(1933 nr total de cuvinte in acest text.)
(429 citiri)   

Judetul Alba - puncte de interes turistic

Abrud - atestat documentar la anul 1201 - Abrudava, in epoca dacica Alburnus Minor; Auraria Maior, in cea romana cunoscut ca cel mai insemnat centru aurifer. Urme de castre romane (sec. 2-3 e.n.). Important centru al miscarii revolutionare de la 1784 si 1848; casa lui Ion Boeriu, viceprefect al lui Avram Iancu; sediul conducatorilor revolutionari de la 1848. Catedrala romano-catolica de la 1270; case din lemn din sec. 17; bustul lui Horea.

Aiud - urme de cultura materiala din mileniul I i.e.n., asezare daco-romana, atestat documentar la 1293; cetatea (sec. 13-14) care inconjoara biserica reformata (sec. 15). Muzeul Or�enesc de Istorie-Arheologie daco-roman�, Arheologie preistoric�, Istorie

Cetatuia:A�ezare de tip pseudo-tell din punctul numit „Cet��uie”.

Alba Iulia - urme de cultura materiala atestand prezenta omului cu 3500 de ani in urma; asezare dacica din sec. I i.e.n. (tribul apulilor); centru militar, administrativ si economic al Daciei romane - Apulum; in feudalismul timpuriu cunoscuta sub numele de Balgrad; capitala a principatului Transilvania si a tarilor romane unite sub Mihai Viteazul; simbolul unitatii nationale la 1918. Obiective turistice: Muzeul de arheologie, istorie si etnografie (1887); Sala Unirii (la 1 dec. 1848 s-a semnat aici actul Unirii Transilvaniei cu Romania); Biblioteca Batthyaneum (1780), cu aproape 63.000 carti, 19.000 documente, 1665 manuscrise, intre care Codex Aureus, din sec. 9, realizat pe foi de pergament cu unciale de aur, 569 incunabule); 1792 - primul observator astronomic; catedrala romano-catolica (sec 13, adaugiri in secolele urmatoare; o imbinare de stiluri: romantic tarziu, gotic, baroc si renastere)-sarcofagul lui Iancu de Hunedoara; Catedrala Ortodoxa (1921-1922), in stilul vechilor biserici romanesti cu elemente brancovenesti, turn de 58m inaltime; statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul; Cetatea (1714-1734) pe temeliile unei cetati din sec. 13-17, in sistem Vauban; decoratiuni in stil baroc, porti cu basoreliefuri reprezentand figuri si scene din mitologie; in celula de deasupra portii a treia a fost inchis Horia; pe locul executiei capilor rascoalei de la 1784, obeliscul lui Horia, Closca si Crisan (1937, 28 m inaltime). La N de Alba Iulia exista urmele asezarii dacice si ruinele cetatii feudale (sec. 13) de la Piatra Craivii, ale castrului roman si cetatii Diodului (sec. 13-14) de la Stremt, ale cetatii din sec. 13 de la Tauti (com. Metes). La traversarea calcarelor din Muntii Trascaului afluentii Muresului au creat cheile Geoagiului, Pravului, Rametului, Manastirii, Gladitei, Intregalde. La S de Alba Iulia, rezervatia geomorfologica Rapa Rosie; urme materiale din neolitic (Pianu, Calnic, Petresti), asezarea dacica de la Capalna, ruinele cetatii de la Laz.

Muzeul Na�ional al Unirii - Arheologie daco-roman�, Arheologie medieval�, Arheologie preistoric�, Etnografie, Istorie, Numismatic�

Alma�u Mare, com. Alma�u Mare Punct: La CrucePunct: Cheile Cibului - Picui, Pe�tera cu trei guri,

La Bisericu��, Alma� - La cruce

Avram Iancu - muzeu material in casa in care s-a nascut Craiul Muntilor, conducator al revolutiei de la 1848 din Transilvania.

Blaj - atestat documentar la 1271 sub numele Villa Herbordi, leaganul Scolii ardelene, centrul principal al miscarii de la 1848 din Transilvania; obeliscul si grupul statuar de pe Campia Libertatii (in memoria celor peste 10.000 de romani participanti la Marea Adunare de la 1848); Castelul (sec. 18), azi Muzeu de istorie si stiinte naturale; catedrala din sec. 18.

Bucium - din acest sat se urca la cele doua varfuri de bazalt, Detunara Goala si Detunata Flocoasa, declarate rezervatii geologice.

Campeni - capitala a Tarii Motilor, centru turistic. Aici s-a dat semnul rascoalei de la 1782-1784; important centru al revolutiei de la 1848-1849; aici se afla statuia lui Avram Iancu; numeroase case vechi de 150-200 ani.

Cenade, com. Cenade Punct: Biserica fortificat�

Cetatea de Balta - la V de Jidvei, biserica din sec 13 si un castel.

Cugir - arta populara.

Ciugud, H�pria

Punct: Capul Dosului - necropola.

Hop�rta, �p�lnaca

Punct: �ugud -un cimitir utilizat �n multe epoci �i s-au dezvelit 10 morminte (incinera�ie �n urn� �i �n groap�) din secolele II - III p.Chr., dou� morminte din secolul al V-lea �i 39 schelete din secolele VI - VII.

Horea - aici se afla bustul lui Horea.

Jidvei - localitate viticola

Lancram - monument istoric, muzeu.

Limba, com. Ciugud Punct: V�r�ria

Livezile, com. Livezile

Punct: Biserica rom�neasc� "Adormirea Maicii Domnului"

Lupu, com. Cerg�u

Punct: Cimitirul Nou

Lupsa - la E de Campeni, muzeu (bogata colectie de obiecte, port din Tara Motilor; obiecte si piese din istoria locului incepand din comuna primitiva); biserica din lemn (sec. 14) si Biserica Sf. Gheorghe (sec. 15); carti rare, sec. 17-18.

Mete�, Ampoi�a

Punct: La Pietri (Pietrele Gomnu�ei)

Chiar la intrarea �n localitatea Ampoi�a, la N de aceasta, pe versantul st�ng al v�ii, se afl� trei blocuri din calcar de mari dimensiuni, denumite de localnici „La Pietri” sau „Pietrele Gomnu�ei”. �n jurul acestor st�nci se afl� o a�ezare intens locuit� pe parcursul mai multor epoci.

Punct: Peret - Cimitirul tumular din perioada bronzului timpuriu.

Mice�ti

Punct: Ciga�e

Locuirile apar�in epocilor neolitice, de tranzi�ie spre epoca bronzului, mai multor orizonturi culturale ale epocii bronzului, primei �i celei de a doua v�rste a fierului, precum �i secolelor VII - VIII p.Chr. �i respectiv evului mediu.

Miraslau - monument istoric.

Oasa - arta populara.

Ocna Mures - centru de exploatare a sarii inca din vremea dacilor; statiune balneo-climaterica (lacuri formate pe vechi exploatari de sare, relief carstic pe sare); castelul Teleky (sec. 19).

Pianu de Jos, com. Pianu

Punct: La Margini

Z�c�mintele aurifere de pe valea Pianului constituie una dintre zonele de interes major pentru studiul mineritului �n depozitele aurifere aluvionare din Dacia preroman� �i roman�. Ele au format unul dintre obiectivele Programului „Minele de aur antice din Dacia", lansat �n 1999 prin semnarea unui acord de colaborare �tiin�ific� �i formarea unei echipe de cercetare pluridisciplinare rom�no-franco-germane.

Pianu de Sus - cabana, biserica, arta populara.

Posaga - la V de Remetea, exista doua izbucuri (Feredeu si Bujor), de aici se pleaca la rezervatia complexa Scarita- Belioara.

R�chita, com. S�sciori

Punct: V�rful Z�pozii

Bataviorum milliaria

Rameti - manastire.

Rametea - muzeu.

R�zboieni, or. Ocna Mure�

Punct: "Cetate" - Castrul Alei I

Rosia Montana - centru aurifer inca din epoca lui Herodot, Alburnus Maior in epoca romana; cetati romane (fostele exploatari din D. Boiu), mai multe lacuri artificiale a caror apa era folosita la steampuri. In apropiere, Piatra Despicata.

Ro�ia de Seca�, com. Ro�ia de Seca�

Locuiri �i urme preistorice inedite.

Ro�ia Montan�, com. Ro�ia Montan�

[Alburnus Maior] Punct: Carpeni, Carpeni -

"Valea Nanului", zona "G�uri", zona "Hop", zona "H�bad", traseul drumului roman (zona "G�uri" - zona "H�bad"), T�ul Cornii, �arina, C�rnic

Santimbru - biserica.

Salciua de Jos - de aici se urca la Pestera Huda lui Papara (guano si stalactite anemolite, unce ca dimensiuni in tara noastra).

Salciua de Sus - la V de Rametea, biserica din lemn si monument ridicat in memoria eroilor cazuti in 1944.

Scarisoara - cabana, pestera, sporturi de iarna.

Sebes - asezare daco-romana, oras la 1345; cetatea (sec. 14-15), Casa Zapolya (sec. 16), resedinta voievodala, azi Muzeul orasenesc.

�eu�a, com. Ciugud. Jud. Alba Punct: Gorgan

Punct: La c�rarea morii (C�rarea morii)

Sinmiclaus - castel, biserica.

Sugag - arta populara.

Sureanu - cabana.

Vintu de Jos - ruine de cetate., biserica. M�n�stirea Dominican� �i Castelul Martinuzzi

Zlatna - urme de cultura materiala din comuna primitiva; Ampelum, pe vremea dacilor, centru administrativ al minelor de aur; biserica din 1424, monument de arhitectura. Colec�ia Arheologic� Arheologie daco-roman� Adresa: Casa de Cultur�, Cod 2530

Andrada