Suetoniu a trait intre anii 70—150 e.n. la Roma, unde a cunoscut pe scriitorii Pliniu cel Tinar si Tacit; a fost ajutat de imparatul Traian, iar sub urmasul acestuia a stat un timp in fruntea oficiului pentru corespondenta al palatului (ab epistulis). A scris lucrari de erudite, astazi pierdute in cea mai mare parte, dar si-a facut un nume indeosebi cu Vietile celor doisprezece cezari (de la Cezar la Domitian) in care a adunat informatii pretioase privitoare la viata
politica a Imperiului roman din acel timp.



VIETILE CEZARILOR

DIVINUL JULIUS

XL IV, 1.
Caci in privinta infrumusetarii si a inzestrarii orasului, cit si a apararii si maririi imperiului, el facea zi de zi planuri tot mai numeroase si mai mari.
6. Dorea sa tina in friu pe daci, care se raspindisera in Tracia si in Pont.
7. Moartea l-a surprins pe cind savirsea astfel de lucruri si se gindea la ele

DIVINUL AUGUST
III, 3.
A condus provincia cu tot atitea dreptate si curaj, caci pe bessi si pe traci i-a infrint intr-o mare lupta, iar pe aliati i-a tratat atit de bine incit s-a pastrat o scrisoare a lui M. Cicero in care acesta il indeamna pe fratele sau Quintus, pe atunci proconsul cu renume in Asia, sa imite pe vecinul sau, Octavius in privinta felului de a-si cistiga aliati.
VIII, 4.
Dupa ce a luat in stapinire provinciile spaniole, Cezar se gindea sa faca o expedite impotriva dacilor si apoi a partilor. De aceea [August] a fost trimis la Apollonia, unde isi petrecea timpul liber studiind.
XXI, 2
A reprimat incursiunile dacilor, fiind omoriti trei sefi de ai lor cu multa armata.

LXIII, 4.
M. Antonius scrie ca [August] a fagaduit-o pe Iulia mai intii fiului sau Antonius, apoi lui Cotiso regele getilor, si ca tot atunci a cerut, in schimb, in casatorie, chiar pentru el pe fiica regelui.

TIBERIU
XLI, 1
Intors in insula [Tiberiu] a parasit pina intr-atita grijile statului, incit n-a mai completat niciodata decuriile de cavaleri, n-a schimbat tribunii milltari sau pe comandantii de cavalerie si nici pe guvernatorii provinciilor; a lasat citiva ani Spania si Siria fara legati consulari, a ingaduit ca Armenia sa fie ocupata de parti, Moesia de daci si sarmati iar Galia sa fie devastata de germani: o mare rusine pentru imperiu si o primejdie tot atit de mare.

DOMITIAN
VI, 1.
A intreprins expeditii, fie de voie, fie de nevoie; de voie, impotriva chatilor de nevoie, una impotriva sarmatilor deoarece au macelarit o legiune impreuna cu comandantul ei, si doua impotriva dacilor: prima, dupa ce a fost infrint consularul Oppius Sabin iar a doua dupa infringerea lui Cornelius Fuscus comandantul cohortelor pretoriene, caruia ii incredintase comanda suprema a razboiului. Asupra chatilor si dacilor a obtinut un triumf dupa un sir de lupte cu rezultat schimbator, iar impotriva sarmatilor n-a adus decit o cununa de lauri lui Jupiter de pe Capitoliu.