Conform vechilor tradi�ii, o �nsu�ire a muntelui sacru trebuia s� fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu �ntr-o banal� cea��, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "... acest cel mai �nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac� vii din Retezat spre apus �i e senin �i soarele str�luce�te �n sens avantajos, Gugu poate fi �nv�luit �n cea��, sau cine �tie cum �i �n ce, fiindc� pentru vedere apar numai cerul �i orizontul, ca �i cum muntele ar fi str�veziu. Nu se �nt�mpl� totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde." (Victor Kernbach - "Muntele ascuns al lui Zamolxis", Rom�nia pitoreasc� nr.7/1972).

�nainte de a da o explica�ie acceptului de egalitate �ntre "muntele sacru" �i Vf. Gugu, trebuie subliniat c� este vorba de un fenomen optic de total� refrac�ie a luminii, care se produce �n anumite condi�ii meteo. El se datoreaz� straturilor de aer, cu densit��i diferite, care se "pliaz�" pe versan�ii estici ai mun�ilor din zon�, �n condi�ii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebit� complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a dou� c�ld�ri glaciare �n imediata apropiere a v�rfului Gugu �i a v�rfului Cracul Pe�terii, care modific� densitatea stratului de aer �i, implicit, indicele de refrac�ie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozit��ii (cea��, nori) de pe versantul estic al celor dou� v�rfuri sub forma unui condens �n albia p�r�ului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determin� precipita�ii, care alimenteaz� p�r�ul Izvorul Gugului. �n aceste condi�ii, mai ales deasupra versantului r�s�ritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile men�ionate confer� locului o tr�s�tur� de "sacralitate", dar mai ales versantului estic �i ofer� condi�ii ce permit observarea cerului. Conex�nd cele de mai sus cu afirma�ia lui Strabon legat� de faptul c� Zamolxis "�ntemeiat pe semne cere�ti, f�cea prorociri...", se pot avansa urm�toarele: - �n perioada �n care Zamolxis "�i �nv��a pe frunta�ii ��rii", �n sec VI �.e.n., �n zona paralelei 45, clima Europei se r�cise considerabil (dovad� studiile de climatologie istoric�, pe baza mi�c�rilor ghe�arului Fernau), rezult�nd �i o nebulozitate accentuat� �i de lung� durat�, ceea ce ridica probleme �n privin�a amplas�rii unui observator astronomic. - Zamolxis a c�utat un loc, de unde, �n ciuda condi�iilor neprielnice, s� poat� observa nestingherit cerul. Acest loc a fost g�sit, era "o locuin�� subp�m�ntean�", �n fapt o crevas� natural� �n apropierea v�rfului muntelui, care a fost modificat�, pentru a ob�ine un coridor din care se putea observa cerul �ntr-o anumit� deschidere unghiular�. - Dup� ce lucrarea a fost terminat�, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobor�nd �n locuin�a lui de sub p�m�nt. A tr�it acolo trei ani. Tracii doreau mult s�-l aib�, jelindu-l ca pe un mort. �n al patrulea an, el le-a ap�rut �i astfel Zamolxis f�cu vrednice de crezare �nv���turile lui..."(Herodot.IV.95). De�i vreme de trei ani a l�sat s� se cread� c� este mort, ca apoi s� apar� iar �n comunitate, se pare c� Zamolxis nu a urm�rit o "re�nviere" care s� �nt�reasc� �nv���turile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul auto-izol�rii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebit� importan��. Locuin�a subp�m�ntean�, ca un observator astronomic �i poate ca o construc�ie ce permitea urm�rirea astrelor �i ziua, pentru c�, de�i f�nt�narii se feresc s� o spun�, se �tie c� din fundul f�nt�nilor ad�nci se poate vedea �i ziua lic�rirea stelelor, datorit� reflexiei razelor de lumin� sub un anumit unghi de inciden�� �n mediul dat. �n plus, dac� lumina soarelui n-ar "estompa" �n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum �n 24 de ore constela�iile zodiacului se perind� una dup� alta, la o or� �i jum�tate, deasupra orizontului. Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural�, datorit� orografiei locului, ar fi putut s� fi fost incinta sacr�, unde, dup� reapari�ie, se asista la "revenirile" zeului �i de unde acesta �i f�cea cunoscute �nv���turile �i prorocirile pe baza observa�iilor astronomice. Referitor la aceste cuno�tin�e, ele erau extrem de avansate pentru acea epoc�, iar Iordanes (sec. VI e.n.), istoric al go�ilor, atrage aten�ia c� geto-dacii, �n timpul regelui Burebista �i a marelui preot Deceneu, cuno�teau "teoria celor dou�sprezece semne ale zodiacului, cum creste �i scade orbita Lunii, cu c�t globul de foc al Soarelui �ntrece m�sura globului p�m�ntesc, sub ce nume �i sub ce semne cele trei sute �i patruzeci �i sase de stele trec �n drumul lor cel repede de la r�s�rit la apus, spre a se apropia sau dep�rta de polul ceresc, eclipsele solare, rota�ia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se gr�besc s� ating� regiunea oriental� �i sunt duse �napoi �n regiunea occidental�". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima dat� de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor", Publica�iile Institutului Social Banat - Cri�ana, Timi�oara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe direc�ia de la NE la S. �n situa�ia dat�, �n perioada solsti�iului de iarn� se putea observa Constela�ia Gemenii, care prin orbita ei culmineaz� deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solsti�iul de var� permitea observarea culmina�iei Constela�iei S�get�torului, tot deasupra orizontului sudic, ea av�nd orbita cea mai joas� dintre toate constela�iile zodiacului. �ntre orbitele celor dou� constela�ii, se �nscriu orbitele celorlalte constela�ii zodiacale. V�rful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" �i prime�te astfel �nc� o legitimitate. Trebuie subliniat c� la o �ncercare, ast�zi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar ap�rea probleme majore, datorit� procesiei echinoc�iilor �n timpul celor peste 2.500 de ani trecu�i, �n care punctul vernal �i semnele zodiacului s-au deplasat �n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat� de constela�iile zodiacale. �n ce prive�te "observatorul", acesta este o crevas� amenajat� �n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, l��ime 2 m, �n�l�ime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordic� �i 22 42' 44'' longitudine estic�, altitudinea fiind de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele put�nd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se g�sesc �i ast�zi st�nele, care acum dou� milenii �i jum�tate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Ha�eg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al v�rfului Gugu - Cracul Pe�terii - este alc�tuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dislocate �i pr�v�lite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toat� inaccesibilitatea muntelui �i duritatea rocilor, "pe�tera" sugereaz� o munc� titanic� de amenajare, intrarea amintind de o poart� megalitic�. Realizarea construc�iei subp�m�ntene a marelui preot a necesitat calcule �i eforturi, care nu puteau avea dec�t o motiva�ie - o credin�� intens�, capabil� s� mobilizeze energii spirituale �i materiale la un �nalt nivel... �n afar� de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia s� mai con�in� �i unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi triunghiul dreptunghic format de cele trei v�rfuri, posibile elemente de triangula�ie pentru m�sur�tori cere�ti."