De-a lungul vremii oamenii �i-au pres�rat existen�a cu o mul�ime de s�rb�tori, menite s�-i uneasc�, s�-i apropie suflete�te �i s�-i �nveseleasc�. Una dintre cele mai importante s�rb�tori este �i s�rb�toarea iubirii universale, ziua Sf�ntului Valentin - Valentine's Day, care pe meleagurile noastre se identific� cu Dragobetele, considerat zeul bunei dispozi�ii �i �n principal al dragostei, numit �i Cap de Prim�var� sau Cap de Var�, cunoscut ca fiu al Babei Dochia.


Dragobetele este identificat cu Eros din mitologia greac� �i bine�n�eles cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia roman�. Pe plaiurele mioritice, Dragobetele mai este numit �i N�valnicul, fecior frumos care ia min�ile fetelor, metamorfozat de Maica Domnului �n floarea cu acela�i nume. Dragobetele este s�rb�torit, �n unele zone ale ��rii, �n zilele de 24 �i 28 ale lui f�urar, iar �n alte p�r�i pe 1 �i 25 martie.
Dragobetele, zeul dragostei la rom�nii din nordul �i sudul Dun�rii, a�a cum am relatat mai sus, este imaginat ca un t�n�r frumos, puternic �i bun, inspirator al pornirilor senzuale, dar curate, al dragostei fire�ti la oameni, dar �i la animale, exista pe plaiurile noastre cu mult timp �nainte de venirea slavilor. Drept dovad� sunt ritualurie str�vechi atestate la tracii din nordul Dun�rii �i la cei din sudul fluviului cu acela�i nume, rituri cum ar fi cel al �nfr��irii dintre b�ie�i �i al �nsur��irii dintre fete, obiceiuri care sunt prezente p�n� �n secolul trecut �n ceremonialul Dragobetelui (�nconjura�i de ceata lor, fl�c�ii respectiv fetele �i crestau bra�ul st�ng �n form� de cruce, suprapun�ndu-�i apoi t�ieturile, gest ce era urmat de "gustarea" s�ngelui unul de la cel�lalt, devenind asftel fra�i respectiv surori de cruce).
Denumirea de Dragobete se pare c� provine din cuvintele dacice trago care �nseamn� �ap �i pede - picioare, mai t�rziu trago devenind drago, iar pede bete, iar dup� cre�tinarea dacilor, s�rb�toarea de Dragobete �i-a pierdut atribu�iile primitive, devenind un zeu al dragostei curate, simbol al prim�verii, s�rb�torit la ziua �mperecherii p�s�rilor.
Se spune c� de Dragobete, b�ie�ii �i fetele �i pun straie de s�rb�toare �i chiuind �i zbenguindu-se, se duc �n p�dure pentru a culege ghiocei, mic�unele sau alb�strele, iar c�nd ceasurile se apropie de ora pr�nzului, coboar� �n goan� spre sat, fiecare fl�c�u fug�rindu-�i aleasa, pe care, dac� o va prinde, �i poate fura o s�rutare �n v�zul lumii, s�rutul fiind considerat ca o logodn� pe un an de zile. "Dragobetele s�rut� fetele!" a devenit zical� de necomb�tut, deoarece fetele abia a�teapt� s� fie s�rutate, cu c�t mai mul�i b�ie�i o s�rut� �n acea zi pe fat�, cu at�t mai mult ea va fi iubit� �i dorit� �n viitor.
De asemenea, �n aceast� zi de s�rb�toare nu se �ese, nu se lucreaz� �n fier�rie, se �ntrerup muncile c�mpului, dar �n schimb se face cur��enie �n cas� pentru ca Dragobetele s� fie �nt�mpinat cum se cuvine.
T�n�rul Dragobete, cu v�rsta lui multimilenar�, a fost p�strat �n fabuloasa noastr� mitologie popular�, mai ales �n mediul rural. Pentru cei mai mul�i dintre rom�ni, din p�cate ziua de Dragobete �i-a pierdut semnifica�ia, aceast� s�rb�toare a iubirii autohtone fiind subminat� de cei care vor s�-l substituie, �n necuno�tin�� de cauz�, cu Sf�ntul Valentin al occidentalilor catolici, care este un str�in at�t al credin�elor noastre populare, c�t �i mai ales religiei ortodoxe. Cu ce este mai prejos "Dragobetele n�valnic care s�rut� fetele!" fa�� de Sf�ntul Valentin? De ce s� nu re�noim aceast� veche tradi�ie?

Mihail Editoiu
"