Pentru multi istorici, inclusiv pentru cei contemporani, Burebista, cu m�retele sale fapte, apare ca cel mai str�lucit dintre conduc�torii tuturor tracilor, ca cel mai de seam� conduc�tor militar si om politic al geto-dacilor p�n� la Decebal. �nf�ptuirile sale ne s�nt cunoscute numai �n liniile lor principale, f�r� am�nuntele absolut necesare, din cauza s�r�ciei izvoarelor care s-au p�strat si ni s-au transmis p�n� ast�zi.


Cu toate acestea, datorit� unui �ndelung efort al istoricilor si arheologilor rom�ni, prin valorificarea informatiilor scrise, a rezultatelor cercet�rilor de teren, mai ales din ultimii 30 de ani, putem s� ne reprezent�m mai complex epoca marcat� de activitatea acestui conduc�tor de geniu al str�mosilor nostri. Deosebit� valoare pentru noi au mai ales dou� izvoare contemporane marelui rege get, ambele vorbind concis, dar elocvent, de neasemuitele sale fapte, care duseser�, �n final, nu numai la unificarea tuturor triburilor si p�m�nturilor locuite de geto-daci, ci si la �ntemeierea unei puteri statale, bazat� pe armat�, ordine si legi, ale c�rei hotare cuprindeau teritorii �ntinse, p�n� la Bug si Olbia spre est, p�n� la Muntii Balcani (Haemus), Apollonia (Sozopol) si Iliria la sud, Carpatii P�durosi la nord si p�n� �n Boemia si Dun�rea mijlocie la vest.
Geograful si istoricul grec Strabo, contemporan cu el, ne red� un portret asa cum numai despre marile personalit�ti ale antichit�tii ni s-au transmis: ,,Ajung�nd �n fruntea neamului s�u, care era istovit de r�zboaie dese, getul Burebista l-a �n�ltat at�t de mult prin exercitii, cump�tare si ascultare de porunci, �nc�t �n c�tiva ani a creat un stat puternic si a supus getilor aproape pe toti vecinii. Ba a ajuns s� fie temut si de rornani”. Faptele istorice cunoscute completeaz� fericit, cu date concrete, acest portret, schitat de marele istoric. Se stie c� Burebista este acela care a �nfr�nt definitiv puterea celtilor la Dun�rea panonic�, �nl�tur�nd pentru totdeauna acest pericol de la hotarele Daciei, a efectuat operatii militare de anvergur� �n dreapta Dun�rii, supun�ndu-si orasele grecesti de pe t�rmul vestic al Pontului Euxin si consolid�ndu-si granita la Muntii Hemus (Balcani). Fiind capabil, asa cum atest� izvoarele, s� concentreze oric�nd o armat� de circa 200.000 de oameni - cifr� extraordinar� pentru epoca sa -, a supus neamurile din r�s�rit p�n� la fluviul Bug, �n dorinta de a �nl�tura pericolul deselor n�v�liri ce veneau din aceste tinuturi.
Cu toate succesele sale militare exceptionale, cu toate realiz�rile interne deosebite (a limitat cultivarea vitei de vie, a st�rpit apuc�turile bahice ale unora dintre supusii s�i, a �ntronat cump�tarea, introduc�nd legea �n locul dezordinii), acestea datorate �n bun� parte si sprijinului total primit de la marele preot Deceneu, cu toat� armata de care dispunea, Burebista nu putea face abstractie c� acum, la sud de Dun�re si �n Peninsula Balcanic�, devenea din ce �n ce mai puternic� Roma! Diferite izvoare, dar mai ales celebra inscriptie descoperit� la Dionysopolis (Balcic, �n R.P.Bulgaria), ne relev� �mprejur�ri si fapte de o exceptional� �nsemn�tate �n acest sens. �n amintita inscriptie, dedicat� de or�seni concet�teanului lor Acornion, se povesteste cum acesta si-a �ndeplinit cu cinste slujba de diplomat si sol al lui Burebista, pe care-l cunoscuse mai �nt�i la Argedava. Acornion a condus solia lui Burebista la Pompeius, marele general roman aflat �n conflict cu genialul s�u adversar, Cezar, cu scopul precis al �ncheierii unei aliante militare. Baza acestui act politic o constituia, pe de o parte, sprijinul armat ce urma s�-l acorde Burebista lui Pompeius, iar pe de alt� parte, recunoasterea de c�tre acesta din urm� a granitelor statului st�p�nit de regele geto-dac. Din �ns�rcinarea lui Burebista, �n anul 48 �.e.n., Acornion s-a deplasat prin p�rtile Macedoniei, pentru a se �nt�lni si a trata cu generalul roman. Numai c� �nfr�ngerea acestuia de c�tre Cezar, dou� luni mai t�rziu, �n cunoscuta b�t�lie de la Pharsalus, a �mpiedicat punerea �n aplicare a �ntelegerii dintre cei doi.
Cunosc�nd aceast� �ntelegere, Cezar, viitorul dictator al Romei, va pl�nui o ampl� expeditie �mpotriva lui Burebista, concentr�nd o armat� considerabil� �n Macedonia, cu v�ditul scop de a supune Dacia. Dar si acest plan, de data aceasta roman, avea s� fie anulat de evolutia istoriei: la idele lui martie 44 �.e.n., Cezar este asasinat �n Forum si, putin mai t�rziu, Burebista cade victim� unei conspiratii. Roma intr� �n al doilea r�zboi civil, iar Dacia se �mparte �n patru regate, dintre care cel cu capitala �n Muntii Or�stiei va fi condus de Deceneu, continuatorul acelui fir dinastic ce se va �ncheia cu Decebal.
"