov
|
|
siddartha writes "
In municipiul Brasov au fost descoperite sapte asezari geto-dacice civile, pe
care s-au inaltat ulterior blocurile.
La Pietrele lui Solomon au fost gasite
urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si ramasitele
unui val de aparare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o masa lunga, unde
petrec junii la sarbatori, iar la bazele turnului, unde abia se mai vad urmele
fortificatiei, s-au turnat citeva trepte mici din beton. In Valea Cetatii a
existat o asezare destul de mare, din care nu a mai ramas, insa, nici o urma,
dupa ce au trecut buldozerele, in momentul in care a inceput constructia
blocurilor."
|
Posted by administrator on Wednesday, October 29 @ 09:53:01 EET (711 reads)
(Read More... | 2845 bytes more | Score: 5)
|
|
|
Cuvantul acesta l-am folosit primii tot noi, geto-dacii. Cetatile erau asezarile noastre intarite cu ziduri ca sa nu intre oricine. Iar in caz ca intra, sa nu mai iasa niciodata.
|
Posted by Autor on Tuesday, October 28 @ 15:28:05 EET (821 reads)
(Read More... | 7170 bytes more | Score: 5)
|
|
|
CIVILIZATIE ZONA MUNTIILOR ORASTIEI
|
|
Dromihete writes "Zona Muntiilor Orastiei a reprezentat, in perioada dintre secolul I i.Hr. si sec I d.Hr., centrul politic, economic, militar si spiritual al Daciei, cunoscand cea mai avansata si infloritoare forma a civilizatiei dacice."
|
Posted by administrator on Tuesday, October 28 @ 13:44:56 EET (643 reads)
(Read More... | 14500 bytes more | Score: 4.66)
|
|
|
* Cronologia cercet�rilor efectuate �n zona Mun�ilor Or�tiei
|
|
Cronologia cercet�rilor efectuate �n zona Mun�ilor Or�tiei asupra cet��ilor dacice
|
Posted by Autor on Monday, October 27 @ 12:08:00 EET (1241 reads)
(Read More... | 63862 bytes more | Score: 5)
|
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
Revista Dacia Nemuritoare
|
|
|
La Sarmizegetusa Regia arheologi
Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line
|
|
Ghidul Mun�ilor Carpa�i
|
|
|
