Dintre toate plantele pe care vrajitoarele, femei si fete din Romania, le cauta pentru virtutile ei magice si medicinale, nu e nici una al carei ritual de culegere sa comporte atatea elemente "dramatice" ca matraguna. Tehnica dezgroparii ei e mai complicata si mai stranie decat a tuturor celorlalte plante care joaca un rol de seama in vrajitorie sau in medicina populara. Numai operatiunile misterioase efectuate pentru a smulge matraguna conserva cu siguranta rituri foarte vechi. De altfel, cum se va vedea in urmarea acestui studiu, pentru culegerea altor plante, magice sau medicinale, un numar de elemente au fost imprumutate din ritualul matragunei.

Virtutile magice ale matragunei explica, intr-un anumit sens, destinul singular al aceste plante. Intr-adevar, radacina matragunei poate avea o influenta directa asupra fortelor vitale ale omului sau fiintelor: ea are puterea sa marite fetele, sa aduca noroc in dragoste si fecunditate in casatorie; ea poate face sa sporeasca laptele vacilor; influenteaza favorabil afacerile, aduce bogatie si, in general, promoveaza, in toate imprejuratile, prosperitatea, armonia etc. Pe de alta parte, proprietatile magice ale matragunei pot sa fie intoarse impotriva altei persoane. Bunaoara, impotriva unei fete pentru a nu fi invitata sa danseze de catre flacaii satului, impotriva unui dusman, ca sa se imbolnaveasca sau chiar sa innebuneasca.

In afara de aceste insusiri magice, matraguna poseda virtuti medicinale. Dar chiar pentru aceasta din urma folosire, dezgroparea sa se efectueaza dupa acelasi ritual straniu.

In comuna Vad (jud. Maramures) se aduce matraguna dintr-o "padure surda", adica suficient de departata de sat ca sa nu se auda cantecul cocosului.Femeile si vrajitoarele care merg sa caute matraguna ("babele mestere") pornesc inca din zorii zilei, inainte sa se fi desteptat cineva din sat, evitand cu grija sa fie zarite. Daca un caine simte prezenta lor sau daca se aud cumva latraturi, vraja se risipeste si operatia isi pierde eficienta; matraguna culeasa in aceste imprejurari nu are nici o putere.

Timpul propice aducerii matragunei este perioada de la Pasti pana la Inaltarea Domnului. Cand pleaca dupa matraguna, "babele mestere" isi iau merinde: oua sfintite (la biserica), placinta, pasca, varza umpluta, pasca, vin etc. Cu o saptamana inainte, matraguna e "sorocita"; se pleaca in cautarea ei si i se prinde o panglica rosie, ca sa fie gasita usor in dimineata "aducerii". Cand ajung in padure, femeile merg de-a dreptul la ea; "nu trebuie sa o caute". Apoi sapa, scot cu radacina matraguna si o pun jos, pe pamant. In jurul matragunei, de jur imprejur, se asterne masa cu toate mancarurile aduse de acasa. Apoi "babele mestere" mananca si beau, "se saruta, se dragostesc". In cele din urma incep sa vorbeasca despre persoana careia ii e destinata matraguna si despre scopul ei - noroc in afaceri, respect in sat (primari, consilieri), cresterea cantitatii de lapte a vacilor etc.

Cand se duc doua fete ca sa culeaga matraguna, ele se saruta si se dragostesc, spunand:

"matraguna, amtraguna,
marita-ma peste-o luna
ca de nu m-oi marita
oi veni si te-oi ciunta [rupe]"

Tot fetele care vor sa se marite spun"

"matraguna, matraguna,
marita-ma peste-o luna
de nu -n asta, -n cealalta,
marita-ma dup-olalta"

Recurg la matraguna si "femeile dragastoase", ca sa fie iubite de barbatii lor. femeile cu moravuri mai putin rigide, "femeile lumete", pentru a aprinde dragostea barbatilor, isi dezbraca, pentru a smulge matraguna, toate hainele.

In groapa ramasa dupa scoaterea radacinii de matraguna se pun cateva bucati de zahar, cateva monede si se toarna vin. Tot in vin se scalda si matraguna. Dupa ce s-a terminat masa si descantecul, se ia radacina in san si se aduce acasa.Nimeni nu trebuie sa stie ca femeia sau baba mestera aduce matraguna. De asemenea, acestea vorbesc "frumos si dulce" tuturor celor ce ii intalnesc si-i saluta pe toti. "Daca cineva stie ca ele vin cu matraguna sau daca, dupa ce au trecut pe carare si pe drum, se apuca la bataie, la cearta, la injuraturi, dau cu pietre, rastoarna toate lucrurile, efectul matragunei e invers celui pentru care a fost adusa". Acelasi informator din comuna Vad releva urmatoarele fapte:

"Mama unei fete aducea odata matraguna. Slujnica noastra, dupa ce-au trecut femeile, ma apuca la bataie; ma suduie, ma trage de cap, ma blastama, ma alunga cu bulgari. Eu incep a plange ca nu stiam ce are cu mine. Apoi se duce in camara si rastoarna toate vasele, toate covetile si zicea ca ea nu arunca cu pietre, ci arunca pe cutare si cutare femeie, ca sa nu fie iubita si sa fie impinsa (respinsa) de feciori si oameni... La vreo cateva saptamani, fata femeii care aducea matraguna a fost batuta si scoasa de la joc (hora). Mama-sa se plangea in toate partile ca nu stie de ce fata ei e urata de toata lumea si de feciori. Ea nu banuia ca slujnica noastra a stiut ca duce matraguna si i-a facut contra".

In Maramures, fetele se duc la camp in tovarasia unei vrajitoare si, dupa ce mananca, danseaza aproape goale in jurul matragunei, zicand:

"Matraguna, poama buna,
marita-ma peste-o luna
ca de nu m-ai marita
da de dulce oi manca
ca de nu mi l-oi aduce
da eu oi manca de dulce".

In judetul Turda, fetele care vor sa fie mai mult jucate de feciori si deci sa se marite printre cele dintai, se duc la miezul noptii, strangandu-se in brate pana ajung la o matraguna. Aici ele se descalta si fac plecaciuni de trei ori.De acasa au venit cu un ban de argint pe care il tin in gura, in asa fel incat sa atinga si dintii, si limba. Se pleaca apoi catre matraguna fara sa o atinga cu mainile, si taie cateva frunze cu dintii pe banul de argint. Se reintorc tot imbratisate si jucand, luind seama sa nu fie vazute de cineva si sa nu le prinda lumina soarelui. Daca pastreaza frunza de matraguna, invelita intr-un capat de panza, fara a o atinge vreodata cu mana, fetele vor fi jucate de feciori si nu vor intarzia sa se marite.

Tot in judetul Turda, fetele sau nevestele merg cate doua la matraguna, la miezul noptii, despletite si in pielea goala, strangandu-se in brate si sarutandu-se tot drumul. Ajunse aici, ele se aseaza una peste alta si iau cu mana o frunza. Apoi se intorc acasa jucand si sarutandu-se , si pun frunza de matraguna sa se usuce pana se sfarama si se poate pulveriza. de la moara, fura faina cu mana intoarsa, o cern pe dosul sitei si, amestecand frunza de matraguna cu miere de albine, fac un aluat pe care-l lasa sa se acreasca. Din acest aluat se paote pune apoi fie in rachiu, fie in ceai, fie in cafea sau in placinta - si se da feciorului, ca sa se indragosteasca.

In comunca Tritenii de Sus (judetul Turda), ritualul culegerii matragunei este diferit: "patru fete care vir sa joace in frunte culeg matraguna, o descnata si o ingroapa in mijlocul ulitei, unde o joaca in pieile goale. Pe can o joaca, stau pe langa ele patru feciori si le pazesc si zic:
"matraguna, doamna buna,
marita-ma-n asta luna
de nu-n asta, in ailalta
numai sa nu mai fiu fata"

Matraguna o duc la biserica in postul mare, la Joi Mari, o duc sub sort sau sub suman si o pun sub piatra bisericii pana ce e slujita, si la Sfantul Gheorghe o joaca"

Prezenta tinerilor alaturi de fete in "ritualul" matragunei nu se mai intalneste decat sporadin in folclorul romanesc. Formula cea mai obisnuita este sa plece doua fete sau doua neveste, cu o baba sau o vrajitoare. In unele locuri, perechea de femei tinere e inlocuita cu o pereche de flacai. Asa se obisnuieste in judetul Bacau. O baba pleaca cu doua fete sau cu doi flacai la padure, dis de dimineata, ca rasaritul soarelui sa-i surprinda in vecinatatea matragunei. Pleaca cu mancare si cu vin. "Dupa ce descopera planta, vrajitoarea incepe sa descante, iar tinerii mananca, beau si-si vorbesc cuvinte de dragoste, strangandu-se in brate si sarutandu-se. Dupa ce baba a terminat de descantat, tinerii joaca imprejurul plantei, iar baba o sapa cu multa atentiune, sa nu-i rupa nici o bucatica din radacina". Astfel se procedeaza cand matraguna e culeasa "pentru dragoste". Cand e culeasa "pentru urat", adica pentru a aduce nenoroc si boala asupra unei persoane, tineri, in loc sa se dragosteasca si sa se sarute, se scuipa si chiar se bat.

In muntii Apuseni, matraguna se culege "pe dragoste", "pe maritat", "pe joc", "pe bautura", "pr urit" etc. Sunt doua femei care merg sa o caute, martea si fara sa manance, din-de-dimineata, pentru a nu se intalni cu cineva pe drum. Planta trebuie culeasa departe de sat, pentru a nu se auzi nici cocosul cantand, nici pisica mieunand. Pe drum, femeile nu-si vorbesc deloc. "Aduc paine, sare si un ban. Ele cauta matraguna recitand in gand rugaciuni, iar cand o gasesc in locuri foarte ascunse, incep sa o culeaga. Pentru a face aceasta, ele trebuie sa se dezbrace s isa faca plecacuni de teri ori, cu fata catre rasarit. O inconjoara apoi de trei ori, recitand mereu formule magice. Se ia apoi matraguna cu cazmaua si se pune pe pamant, cater rasarit. in locul unde ea crestea in pamant se pune paine, sare si un banut, <> matragunei. Ea trebuie platita sub pedeapsa nu nuami de a o face ineficace [altminteri], dar chiar si de a o auzi strigand, noaptea, pe cei care au cules-o, pentr a le cere sa o aduca inapoiacolo undeera, si de a se razbuna daca nu o duc. In sfarsit, cele doua femei acopera pamantul in locul undeera matraguna si fac plecaciuni de trei ori, una cu fata spre rasarit, cealalta cu fata catre apos. Aceasta ia matraguna si o da primeia. Cu aceasta culegerea ei se termina".

Cand se culege "pe dragoste", cele doua femei se imbratiseaza si isi vorbesc inflacarate. Invertindu-se in jurul plantei (reminescente, fara indoiala, ale dansului ritual pe care l-am intalnit altunde in Romania), femeile spun:

"matraguna, Doamna buna,
nu te iau de bolunzat
ci te iau pe indragit;
nu te iau sa bolunzasti
ci te iau sa indragesti"

Daca se culege matraguna "pe maritat", se canta recitativul magic ca aproape pretutinden in Romania, cu varinate nesemnificative:

"matraguna, Doamna buna,
marita-ma-n asta luna.
de nu-n asta,-n haialalta
sa nu fiu nemaritata
ca s-a ros coada de brearta,
degetele de inele
si grumazii de margele"

Daca se culege "pe urat", pentru a impiedica pe cel caruia ii e destinata sa fie nu numai iubit, dar chiar agreat, femeile isi intorc fata de la mtraguna si zic aratandu-si spatele:

"eu te iau
pe ce te iau?
pe urat, nu pe placut
nici pe vazut
cine te-o lua
sau te=o bea
numai cu dosu te-o vedea
cu fata ba"

Cand se culege "pe joc", pentru a face cu siguranta sa fie invitata la dans in sat persoana careia ii e destinata, cele doua femei se invartesc de trei ori in jurul matragunei zicand:

"hop, hop, hop
cu mine-n joc,
matraguna, Doamna buna"

In Moldova, in judetul Vaslui, matraguna - careia i se mai da si numele de , de - se ia mai ales "pe dragoste". Femeile si fetele care o folosesc trebuiesa isi schimbe hainele, camasa cel putin, cando poarta pe ele; trebuie de asemeena sa-i vorbeasca respectuos, ca unei plante sacre. Se culege in aprilie si mai, inainte de Rusalii; caci se crede ca dupa aceasta virtutile magice ale matragunei dispar. Femeia care culege matraguna trebuie sa fie curat imbracata si sa nu fi avut relatii sexuale. Ea merge incet, fara sa se lase vazuta in padure, smulge matraguna si pune in loc paine sau porumb, miere sau zahar, zicand: "iti dau miere, paine si sare, da-mi virtutea Sfintiei tale!". Daca femeia trebuie sa treaca in drum peste un izvor, aruncao farama de paine sau de mamaliga pentru ca apa sa le ia pe acestea, si nu virtutea magica a plantei.

Ritul trebuie infaptuit intr-o noapte cu luna plena. Perii radacinii matragunei sunt grupati cate cinci, cate sapte sau cate noua, in timp ce se pronunta numele persoanei careai ii sunt destinate. Aceste fascicule poarta numele de . Intr-o zi de sarbatoare se pun primele gherbe intr-un vas nou, adaugand mire, zahar, paine si vin, si spunand: "Iti dau aceste, da sanatate si frumusete lui N.". Se varsa apoi peste amestec apa "neinceputa", luata de la trei izvoare, si apoi se recita: "cum apa tasneste limpede si curata din izvor, cand N. se spala fie luminoasa si de fiecare data chemata". (i.e. invitata de tinerii flacai la dans, de la inceput). Apoi se umple vaul ce aluat si apoi continutul se pune la foc inabusit pana seara. Cel sau cea pentru care e pregatita bautura face atunci inchinaciuni un numar de ori egal numarului gherbelor care s-au folosit si bea din lichid acelasi numar de inghitituri. Se duce apoi la capatul unui izvor, isi maseaza articulatiile cu amestecul (mixtura fiarta in vas) si isi lasa sa curga restul pe crestet, in asa fel incat doar capul sa fie atins si incat intreg lichidul sa fie dus de apa izvorului. Plecand, nu trebuie sa privesti inapoi, pentru ca se pierde virtute magica a plantei. Alta data, se infaptuieste aceasta operatie aproape de un arbore inflorit si se agata de ramuri ierburile continute in vas, lasandu-le asa pana se usuca si sunt distruse.
Se pastreaza de asemenea cateodata radacina matragunei sub palarie sau chiar cusuta in vesminte, ceea ce asigura celui ce o poarta consideratia oamenilor. Cand se culege matraguna "pe urat", femeile, cum am vazut ca aceasta se petrece pretutindeni in Roamnia, procedeaza exact invers: ele merg pana la planta cu hainele murdare, pronunta cuvinte obscene, miscandu-si capul, mainile si ochii, cu miscari grotesti, pentru a face negative virtutile magice ale matragunei. Cine gusta dintr-o mancare sau dintr-un vin continand fire de matraguna astfel conjurata, innebuneste.

In judetul Hotin (Basarabia) se "trateaza" matraguna, inainte de a o culege, cu sare si rachiu. Apropiindu-te, se spune: "BUna ziua, Matraguna". la intoarcere, se pune la fiert planta (nu se spune daca frunzele sa uradcinile); se spala apoi fata cu aceasta apa "pentru a fi frumos si respectat"

In tara Oasului, unde I. Muslea a reunit o bogata documentatie de folclor, matraguna e culeasa de toate fetele, insotita de o batrana. Ziua propice e Vinerea Rusaliilor (comuna Carmazana). Fetele aduc cu ele rachiu, pun un ban la radacina plantei, incep apoi sa se imbratiseze si sa danseze in jur. Dupa ce au smuls radacina, o pun in pamant si danseaza din nou in jurul ei.In sfarsit, isi umplu cu rachiu paharele, inchina spunand:

"sa traiesti de ma iubesti,
de nu, sa te sodomiesti!"

Se mananca apoi o placinta pe care au adus-o de acasa. Si se reintorc cu mai multe radacini de matraguna pentru a fi folosite in timpul anului. Mergand la hora din sat, pastreaza o bucata in naframa si vor fi fara indoiala invitate la dans.

Intr-o alta comuna di naceeasi regiune, comuna Boineti, tinerele fete merg cate doua, aducand rachiu, paine, slanina, miere, azima binecuvantata in ziua de Pasti, pentru a culege matraguna. Ele nu trebuie sa atinga planta inainte de a inchina in cinstea ei un pahar de rachiu si de a spune: "Slava lui Iisus Hristos" si "Cum te cinstesc inchinand, sa ma cinstesti si tu". Se stropeste apoi planta cu rachiu. Se smulge si se pune in locul sau painea, slanina si azima binecuvantata. Apoi, pe acel loc, fetele incep, goale, sa danseze.

La Moiseni, tinerele fete pleaca intotdeauna cu o baba mestera, pana la Sfantul Ioan si Rusalii. Aduc pentru a culege matraguna rachiu si placinta. "Se dezbraca, beau rachiul ciocnind, se imbratiseaza, se inlantuiesc, danseaza". Tanara fata care poarta matraguna e foarte cautata de tinerii flacai la hora din sat.

In vinerea Mare, si in comuna Carmazana, IN Tara oasului, fetele merg cu o batrana la "gradina Milostivelor" ca sa culeaga ierburi asa cum merg sa culeaga matraguna. Beau rachiu si danseaza goale pana la rasarit. Se pun la foc ierburile, inmuiate in prealabil in apa sfintita, recitand-se mereu formule magice "de dans". Se spala apoi capul cu aceasta apacare are proprietatea de a face sa creasca parul.

In alta parte (comuna Racsa), tanara fata va merge insotita numai de o batrana care duce rachiul si placinta. Ajunse aproape de matraguna, ele incep, amandoua goale, sa danseze. Batrana recita apoi incantatia cunoscuta:

"matraguna, Doamna buna,
marita-ma-ntro luna etc."

In Moldova, matraguna se gaseste intr-un alt cantec popular:

"frunza verde matraguna
pasere ce esti nebuna,
de-mi tot canti sara pe luna"

Tot in Moldova, flacaii danseaza aruncand cu ironie aceste ersutri fetelor care nu si-au gasit sot si care au recurs la virtutile magice ale matragunei:

"matraguna, poama buna,
marita-ma-n iasta luna;
de nu-n asta in cealalta
doar m-oi marita odata
matraguna de sub pat
toata vara te-am udat
si tu nu m-ai maritat
fata mare m-ai lasat"

in judetul Baia, baba mestera merge sa culeaga matraguna insotita de acelea sau acea careia ii e destinala planta. Ea aduce o lingura de miere, un pahar de vin, o felie de paine si zahar. Ea cauta matraguna si o descanta astfel: "doamna matraguna eu cu miere te-oi unge, cu vin te-oi stropi, cu zahar te-oi indulci si cu paine te-oi hrani(ungi partea de jos a tulpinii cu miere, o stropesti cu vin si pui painea si zaharul la lradacina)...

M-am pornit de-acasa, grasa si frumoasa, buna sanatoasa, pe cale, pe carare. M-am intalnit cu potca-n cale si m-a sagetat prin cap, prin inima, prin sprincene, prin ochi... si am picat jos mai moarta. Maica Domnuui m-a auzit plangand si vaicarindu-ma. Ea m-a gomonit: taci Ileana, nu mai plange,caci eu oi veni si cu apa rece te-oi spala, cu stergarul te-oi sterge, pe cap, pe gene, pe fata, pe la inima, si repede ti-a trece si inima ti-oi astampara"

Incantatia fiind incheiata, batrana mestera ia trei radacini de matraguna pe care le-a gasit inainte, le infasoara si le pune la capul persoanei pentru care a fost facut decantecul. Aceasta trebuie deindata sa scoata un chiuit si sa inceapa sa danseze. Atunci baba mestera, ea pune matraguna colac in traista; se intorc apoi impreuna, una tinand matraguna in san, atente ca nimeni sa nu chiuie dupa ele. Nu trebuie, ineinte de a ajunge acasa, nici sa scuipe, nici sa-si sufle nasul, nici sa urineze. Se pune matraguna pe masa, si casa trebuie pastrat in mare curatenie. Cateva fire de matraguna in vin sau rachiu asigura carciumarului clientela. Tinerele fete care o poarta in san sunt invitate adesea sa danseze sise marita repede. Cateva fire de matraguna purtate in san, peste tot ude te duci, vor aduce un respect deosebit. Unii planteaza matraguna in gradina, intr-un loc foarte curat, avand grija sa nu fie deloc intinata.

In comuna Sapanta, jud maramures, poate sa mearga sa culeaga matraguna un flacau si o fata sau char grupuri mai numeoase, cu conditia numai de a nu fi vazuti. Dupa ce au oferit cadouri matragunei, ei danseaza complet goi, scotand strigate, in jurul ei. Se intorc, la fel atenti sa nu fie vazuti. Pentru a smulge planta, se sapa in jurul ei cu grija, pentru a nu o farama. Aceasta e culegerea matragunei "pe bine". Cand dimpotriva, se culege "pe rau", ea terbuie lovita cu batul culcata la pamant, facuta bucati si aruncata aceluia cu care se doreste cearta sau caruia i se vrea moartea, pronuntandu-i-se numele si spunandu-se raul care i se doreste.

Cand se culege cu scop medicinal, in judetul Baia se invoca matraguna astfel: "foarte cinstita matraguna imparateasa, te cinstesc cu paine, cu sare si ma inchin: da-mi tu vestmintele tale. Spala-ma, curateste-ma, elibereaza-ma de datatura, de facatura. Sa raman curata, stralucitoare ca argintul trecut prin sita, ca Maica Domnului care m-a adus pe pamant"

In judetul Gorj, matraguna e culeasa cu scop magic dedoua batrane care "se dezbraca, isi despletesc parul si descanta, facand fel de fel de miscari din cap, maini si picioare, si fugind intr-o parte ca un nebun.

In judetul Neamt (comuna Garcina), pentru anumite boli grave, se da de baut pacientului infuzie de matraguna. Cel care e prins de delir si care trei zile dupa aceea nu si-a revenit, inseamana ca nu se va vindeca niciodata de boala de care sufera.

Unul din cei mai buni povestitori ai culesului matragunei (pentru a vindeca) e Simeon Mangiuca, fiu al Banatului, care a scris unul din cele mai vechi studii despre botanica populara romana. "La dansa, in padure, trebuie sa te duci cantand, mancand si band, adica bucurandu-te, si ajuns acolo, te asezi langa ea, tot petrecand de bucurie si nevorbind nimic cu dansa, pana nu socoti ca si ea va fi cu voie buna. Apoi, dupa un timp de petecere langa dansa, salutand-o (dand buna dimineata, ziua sau seara), incepi a vorbi cu ea, preamarind-o si impartasindu-i dorul pentru care ai venit. Cel bolnav de friguri ia cu sine o camasa noua de-ale sale, curat spalata, ia miere intr-un pahar neinceput, apa, arnici, un ban de argint si un colac curat. Luand toate acestea cu sine, descantatoarea pleaca cu dansul la padure de cu seara, ca sa ajunga acolo la matraguna la amurg, cand se desparte ziua de noapte. Acolo la matraguna se asterne camasa bolnavului sub dansa, si celelalte lucruri duse impreuna cu camasa se pun deasupra acesteia. Apoi, descantatoarea, facand cruce si inchinandu-se inaintea matragunei, incepe a descanta astfel: "buna seara matraguna, doamna si mama buna (ori :matraguna mare, doamna mare), care umbli cu capetele tale pe ceruri, cu radacinile pe sub pamanturi, iar cu poalele (frunzele) pe vanatari si vanturi, tu, care esti doamna florilor, caci inaintea ta se inchina si pe tine te preamaresc toate florile, la tine marog si tie ma inchin cu coatele goale si cu genunchii goi, si cu fruntea plecata pana la pamant (aci decantatoarea face matanii, sarutand pamantul), ca tu sa binevoiesti sa aduci putere si sanatate, adica sa aduci leac pentru bolnavul N.N. etc". Facand aceasta, batrana se inchina si, dupa ce s-a prosternat pana la pamant inaintea matragunei si -a urat sanatate si i-a urat sara buna pentru noapte, se retrage la vreo zece metri, facefocul, se culca si doarme cu bolnavul intreaga noapte. Dimineata la rasarit, baba mertera si bolnavul se trezesc si baba se reintoarce la matraguna zicand: "buna ziua matraguna, maica noastra, doamna buna". Ea reincepe invocatia din ajun, schimband totisi cateva cuvinte, in loc de"du-te, mergi de cauta si adu descantecul vindecator", "dusu-te-ai, umblat-ai, cautat-ai si adus-ai leacul si pusu-l-aiin acest pahar spre a lecui acest bolnav". Acesta gusta mirea din pahar, in timp ce baba mestra ii varsa toata apa in cap; ea il unge apoi cu miere, leaga la gatul sau cu firul de bumbac rosu banul de argint, il imbraca cu camasa noua si se intoarce cu el acasa.Inainte de a pleca totusi, ea multumeste matragunei, ii ureaza sanatate si ii celebreaza puterea".

Se culege de asemenea matraguna pentru a vindeca anumite boli precise. in comuna Doftana (Targu-Ocna) se foloseste matraguna impotriva durerilor de picioare, de maini, impotriva febrei etc. Dar se culege pentru vindecare cu acelasi ritual cu care se culege si pentru scop vrajitoresc. Se pune la fiert apa intr-un vas nou. Inainte de a da de baut bolnavului, se agata langa patul sau, pentru ca inainte de a fi gustat din bautura sa delireze ca un nebun. Se spal intreg corpul bolnavului cu acest sul de matraguna si i se dau sa bea trei linguri din bautura. Aceasta de trei ori pe zi, trei zile la lrand. Bolnavul nu trebuie totusi sa manance de trei zile ceapa cruda, nici sa bea rachiu de doua saptamani sau vin de sase. De lapte dulce s ide alte mancaruri dulci el nu trebuie sa se atinga de cel putin patru saptamani. In tot acest timp, bolonavul trebuie tinut foarte curat.

In Moldova, matraguna sialte cateva plante servesc la descnatece impotriva lipiturii; se vindeca tusea cu frunze de matraguna uscate si arse.

In alte locuri se folosesc frunzele de matraguna in cataplasme pentru abcese si impotriva hidrofobiei omului si a vitelor. Pentrucei care sunt atinsi de febra, se aplica pe frunte si foarte adesea se vindeca. "Atata e rau ca acest medicament cam inebuneste pe cei ce-l intrebuinteaza, dar trece destul de crepede". Se recomanda de asemenea matraguna impotriva durerilor de dinti.

In Basarabia, frunzele sunt folosite si impotriva furunculilor. dar e foarte probabil ca in Basarabia, ca si in alte provincii romanesti, folosirea medicala a matragunei (Atropa Belladonna) sa fie inlocuita de naparc (Bryonya dioica), planta foarte des folosita in medicina populara basarabeana. In reginea Nistrului de Jos, matraguna e eficace impotriva viermilor intestinali ai vitelor. Se pun frunze uscate si pisate pe rani.

Se pune de asemenea matraguna pe pietrele de moara, pentru a atrage clientela la moara. Crasmarii se folosesc de ea pentu a-si atrage clientele. "Se platesc atunci doua femei care stiu sa o culeaga. Acestea aduc tot felul de bauturi din carciuma, apoi maine, sare, un ban si praf, acesta de asemenea din carciuma, dupa ce l-au invartit de trei ori in jurul unui butoi, contrar mersului soarelui. Cu toate acestea se inconjoara matraguna, inchinand si dorindu-le celor ce intra in carciuma sa nu mai iasa cu punga plina de acolo. Astfel culeasa, ea se pune sub butoiul cu vin sau, puitna din ea, in bautura. Se si crede, despre unele carciumi, ca pentru aceea merge lumea la ele, pentruca o aduce matraguna". Aceeasi credinta apare si in Moldova. Carciumarii pun matraguna conjurata pe butoiul devin sau pe butoiul de rachiu: acesta sesfarseste in doua sau trei zile, "pentru ca oamenii beau pana isi pierd mintile".

Credinta ca cel care poseda matraguna ii poate cere orice si poate sa se imbogateasca imediat - credinta raspandita in Europa Centrala - se regaseste in Moldova (jud vaslui). "Mergi intr-o duminica la ea, gaseste-o intr-un camp, da-i sa manance si sa bea - vin si paine - si adu-o la tine, inconjutara de lautari si de lume; daca ii faci apoi cinstea pe care o merita si daca ii faci fata bucuroasa, daca nu te certi si nu injuri, [subl M.E.]. Dar ai grija: sa nu treaca duminica in care sa nu-i aduci lautari si romani din sat; si nici sa nu-ti lipseasca bucuria, mai ales in acea zi."

taranul roman cunoaste si alteplante cu virtute magica pe care trebuie sa le culeaga asemenea matragunei. In Basarabia, toate plantele medicinale sau magice care se culeg inainte de Rusalii trebuie sa fie sapate dupa ce descantatoarea, fiind dusa la ele, pune un pic de paine langa tulpina su spune:

"eu va dau paine si sare
dar voi sa-mi dati sanatate"

In anumite locuri chiar, se prescrie sa se ia camasa curata cand se merge sa se culeaga plante magice. Planta numita in Basarabia "iarba lui Barboi" are "fata de drac", adica "radacina transformata in fata de diavol". Se pare ca aceasta planta e o varietate de matraguna: ea este de asemenea eficace pentru deselare si trebuie culeasa dupa un ritual identic. se pleaca in cautarea ei marti seara; cel care merge nu trebuie sa priveasca inapoi nici la dus, nici la intors; trebuie sa aiba o camasa curata si sa nu spuna un cuvant de-a lungul drumului. Punand alaturi de camasa o bucata mica de paine si un capat de panza, el spune incantatia urmatoare:

"eu va dau paine si sare
dar voi sa-mi dati sanatate"

O alta iarba, "inalta, intr-un fir, cu frunzele camatasea", se culege la fel, in zilele de mare sarbatoare, cea care o ia schimbandu-si lenjeria si saplandu-si corpul". Se pune painea si se spune:

"eu va dau paine si sare,
dar voi sa ma faceti folositoare"

se da aceasta iarba tinerelor fete, pentru a o pune in apa in carese scalda, "apa luata din Nistru inainte de rasaritul soarelui". NImeni atunci nu le uraste. La fel ca tinerele fete care aduc matraguna, ele au simpatia tuturor, sunt invitate la dans si au noroc in dragoste. E de altfel o regula generala ca femeile care merg sa ia ierburile sa fie curate pe corp si sa poarte haine proaspete; altminteri, planta nu are nici o eficacitate. Se pun painea si sarea si se spune:

"fac cruce si bat matanii
si pui painesi sare
sa-mi dai leac"

O alta planta, (Potentila rectra), un fel de panaceu, buna penrtu toate bolile, trebuie pusa la fiert intr-un vas nou, dupa ce ai pus-o in fata icoanei si te-ai inchinat de trei ori. In acelasi timp se invoca :iti dam paine si sare, sa ne aduci noroc"

Si in basarabia (satul Nicsan) se culege scolopendra (Nephroditum filix mas) dupa ce s-au pus painea si sarea si s-au facut plecaciuni de tei ori. invocatia e urmatoarea: "asa cum se lupta pentru paine, as afac tinerele fet esa se lupte pentru mine". Alta informatoare (60 de ani, analfabeta) da urmatoarele indicatii; "Du-te la navalnic, inchina-te, pune painea, sarea si zaharul si fa plecaciuni de 9 ori: <>. Apoi il pui in ceara, il porti, t espeli cu el". La fel in Tara Oasului sunt alte plante decat matraguna care se sapa punanfd langa radacina poua, pasca, vin etc.

Datina de apune anumite daruri in alocul plantei pe care o iei se intalneste si la romani. Pliniu vorbeste de verbina (Hist. nat. XXV, 59), de planta numita Asclepion (XXV, 11), de scanteiuta (Anagalis arvensis; XXX, 92)

de Mircea Eliade