INCEPUTURILE POPORULUI PELASG

1. VECHIMEA RASEI PELASGE

Inca �naintea de imigratiunea grecilor, celtilor si a germanilor �n tinuturile Europei, cea mai mare parte a acestui continent era ocupata de o rasa de oameni veniti din Asia, pe cari autorii grecesti �i numeau, �n general, pelasgi si turseni.

Acesti pelasgi formase, �n timpurile anteelene, cel mai intins, mai puternic si rnai remarcabil popor, o natiune, care din punct de vedere moral si material a schimbat fata Europei arhaice.

Pelasgii ne apar �n fruntea tuturur traditi�unilor istorice, nu numai �n Elada si �n Italia, dar si �n regiunile din nordul Dunarii si ale Marii Negre, �n Asia Mica, �n Asyria si �n Egipt. E1 reprezinta tipul originar al popoare�lor asa-numite arice, care a introdus �n Europa cele dint�i beneficii ale civilizatiunii.

Urmele extensiunii lor etnografice, precum si ale activitatii lor industriale, le mai aflam si astazi pe cele trei continente ale lumii vechi ; �ncep�nd din muntii Norvegiei p�na �n pustiu�rile Saharei. de la izvoarele r�urilor Araxe si Oxus p�na la Oceanul Atlantic.

Insa istoria lor politica si istoria civilizatiunii lor sint acoperite de �ntunerecul vechimii. Putinele date, ce ne-au ramas asupra pelas�gilor, ne �nfatiseaza pe acest mare si admirabil popor numai �n ultimul period al istoriei sale, atunci cind independenta sa politica era distrusa aproape peste tot locul si cand numele sau �ncepe sa dispara. Din nefericire insa, chiar si nceste putine date, fragmentare, ce ne-au ramas despre pelasgi, ne s�nt transmise de cei cari i-au cucerit,, i-au distrus, i-au persecutat, i-au �mprastiat si, �n urma, i-au calumniat. Astfel ca istoria epocei lor de �nflorire, de pu�tere si extensiune teritoriala �n Europa, Asia si Africa, istoria imperiilor si institutiunilor sale, a artelor si industriei lor, a ramas �nmorrnantata. Cu deosebire, istoria politica a pelas�gilor meridionali se incheie cu caderea Troiei. De aici �ncolo tot ce mai aflam despre acesti pelasgi din jurul Marii Egee s�nt numai simple amintiri de resturi mici si �mprastiate, silite de inimicii.lor sa emigreze din o tara �n alta, spre a-si cauta o noua patrie.

Pentru poporul grecesc, pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe pam�nt. Rasa lor li se parea at�t de arhaica, at�t de superioara �n conceptiuni, puternica �n vointa si �n fapte, at�t de nobila �n moravuri, �nc�t traditiunile si poemele grecesti atribuiau tuturor pelasgi�lor epitetul de "divini", adeca oameni cu calitati supranaturale, asemenea zeilor, un nume, ce ei �ntru adevar 1-au meritat prin darurile lor fizice si morale.

Grecii �si perduse de mult traditiunea, c�nd, curn, si de unde au venit ei �n tinuturile Eladei; insa, ei aveau o traditiune c� �nainte de d�nsii a dornnit peste pam�ntul ocupat de ei un alt popor, care a desecat mlastinile, a scurs lacu�rile, a dat cursuri noi r�urilor; a taiat muntii, a �mpreunat. marile, a arat sesurile, a �nteme�iat orase, sate si cetati, a avut o religiune �nal�tatoare, a ridicat altare si temple zeilor si ca acestia au fost pelasgii.

Dupa vechile traditiuni grecesti, pelasgii locuise �n partile Greciei inca inainte de cele doua diluvii legandare ce se varsase peste Attica, Beotia si Thessalia, unul �n timpul rebelui Ogyges si altul �n timpurile lui Deu�calion. Ei domnise asadar peste continentul grecesc inca �nainte de timpurile lui Noe.

Un ram al poporului pelasg, arcazii, ce locuiau pe culmile si vaile din centrul Peloponesului, aveau traditiunea ca d�nsii au fost pe pam�nt �nca Inainte de ce luna ar fi aparut pe ceriu. Cu privire la aceasta importanta traditiune, scoliastul lui Apolloniu Rhodiu se exprima astfel: „Se pare ca arcazii au existat �nca �nainte de luna, dupa cum scrie Eudoxus �n scrierea sa. Iar Theodor scrie ca luna a aparut pe ceriu cu putin �nainte de razboiul lui Hercule cu Gigantii. Tot astfel ne spun Aristo din Chios si Dionysiu din Chalcida �n cartile lor despre Origini" .

In fine, Ephor, unul din scrutatorii cei mai diligenti ai anticitatii si istoric iubitoriu de adevar, care traise �n seculul al IV-lea �.e.n. scrie : „Traditiunea ne spune ca pelasgii au fost cei mai stravechi cari au domnit peste Grecia" .

2. CIVILIZATIUNEA PREISTORICA A RASEI PELASGE

C�nd pelasgii aparura pentru prima oara pe pam�ntul Eladei, ei nu aflara aci, dupa cum ne spun traditiunile, dec�t o populatiune rara si salbatica, risipita prin munti si paduri, traind �n caverne, fara societate, fara legi, f�ra religiune si fara cunostinte utile.

Arcazii, popor pastoral si viteaz, cei mai vechi locuitori �n Elada, povesteau, dupa cum ne spune Pausania, ca cel dint�i om nascut pe pam�nt a fost Pelasg, un barbat, care se distingea prin marimea, prin puterea si frum�setea figurei sale si care �ntrecea pe toti cei�lalti muritori prin facultatile spiritului sau ; ca acest Pelasg, dupa ce a �nceput sa domneasca, a fost cel dint�i care a �nvatat pe oameni sa-si construiasca colibe, spre a se apara de incomoditatile frigului, ale ploilor si caldurilor; ca el a �nvatat pe oameni sa-si faca haine din piei de oaie, le-a interzis ca sa se nutreasca si mai departe cu frunze, cu buruieni si radacini, din cari unele erau periculoase sanatatii; ca el a �nvatat pe oameni ca sa nu mai m�n�nce tot feliul de ghinda, ci numai ghinda de fag .

Iar vechiul poet epic Asiu scrie despre acest Pelasg ca el a fost nascut din „pam�ntul cel negru", pe culmile cele �nalte ale muntilor; ca sa fie �ncepatoriu genului muritoriu .

Un alt reprezentant al vechii civilizatiuni pelasge a fost divinul Prometheu, fiul lui Iapet, fiul Gaeei. Poetul Eschyl, �n una din cele mai frumoase lucrari ale sale, ne �nfatiseaza pe Prometheu expun�nd singur beneficiile ce le-a adus d�nsul omenimii.

„Acesti oameni", zice Prometheu, ,,nu cunosteau nici arta cum sa construiasca case de caramizi la lumina soarelui, nici modul cum sa lucreze lemnele, ci locuiau pe sub pam�nt �n ascunsurile cele �ntunecoase ale cavernelor; �ntocmai ca furnicile cele agile; ei nu aveau nici un semn sigur ca sa cunoasca cind are sa fie iarna, c�nd are sa soseasca primavara, anutimpul florilor, c�nd are sa fie vara, anutimpul fructelor, ci duceau o viata de pe o zi pe alta, lipsiti cu desav�rsire de orice cunostinte, p�na c�nd eu i-am �nvatat sa cunoasca rasaritul stelelor si apusul lor, lucruri de altmintrelea greu de �nsemnat. Afara de acestea, eu i-am �nvatat sistemul tuturor stiintelor utile; eu am aflat modul de scriere si cum oamenii pot sa tina �n minte toate stiintele; eu cel dint�i am prins �n jug animalele, ce pot servi la transporturi. Nime altul dec�t eu singur am inventat corabiile cu p�nze, ca oamenii sa poata trece peste mare... Mai inainte, daca se �nt�mpla ca cineva sa se bolnaveasca, el murea din lipsa mijloacelor de vindecare, p�na c�nd eu le-am aratat cum au sa compuna medicamentele si cum se pot vindeca de toate boalele; eu am introdus diferite moduri de a cunoaste viitoriul. . . si, �n fine, cine poate sa afirme ca ar fi aflat mai �nainte de mine lucrurile cele folositoare ascunse sub pam�nt, cum s�nt arama, ferul, argintul si aurul ?" .

Pelasg si Prometheu s�nt personificarea vechii culturi pelasge si tot ce ne spune traditiunile ca a inventat, ori creat spiritul lor, apar�tinet geniului �ntregului popor. De asemenea, exista �n Creta o veche traditiune ca dactylii si corybantii, triburi pelasge, au fost cei dint�i �n aceasta insula, cari au �n�vatat pe oameni sa formeze turme de oi, sa domesticeasca si alte genuri de animale, porci, capre, vite, cai; ca ei au �nvatat pe oameni maiestria de a arunca cu lancea (arma nationala pelasga) si de a trai �n societate comuna; ca ei, cu deosebire, au fost autorii bunei �ntelegeri, a vietii regulate si campatate.

Datele, ce le aveau despre istoria veche a pelasgilor, corespund pe deplin cu faptele ce ni le procura arheologia din epoca neolitica.

Pelasgii ne apar dupa vechile-traditiuni istorice ca una si aceeasi populatiune cu neoliticii, cari introduc �n Europa cele dint�i elemente ale civilizatiunii, animalele domestice, cultura cerealelor si o arta industriala mai progresata. Chiar si olaria neolitica poarta semne de orna�mentatiune si simboale mistice pelasge.

Tot astfel traditiunile grecesti atribuie pelasgilor cel dint�i cult al zeilor �n Europa. Cu deosebire, se spunea despre arcazi ca d�nsii au fost cei dint�i cari au facut sacrificii si ceremonii religioase zeilor .

Grecii, de alta parte, dupa cum stim, �mprumutase principalele lor divinitati de la pelasgi . Joe cel vechi al romanilor purta �n m�na o peatra �n loc de fulgere si pe acest Jupiter Lapis, romanii faceau cele mai obligatoare si mai solemne juraminte ale lor . Chiar si �n ritul juramintelor, romanii pastrara p�na tarziu uzul petrilor sfinte de silex.

Din punct de vedere istoric asadar faptul este pozitiv: Inainte de civilizatiunea greaca si egip�teana, o civilizatiune mult mai veche se revarsase asupra Europei. Aceasta a fost civilizatiunea morala si materiala a rasei pelasge si care a deschis un vast c�mp de activitate genului omenesc.