Un alt gen de monumente megalitice ale Daciei si care ne deschid o vasta perspectiva asupra vietii morale preistorice de la nordul Dunarii de jos, sunt simulacrele arhaice ale divinitatilor primitive, sapate de regula in stanca vie pe varfurile muntilor, ori pe culmile si pe coastele dealurilor.
Unele dintre aceste sculpturi preistorice sunt atat de rudimentare, atat de batute de vant, de lumina si de ploi, incat ne apar astazi mai mult ca niste simple columne brute, iar altele vazute mai ales din departare ne prezinta , mai mult sau mai putin, o asemanare cu figura omului.
Principele Cantemir, in “Descrierea Moldovei”, scrisa pe la anul 1716, ne-a lasat urmatoarele notite arheologice despre una din cele mai importante si mai colosale statui megalitice ale Daciei:
"

INVAZIUNEA NEOLITICA . CURENTUL PALEOHTON SAU VECHI PELASG
Timpurile diluviane au trecut si noi intram in al doilea period preistoric, numit al petrei noi sau al petrei poleite. Aceasta epoca consti tuie o noua era de transformatiune fundamentala morala si sociala a lumei vechi. O civilizatiune noua si neasteptata se revarsa asupua Europei.In particular, epoca neolitica se; caracterizeaza prin introducerea animalelor domestice, prin cultura cerealelor si a plantelor textile, prin arta de navigatiune, prin o abilitate rnult mai mare �n fabricarea instrumentelor de peatra; in fine, prin cele dintii dogme religioase, prin tumulele funerarii, prin monumentele megalitice, si prin o organizatiune sociala puternica.
Insa, �ntreaga aceasta civilizatiune materiala si morala a epoce i neolitice apartine in Eurupa unui nou popor imigrat �n aceste p�rti din alt continent si nicidecum raselor primitive indigene.
"

"O alta clasa de monumente preistorice sint constructiile cele gigantice, ce au fost intrebuintate pentru inconjurarea acropolelor si oraselor mai vechi si pe care autorii grecesti le numesc ciclopice sau pelasge."
Cele mai vechi cladiri de acest gen sint formate din bolovani poligonali de stinca, mai mult ori mai putin in stare bruta, asezati unii peste altii, fara ciment, fara o ordine aparenta si fara nici o legatura.

DACIA PREISTORICA-Nicolae Densusianu"

Vechile traditiuni istorice ale grecilor, egiptenilor, fenicienilor si assyrienilor aminteau de un vast imperiu al rasei pelasge, care, in epoca sa de putere si de marire, se extinsese peste o mare parte din Europa, Asia si Africa. I Regiunea de la Oceanos potamos

Insa, istoria acestor timpuri primitive, pelasge, este invaluita in o multime de legende si mituri.

Cei dintii regi ai rasei pelasge au excelat cu deosebire prin virtutile lor personale, prin meritele lor politice si peste tot prin binefacerile lor fata de genul uman. Ei au fost cei dintii cari au adunat in societate familiile si triburile raspindite prin caverne, prin munti si paduri, au intemeiat sate si orase, au format cele dintii state, au dat supusilor sai legi si au introdus in modul lor de viata moravuri mai blinde; peste tot au indreptat intreaga activitate a lor spre o existenta mai buna, fizica si intelectuala, si astfel au deschis o noua cale pentru destinele omenirii pe acest pamint.

"

Faima despre calatoriile si faptele lui Hercule in partile de nord ale Istrului mai traieste si astazi in legendele poporului roman. Poetul Pindar, in odele sale, face amintire despre calatoriile lui Hercule la hiperborei, despre persecutarea cerboaicei cu coarnele de aur pina in tara numita Istria de linga Pontul Euxin. Gramaticul Apollodor aminteste, de asemenea, despre venirea lui Hercule la muntele Atlas din tara hiperboreilor, unde el elibereaza pe Promotheu din catenele sale. "

In colindele romane, imne religioase poporale, a caror origine se reduce la cele mai obscure timpuri antecrestine, se celebreaza si astazi sfintenia si magnificenta miraculoasa a unui templu preistoric numit Biserica cea mare cu 9 altare sau minastirea alba sfinta."

LIMBA PELASGILOR DUPA TRADITIUNILE BIBLICE SI HOMERICE

In cele mai vechi timpuri ale migratiunii tri�burilor
pastorale pelasge, limba nationala a acestui popor era
rasp�ndita peste partea cea mai mare a Asiei de apus, a
Europei si a Africei de nord.

Dupa detronarea lui Saturn, �nsa, vechea limha nationala a
pelasgilor �ncepe a se dife�rentia �n rnai multe dialecte. De
o parte, exten�siunea cea enorma a populatiunilor pastorale
pelasge, iar, de alta parte, amestecul lor cu elemente de alte
rase, cu popoare supuse si tributare, avu de consecinta
formarea mai multor idiome pelasge.

Dupa traditiunile religioase ale ebreilor, a existat p�na la
�ntemeierea Babilonului �numai o singura limba uzuala peste
Intreg pa� �ntul."

INCEPUTURILE POPORULUI PELASG

1. VECHIMEA RASEI PELASGE

Inca �naintea de imigratiunea grecilor, celtilor si a germanilor �n tinuturile Europei, cea mai mare parte a acestui continent era ocupata de o rasa de oameni veniti din Asia, pe cari autorii grecesti �i numeau, �n general, pelasgi si turseni.

Acesti pelasgi formase, �n timpurile anteelene, cel mai intins, mai puternic si rnai remarcabil popor, o natiune, care din punct de vedere moral si material a schimbat fata Europei arhaice.

Pelasgii ne apar �n fruntea tuturur traditi�unilor istorice, nu numai �n Elada si �n Italia, dar si �n regiunile din nordul Dunarii si ale Marii Negre, �n Asia Mica, �n Asyria si �n Egipt. E1 reprezinta tipul originar al popoare�lor asa-numite arice, care a introdus �n Europa cele dint�i beneficii ale civilizatiunii.

Urmele extensiunii lor etnografice, precum si ale activitatii lor industriale, le mai aflam si astazi pe cele trei continente ale lumii vechi ; �ncep�nd din muntii Norvegiei p�na �n pustiu�rile Saharei. de la izvoarele r�urilor Araxe si Oxus p�na la Oceanul Atlantic.

Insa istoria lor politica si istoria civilizatiunii lor sint acoperite de �ntunerecul vechimii. Putinele date, ce ne-au ramas asupra pelas�gilor, ne �nfatiseaza pe acest mare si admirabil popor numai �n ultimul period al istoriei sale, atunci cind independenta sa politica era distrusa aproape peste tot locul si cand numele sau �ncepe sa dispara. Din nefericire insa, chiar si nceste putine date, fragmentare, ce ne-au ramas despre pelasgi, ne s�nt transmise de cei cari i-au cucerit,, i-au distrus, i-au persecutat, i-au �mprastiat si, �n urma, i-au calumniat. Astfel ca istoria epocei lor de �nflorire, de pu�tere si extensiune teritoriala �n Europa, Asia si Africa, istoria imperiilor si institutiunilor sale, a artelor si industriei lor, a ramas �nmorrnantata. Cu deosebire, istoria politica a pelas�gilor meridionali se incheie cu caderea Troiei. De aici �ncolo tot ce mai aflam despre acesti pelasgi din jurul Marii Egee s�nt numai simple amintiri de resturi mici si �mprastiate, silite de inimicii.lor sa emigreze din o tara �n alta, spre a-si cauta o noua patrie."

TRACII SI CELTII
(...) - "Ca si celtii, sacerdotii si ascetii traci si geto-daci nu se incredintau scrierii. Putinul pe care il stim despre mitologia, teologia si riturile lor ne-a fost transmis prin autorii greci si latini, adica printr-o interpretatio graeca si latina. (...)

"

Dac� dup� N. Densu�ianu pelasgii au construit cel mai mare �i mai puternic imperiu �n Europa preistoric�, �ntinz�ndu-se din pustiurile Saharei p�n� �n mun�ii Norvegiei, din p�cate nu au l�sat nimic scris care s� le dovedeasc� trecutul m�re� �n afar� de pietre �i ruine cu "zm�ng�lituri" ciudate, despre care nimeni nu s-a g�ndit c� ar putea reprezenta ceva.

Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line