Se pare ca S�medru a fost, �n vremuri str�vechi, nu numai �nceput de anotimp, ci �i �nceput de an nou. �n favoarea acestei ipoteze ar pleda �i calendarul celtic, a c�rui structur� este cunoscut� sigur. Popoarele celtice, care tr�iau �n partea nord-vestic� a Europei, au avut un an �mp�r�it �n dou� anotimpuri (iarn� �i var�) desp�r�ite prin dou� hotare ale timpului: 1 mai �i 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfin�ilor). Diferen�a de opt zile �ntre S�ngiorz �i 1 mai, pe de o parte, �i de patru zile �ntre S�medru �i 1 noiembrie, pe de alt� parte, compenseaz�, �ntr-un fel, diferen�a de latitudine geografic� �ntre �inuturile carpato-ponto-danubiene �i �inuturile celtice, unde desprim�v�ratul i�i face apari�ia ceva mai t�rziu.


Accept�nd coresponden�a celor dou� perechi de date, din calendarul celtic �i calendarul popular rom�nesc, J.G. Frazer scria: „dac� aceste termene au relativ pu�in� �nsemn�tate pentru agricultorul european, ele sunt deosebit de importante pentru cresc�torul de vite c�ci, la apropierea verii, el �i scoate vitele pe c�mp s� pasc� iarba fraged�, iar c�nd se apropie iarna le aduce �napoi, �n ad�postul �i c�ldura grajdurilor. �n consecin��, nu pare lipsit de temei c� �mp�r�irea celtic� a anului �n dou� semestre, la �nceputul lunii mai �i la �nceputul lunii noiembrie, s�-�i fi avut originea �n vremurile c�nd cel�ii erau �n primul r�nd un popor de p�stori, a c�rui hran� depindea de cirezile sale, �i, ca urmare, marile epoci ale anului erau legate pentru el de momentul c�nd vitele ie�eau din gospod�rii la �nceputul verii �i c�nd se �ntorceau din nou �n grajduri, o dat� cu sosirea iernii. Chiar �n Europa central�, departe de regiunile ocupate acum de cel�i, se pot reg�si clar urmele unei �mp�r�iri similare a anului...Dintre cele dou� s�rb�tori, Ziua Tuturor Sfin�ilor era cea mai important� �nc� din vechime deoarece cel�ii par a fi considerat c� anul �ncepe mai degrab� din aceast� zi dec�t de la data s�rb�torii beltane. �n insula Man, adev�rat� redut� �n care limba �i civiliza�ia celtica au rezistat cel mai mult asediului invadatorilor saxoni, ziua de 1 noiembrie, stil vechi, a fost considerat� ziua Anului Nou p�n� �n timpurile din urm�. Astfel, �n Man, cete de oameni masca�i colindau �n Ziua Tuturor Sfin�ilor, stil vechi, c�nt�nd un anumit c�ntec „Hogmany”, care �ncepea cu cuvintele: „Noaptea asta este noaptea Anului nou, Hogunaaa” (Frazer, 1980, vol. V).
Aceea�i ocupa�ie, cre�terea animalelor, �i aproximativ acelea�i condi�ii geografice oferite de latitudinile medii ale continentului european au generau un calendar asem�n�tor, cu �nceput de an toamna, la sf�r�itul lunii octombrie. Ipoteza conform c�reia popula�ia str�rom�neasc�, probabil �i cea dacic�, a avut �n uz, asem�n�tor cel�ilor, un calendar cu �nceput de an toamna, celebrat �n ziua �n care se s�rb�tore�te azi S�medru, este confirmat� �i de dansul ritual al p�storilor b�n��eni, executat numai de dou� ori pe an: la �mperecherea oilor, �i dup� �ase luni, la alesul sau formarea turmei.

Ion Ghinoiu - S�rb�tori �i obiceiuri rom�ne�ti, Ed. Elion, 2004"