Arta Geticã
Date: Monday, December 22 @ 09:59:31 EET
Topic: Semintia Getilor
Alaturi de cercetarile mai vechi, intesificarea acestora in ultimii ani a dus la depistarea unor noi vestigii geto-dacice care au imbogatit repertoriul arheologic al zonei la care ne referim. Evident, noile cercetari si-au adus o contributie valoroasa la cunoasterea tuturor aspectelor legate de cultura materiala si spirituala a societatii geto-dacice din Moldova. Gratie cercetarilor arheologice s-au gasit in aceasta zona peste 400 de asezari, 20 de necropole si morminte izolate, de unde s-a recuperat un bogat si valoros material arheologic. Referindu-ne la tipurile de asezari, subliniem prezenta atit a fortificatiilor, cit si a asezarilor deschise, multe din acestea gravitind in jurul acestor cetati intarite, care desigur aveau un rol economic, politic si militar important in sinul societatii geto-dacice.
Pentru Moldova cunoastem doua tipuri de asezari intarite, referindu-ne la perioada cind ele au fost inaltate:
a) grupul de cetati construite in perioada secolelor IV-III i. e. n., folosind ca sistem de fortificatie valul cu sant in fata. In constructtia valului se folosesc palisade de lemn si se cunoaste un singur caz, cind deasupra valului a existat si un zid de caramizi arse, cum este documentat la cetatea de la Arsura (jud. Vaslui). Nu lipseste nici zidul din piatra, asa cum este el documentat in cetatea de la Cotnari.
Printre cele mai importante cetati pentru perioada secolelor IV-III i. e. n. amintim pe cele de la Stincesti, Lotna, Bunesti, Arsura, Mosna, Buhalnita, Fedesti, Poiana, Cretesti, Vladnic, Vutcani etc (vezi A. C. Florescu, Aspecte noi privind fortificatiile traco-geto-dacice din a doua jumatate a mileniului I i. e. n. descoperite in Moldova, in RMMMIA, 1, Bucuresti, 1980, p. 17, fig. 19)
Asa cum am aratat mai sus, nu toate acestea au fost folosite ca loc de refugiu in caz de restriste. Una din ipotezele regretatului cercetator Adrian C. Florescu sublinia faptul ca marea majoritater a acestor cetati ar fi fost construite incepind cu a doua jumatate a secolului IV i. e. n. Cercetarile arheologice in multe din aceste fortificatii au demonstrat faptul ca aici a existat o mare densitate de locuire (dupa numarul locuintelor descoperite), unde s-a desfasurat o viata economica intensa si unde, de asemenea, se produceau si schimburile comerciale, in special cu negustorii greci.
b) o a doua grupa de cetati sunt acelea datate in perioada de maxima inflorire a civilizatiei geto-dacice, secolul I i.e.n., care au si o alta dispunere geografica, cit si un sistem de fortificare asupra caruia nu vom insista, nefacind obiectul discutiei de fata.
Materialul de fata si-a propus sa prezinte, in linii generale, una din importantele cetati geto-dacice cercetate de noi in zona Husilor, care, prin rezultatele cercetarilor efectuate aici, aduc noi elemente ce ilustreaza gradul inalt de dezvoltare a civilizatiei geto-dacice din Moldova in perioada secolelor IV-III i.e.n. Descoperita in primavara anului 1978, cetatea dacica de la Bunesti, punctul "Dealul Bobului", a inceput sa fie cercetata sistematic inca din vara aceluiasi an, lucrairile continuind si in prezent.
In urma investigatiilor efectuate, s-a scos la iveala un bogat si valoros material arheologic constind in ceramica, unelte si arme din pasta de sticla, calapoade pentru modelatul ceramicii, fusaiole, obiecte din piatra, ceramica de import greceasca, monede de argint de tipul Hisi-Vovriresti etc.
Din punct de vedere stratigrafic s-a stabilit un singur nivel de locuire ce apare la 0,45-0,50 m; in zona de nord, nivelul dacic suprapune o locuire neolitica, apartinind etapei Cucuteni A2.
La Bunesti au fost dezvelite pina in prezent 69 de locuinte de forma rectangulara, avind colturile usor rotunjite.
Dupa dispunerea chirpicilor proveniti de la prabusirea peretilor, dimensiunile acestora variaza intre 40-60 m2. Gropile menajere apar in numar mai mic si sint de forma ovala, unele din ele fiind adincite pina la 2,30 m.
Cea mai mare pondere in cadrul materialului arheologic descoperit o constituie ceramica lucrata cu mina; din categoria ceramicii lucrata cu roata au aparut doar doua cani din pasta de culoare cenusie. Formele ceramice sint variate ca dimensiuni si ornamentare, remarcinduse canile cu o toarta de dimensiuni variabile, vasele tip sac, vasele mari de provizii bitroconice, oalele cu doua torti, strachinile cu buza evazata, capacele, tipsiile etc. Decorul prezent este briul alveolelor ce inconjoara sub forma unei ghirlande intreaga suprafata a vasului sau intrerupt de proeminente conice, motive sub forma literei omega sau virgule in relief. Alaturi de perle cu masti umane au mai aparut si margele cu "ochi" pe fond albastru, maroniu si verde. Nelipsite sunt margelele albastre cu linii valurite de culoare galbena.
TEZAURE
Asa cum subliniam mai sus, o mare parte din piesele de podoaba au aparut in tezaure si in mici depozite, in principalele statiuni din zona est-carpatica, cit si izolat.
Prezentam mai jos principalele tezaure descoperite in primul tind in cetatea geto-dacica de la bunesti, in ordinea descoperirilor lor:
TEZAURUL Nr 1. In anul 1979, in luna august, in apropierea locuintei nr. 8, in sectiunea XIV, intr-o alveolare de forma aproape circulara, dupa indepartarea stratului vegetal, s-a recuperat continutul unui tezaur de obiecte de podoaba in marea majoritate din argint (o singura piesa din bronz). de aici s-au mai recuperat citeva fragmente de factura geto-dacica, de culoare galbuie, cu mica in compozitia pastei. Tezaurul contine: 14 fibule de tip tracic, doua bratari din bara groasa de argint cu capetele libere, o bratara spiralica cu protome de serpi din argint, 15 vergi *2 dintre elel au capetele subtiate, zece se termina cu butoni conici, doua aveau cirlige, iar unul are capetele rupte) si o drahma de argint histriana.
Ultima piesa recuperata este o bratara din bronz spiralica.
Referindu-ne la fibule, remarcam faprul ca ele apartin tipului tracic evoluat si se incadreaza in ultima serie a acestor piese - varianta VC dupa tipologia lui D. Berciu, putind circula si la inceputul secolului II i.e.n. Dintre 14 fibule, doar una singura are arcul decorat, 11 au arcul fatetat (cu sectiune hexagonala sau octogonala), iar la trei exemplare arcul este ingrosat la exterior
Pina in prezent, pe teritoriul tarii noastre se cunoaste un singur exemplar decorat, la Orsova, incadrat in varianta V-a dupa tipologia lui D. Berciu. Fibule trace de tip evoluat au mai aparut si in alte tezaure sau statiuni din perioada Latene: Poiana, Tinosu, Barlad, Epureni-Husi.
Analogiile cele mai pregnante ale fibulelor de la Bunesti le gasim in tezaurul de la Epureni-Husi.
Bratarile din tezaur, asa cum aratam mai sus, sunt de doua tipuri: bratari deschise din bara octogonala de argint (doua exemplare) si bratari spiralice terminate cu protome de serpi (doua exemplare - una argint, una bronz).
Bratarile din bara octogonala prezinta decoruri diferite, din cercuri adincite cu punct la mijloc, iar pe celelalte, liniute oblice, alternate pe puncte adincite.
O bratara cu cerculete adincite a aparut si in cetatea de la Poiana, datata in secolele II-I i.e.n. Motivul ornamental al cerculetelor adincite este de veche traditie hallstattiana si il regasim pina tirziu pe anumite obiecte de podoaba in continutul tezaurelor geto-dacice din secolele I i.e.n. - I e.n.
Bratarile spiralice cu protome de serpi sunt o podoaba preferata in lumea geto-dacica, regasind-o din secolul IV i.e.n. pina in secolul I e.n.. in tezaure sau asezari.
Asupra verigilor nu vom insista prea mult, intrucit am inserat mai sus principalele probleme legate de tipologia lor. Drahma de argint histriana recuperata impreuna cu celelate piese face parte din ultimele emisiuni monetare si se incadreaza la sfirsitul secolului IV i.e.n. Repertoriul intocmit de Bucur Mitrea releva faptul ca acest tip de moneda apare frecvent in Moldova dupa cum o demonstreaza descoperirile de la Barlad, Obarseni, Beresti, Cabesti, Vaslui, Poiana.
In statiunile de la Pietroasele apare o moneda de acest tip impreuna cu materialele databile in secolul II-I i.e.n., ce presupune in mod evident pastrarea acestor piese o vreme mai indelungata.
Prezenta unui numar relativ mare de descoperiri monetare histriene ilustreaza rolul preponderent pe care cetatea histriana l-a jucat in aceasta zona in procesul schimburilor comerciale.
In anul 1981, in locuinta 21, a aparut un de pozit de 4 piese din argint pe care il consemnam si cu aceasta ocazie. Depozitul cuprinde bratari spiralice din argint cu protome de serpi si doua fibule de tip tracic, identice cu acele aparute in continutul primului tezaur.
TEZAURUL DE PODOABA nr. 2. Tezaurul a fost descoperit in luna iulie 1982 in locuinta nr. 32, impreuna cu un depozit de uneltye din fier si un vas depozit de cult.
Tezaurul a fost depus intr-o cana lucrata cu mina, cu toarta usor suprainaltata, de culoare roscata. Intreg continutul tezaurului a fost protejat de un topor cu dulie deschisa. In cana au fost depuse urmatoarele piese:
1. colier format din 70 de ramuri de corali de culoare rosietica.
2. colier compus din 75 margele de chihlimbar si pasta de sticla decolorat cu ochi.
3.bratara din sirma de argint formata din doua spire terminate cu protome de animalke.
4. bratara similara din sirma de argint terminata cu protome de animale.
5. perla din foita de aur, de forma bitronconica, goala in interior, cu extremitatile evazate spre exterior.
6. piesa circulara din bronz, ce are pe ambele fete trei cercuri in relief.
7. piesa din foite de aur, de forma bitronconica, goala in interior, cu extremitatile evazate spre exterior.
8. doua cochilii Kauri.
Asupra colierelor nu vom insista, deoarece nu fac obiectul prezentei teme, reluind in discutie doar bratarile si margelele din foita de aur.
Bratarile din sirma de argint sunt specifice orfevrariei din epoca de maxima inflorire a civilizatiei geto-dacice, dar prezenta lor la Bunesti demonstreaza faptul ca ele apar mult mai devreme, putindu-se datra pe baza contextului general, in secolele IV-III i.e.n.
O aparitie deosebita la Bunesti o reprezinta cele doua perle de aur. Un singur exemplar a aparut in statiunea de la Piscu Crasani, amintit de V. Parvan in Getica. Perle de argint de forma asemanatoare au mai fost descoperite in mormintul traco-getic de la Agighiol datat catre sfirsitul secolului IV i.e.n. Doua perle de la Agighiol au forma tronconica, similara cu cele de la Bunesti.
Piesa circulara din bronz a jucat probabil tot un rol ornamental, putind apartine unuia din coliere.
Datarea acestor tezaure din cetatea de la Bunesti, in pperioada secolelor IV-III i.e.n., este asigurata in primul rind de continutul lor, cit si de contextul arheologic general in care se incadreaza nivelul de locuire din cetate. Marea majorotate a pieselor isi gasesc analogii in principalele statiuni de la Zimnicea, Poaiana, Enisala (secolele IV-III i.e.n.).
Extremitatile celor doua bare sunt modelate pe o lungime de 6,5 cm, in forma de animale de prada stilizate. Animalele au picioarele din spate indoite sub pintec, iar cele din fata sub bot; capul este intins inainte, urechile lipite de spate, iar botul ingrosat si taiat drept. In gura fiecaruia dintre cele patru animale este prinsa cite o veriga mica de inchidere (doua au diametrul de 0,8 cm si alte doua de 1,3 cm). Animalele formeaza doua perechi afrontate, redate din profil pe fata exterioara a barelor. Pe corpul lor au un motiv de linii oblice intersectate, realizat prin incizie, ce reprezinta blana, in timp ce suprafata picioarelor este lipsa. Spatiul dintre picioare si corp, precum si spatiile triunghiulare de la partea posterioara a animalelor sint adincite si au fost initial implute cu o pasta de culoare albastra-violacee. Extremitatile barelor, inaintea portiunii modelata in forma de animal, sunt ornate cu cite doua benzi circulare, hasurate, realizate prin incizie. Pina in prezent, nici pe teritoriul Romaniei, nici in alte zone de raspindire a produselor ofervrariei grecesti sau greco-barbare, nu a fost descoperita, dupa cite stim, o piesa identica sau direct asemanatoare diademei de la Bunesti. unele anologii se cunosc doar pentru schema ei de constructie sau pentru diferitele parti componente.
Astfel, o diadema alcatuita din doua bare de aur care se apropie si se desparte ritmic, formind ochiuri, a fost gasita in tumulul regal de la Verghina (Grecia), atribuit lui Filip al II-lea al macedoniei si familiei sale, datat intre 350-325 i.e.n. Analogii apropiate pentru "bobocii" diademei de la Bunesti se intilnesc, pe de alta parte, la acele de podoaba si unele pandantive de aur din necropolele de la Sindos, expuse in Muzeul de arheologie din Salonic. Mormintele in care au aparut aceste piese se dateaza insa mai timpuriu si anume la sfirsitul secolului IV si inceputul secvolului II i.e.n. De asemenea, rozete florale asemanatoare se cunosc pe cerceii de aur de la Crispiana si Ginosu (Italia), precum si pe discul de aur din Cipru, toate datate in secolul IV i.e.n. Pe teritoriul tarii noastre unele analogii le gasim la rozetele de pe protomele de cai ale colierelor de la Baiceni si in acelasi tezaur, pe o aplica, aflam reprezentari asemanatoare ale animalelor de prada de pe capetele diademei de la Bunesti.
Desi pina in prezent nu cunoastem analogii perfecte care sa ne permita o incadrare cronologica mai strinsa, este evident ca diadema este, in mare parte, contemporana cu locuirea de Bunesti, datata in secolele IV-III i.e.n. Ea a fost lucrata intr-un atelier ce stapinea tehnica orfevrariei grecesti, dar era puternic inrudita si cu influentele artei animaliere traco-getice.
DATARE
In spriginul datarii nivelului geto-dacic de la Bunesti stau in primul rind analogiile pe care le comporta materialul arheologic. Ceramica isi gaseste analogii in toate statiunile de pe teritoriul tarii noastre datate in secolele IV-III si III-II* i.e.n., sprijina datarea locuirii de aici, existind si copii dupa tetradrahmele grecesti. Desigur nu putem trece cu vederea materialul celtic descoperit, ce se dateaza in aceasta perioada de timp (in primul rind fibulele de chema Latene B2 si buterola de sabie).
Cercetarile intreprinse in cetatea Bunesti aduc noi contributii la cunoasterea unor aspecte ale vietii materiale si spirituale ale geto-dacilor din Moldova in perioada amintita. S-a putut constata ca cetatile de pamint sunt concentrate in numar mare in Podisul Central Moldovenesc: Cretesti, Tarzii, Mosna, Arsura si au jucat un rol important in organizarea politico-militara a societatii locale. Pe baza descoperirilor de la bunesti se confirma faptul ca aceste cetati erau intens locuite. Prezenta unui numart insemnat de unelte din fier, cit si a ustensilelor necesare prelucrarii fierului demonstreaza progresul realizat in domeniul metalurgiei. Intrucit nu exista minereu de fier in zona, acesta cu siguranta a fost procurat pe calea schimburilor intertribale.
Prezenta unui numar mare de unelte agricole, cit si a unor vase cu boabe de griu carbonizat, ne indica rolul deosebit pe care l-a jucat agricultura in economie.
Tesutul este una din ocupatiile ce cunoaste o mare dezvoltare, fapt demonstrat de prezenta celor peste 200 de fusaiole descoperite pina in prezent.
In evolutia formelor ceramice, surprindem mentinerea unora mai vechi, cu mici transformari. Apar totodata si forme noi, evoluate, fata de faza veche a culturii geto-dacice. In acest sens, amintim aparitia vaselor cu doua torti, ce nu se cunosc in perioada anterioara. pe parcursul secolului III i.e.n. se mentin vasele de tip clopot cu peretii usor arcuiti in interior, ornati de cele mai multe ori cu briu in girlanda. Alaturi de butonii conici apar si pastile buton, dispuse in general la partea superioara a vasului, cit si alte ornamente plastice in relief. Imitatia unor forme grecesti se observa la unele strachini si in profilul unor cani elegante. De mentionat este si proportia mica a ceramicii lucrata la roata, care va deveni tot mai abundenta pe parcursul secolelor urmatoare. Descoperirile de la Bunesti aduc o lumina noua asupra culturii geto-dacice din Moldova, care datorita puternicii dezvoltari de sub influentele grecesti si celtice, trece la un nou stadiu de dezvoltare, caracteristic cele de a doua epoci a fierului.
|
|