(1132 total words in this text)
(1191 reads)   

In timp ce in decursul istoriei tragediile marcheaza sfarsitul unor popoare, caderea Sarmisegetuzei a fost doar o cotitura in destinul poporului nostru. Dupa cum romanii socotesc inceperea erei lor "ab urbe condita", rom�nii pot considera un nou inceput "ab urbe deleta".

Etnograful german Leo Frobenius introduce termenul "paideuma" care inseamna 'suflet local'. Acest termen se refera la caracteristicile psihologice particulare ale unei populatii dintr-un anumit spatiu geografic. Concret, aceste diferentieri psihologice pot aparea ca urmare a caracteristicilor mediului: calitatea apei, solului, aerului. Personalitatea unica a pamantului rom�nesc se observa prin armonizarea muntilor, sesurilor si apelor.

In preistorie, pamanturile geto-dacilor erau numite Hyperboreea. Diodor Sicul, geograful Mela, Pausania, Pindar, Strabo sau Clemens din Alexandria, fixeaza Hyperboreea la nord de Istru, dincolo de vantul Boreas. De la Pausania aflam ca hyperboreenii au fondat Oracolul din Delphi si templul din Delos, iar Mela descrie Hyperboreea ca un tinut 'sacru, luminos si fertil'. Se atesta , de asemenea, cultul hyperboreenilor pentru Apollo pe care l-au propovaduit in Grecia. Aceasta importanta a lui Apollo se poate explica prin prezenta unui templu al lui Apollo in insula Leuke, actuala Insula a Serpilor. Pindar, Pliniu cel Batran, Pausania localizeaza insula Leuke in Pontus Euxinos, langa gurile Istrului. Arheologul Kohler a cercetat in 1823 aceasta insula descoperind o constructie foarte veche din calcar si marmura alba. In sfarsit, in folclorul rom�nesc apare adesea imaginea unei manastiri albe pe o insula a marii, unde slujesc noua preoti, care are noua altare si ferestile catre rasarit; (referire, probabil la supranumele de Musagetul atribuit lui Apollo, ca patron al celor noua muze.) Mai tarziu, dupa razboiul troian aceeasi insula a fost consacrata lui Achile.

Aceste denumiri incarcate de magie

Traditia textelor antice pastreaza amintirea unei epoci de aur c�nd au trait primii oameni, �n timpul lui Saturn. Hesiod, Macrobius, Ovidius, Vergilius amintesc de aceasta era. Mnaseas, Diogenes si Hesichius �l identifica pe Saturn cu Zalmoxis, zeul rege al getilor. Mai interesant este ca, �n unele texte, Saturn este numit Deus Daciae si Omul. Tertulian, Minutius Felix si Hesiod il numesc pe Saturn: Omul. Nasterea lui Saturn-Omul se pastreaza �n literatura populara. �n Vedele indiene Manu este conducatorul lumii �n timpul unei Manvantara. Asadar Saturn-Omul a domnit peste tinuturile getilor �ntr-o epoca de aur, la �nceputurile omenirii. Sunt elocvente dovezile toponime, binecunoscutele v�rfuri montane cu numele de "Omul" sau "La om" din Carpati, precum si Caraiman si Caliman, nume ce provin din "kerus" si "manus", cu semnificatia de om (primordial) din cer, sau tatal ceresc. Coincidentele sporesc odata cu existenta figurii umane a Sfinxului chiar pe v�rful Omul.

�n vechiul sistem ptolemeic al Kosmosului, Cerul si Pam�ntul se roteau �n jurul unei "axis mundi". Punctele �n care ea strapungea pam�ntul erau numite "cardines mundi", adica "t�t�nele lumii". Plinius cel Batr�n, Ovidius si Martial localizeza axa boreala �n tara getilor, Hyperboreea.

Se observa bogatia spirituala a Terrei Mirabilis, �ntrevazuta de Tocilescu, P�rvan si mai ales N. Densusianu.

Problema controversata a sursei denumirii de Dacia si daci este departe de a fi rezolvata. N. Miulescu o identifica cu Da. ksa ="tara zeilor" din scrierile sanscrite ale vechilor indieni. Pornind de la Strabo numerosi cercetatori au pus �n relatie denumirea de "daoi" = lupi, cu termenul de daci. Mircea Eliade lanseaza mai multe ipoteze. Av�nd �n vedere prezenta stindardului sub forma de lup si la alte popoare se poate presupune existenta unei confrerii de razboinici. Un stramos mitic al acestor popoare ar fi lasat simbolul lupului sau acesta reprezinta, pur si simplu, expresia unor ceremonii rituale.

Una din formele de adorare a zeului luminii era aceea de Apollo Lykios, adica al lupoaicei (dupa legenda Latona, mama lui Apollo, a fost transformata �n lupoaica). Mai t�rziu �ntemeietorii poporului roman erau reprezentati simbolic sug�nd de la o lupoaica. Se poate explica astfel legatura daco-romana de limba si cultura ca o descendenta a romanilor din triburi trace. Astfel Roma �si trage seva din lupul getic, lupul apolinic al Terrei Mirabilis.

Zalmoxis este figura principala a spiritualitatii geto-dacilor. Herodot afirma despre Zalmoxis ca ar fi trait �n vremea lui Pythagora, dar de veridicitatea informatiilor se �ndoieste chiar autorul. Zalmoxis a fost si rege si zeu, traditie continuata de Deceneu si care dureaza din vremea lui Saturn. Identificarea Saturn- Zalmoxis facuta de unii autori antici este interpretata de Densusianu ca o continuitate. Etimologic Zal-moxis �nseamna "zeul-mos" asemanator cu Saturnus Senex. Tot Densuaianu observa reprezentarea folclorica a lui Saturn �n Mos Craciun, cel darnic, ca evocare a "erei de aur" c�nd totul se oferea ca dar al naturii.

Cine au fost ei : Strabunii legendari

Textele antice atesta o retragere a lui Zalmoxis sau Deceneu �ntr-o locuinta subterana. Burebista �l vizita pe preot �n acea locuinta. Continuitatea se poate observa �n Evul Mediu c�nd Stefan cel Mare �l viziteaza pe Daniil Sihastrul �n chilia sa pentru a-i cere sfatul.

Se cunoaste disciplina morala impusa dacilor de Zalmoxis si Deceneu. Ei �nsisi au atins o stare spirituala superioara. Aceasta traditie s-a pastrat. Astazi tehnicile de control al corpului prin respiratie, gandire, bataile inimii se practica �ntr-un cadru crestin numindu-se "rugaciunea inimii". Astfel se ajunge la starea primordiala a "v�rstei de aur". Aceasta "gimnastica interioara" este denumita hesychasma, de unde si termenul rom�nesc de isihasm.

Toate acestea reprezinta doar o mica parte a rezervorului spiritual rom�nesc. Redescoperirea valorilor autohtone ale intregii culturi si reformularea lor in termenii mentalitatii actuale este necesara pentru a da o "seva noua" epocii noastre. Valorile moderne care sunt impuse reprezinta prea putin pentru posibilitatile rom�nilor. "Cred mai mult in viitorul culturii rom�ne decat in viitorul culturii europene" spune M. Eliade. Fondul de idei pastrat pasiv �n traditia noastra reprezinta o sursa de energii care vor dezvolta o istorie neasteptata si va readuce Rom�nia pe locul meritat. "Va veni o vreme cand, cine se va dorii salvat �ntru cultura, va trebui sa invete rom�neste."

Acest eseu reuneste multe din ideeile noastre despre stramosii nostri . Cartea care ne-a inspirat se numeste "Cartea intilnirilor admirabile" de Anton Dumitriu si o recomandam cu caldura tuturor care nu au citit-o inca .

Cristian Ciobanu , Ionut Popa , Valentin Beloiu