de Constantin N. Barbulescu


Privita p�na nu de mult ca un muzeu intunecat de stupiditate si superstitie menite a pieri sub "lumina stiintei" prin infruntarea dramatica - adesea tragica - dintre materialismul si ateismul cel mai vulgar, asa numita fenomenologie paranormala s-a dovedit a face parte dintr-un proces la care participa intreaga umanitate plina de interes si respect pentru tezaurul de credinte si idei religioase ale omenirii.


In acest proces se inscriu si cercetarile intreprinse in scopul stabilirii locului (zonei) si a perioadei in care au aparut cele mai vechi idei de religiozitate vag consemnate in mitologie si panteonul unei religii politeiste existenta la toate popoarele, cu un fond comun, cel primordial fiind considerat - p�na acum - panteonul sumerian.

Printre remarcabilii scriitori din antichitate cu astfel de preocupari, la un loc de cinste se inscrie si istoricul Diodor din Sicilia (80-21 i.H.) care ne informeaza:

"Atlantii, care locuiesc in regiuni roditoare pe tarmurile Oceanului (Okeanos) intreceau cu mult - pare-se - pe vecinii lor prin evlavie si prin ospitalitate. Ei pretind ca leaganul zeilor este tara lor." (III.LVI.2)

ceea ce este corect, in conditiile c�nd, in acea perioada (7500 - 6500 i.H.) - dupa parerea noastra - la sumerieni existau "Zeii fundamentali": AN = "Zeul Cerului", ENKI = "Zeul Intelepciunii", ENLIL = "Stap�nul Cerului" sau "Marele Munte", fiii lui NAMMU - Marea Primordiala - "Mama care a zamislit cerul si pam�ntul, stramoasa care a nascut toti zeii" cu atribute identice celor ale "R�ului Okeanos" (Iliada,XIV.240-241).

De l�nga "R�ul Okeanos" - pe care l-am identificat cu actualul curs al fluviului Dunarea intre Belgrad - Moldova Veche - au plecat acele grupuri mici (50-100) de oameni, in mai multe etape, ajung�nd p�na in Mesopotamia, India, Asia si in cele mai indepartate locuri de pe Terra, inclusiv in partile Americii unde au intemeiat asezarile care in urma rebotezarii, sunt numite Sacramento (in Brazilia, Mexic si SUA la: California, Kentucky, New-Mexico, Pensylvania) sau Santa Fe (Argentina - Columbia, SUA - la New Mexico), acestia din urma mentionati si sub numele de atlanti, sositi in acele locuri incep�nd de prin mileniul V-IV i.H. Ei sunt cei care au adus "Amprentele zeilor in America" dupa modelul eroului civilizator mitic cu aspect de acvanaut, Oannes, care anterior Potopului primordial, a adus civilizatia in partile Mesopotamiei, venind din Golful Persic.

Dupa Potopul universal (4000 i.H.), in America de Sud este atestat Viracocha (Huiracocha) zeu demiurgic, preincas si incas, din epoca arhaica peruana. Considerat de populatia andina a marilor altitudini ca un zeu antropologic, in vremuri stravechi, Viracocha, era un zeu solar cobor�t in piscul de la Condor Koto (l�nga Lima) unde a depus cele cinci oua din care s-au nascut zeii. Dupa un mit preincas, zeul este numit Kon-Tiki ("Omul Soare"), figurat ca "un barbos, cu pielea alba care a sosit in timpuri intunecate, dupa un mare potop, aduc�nd cu el darurile civilizatiei". In marele templu-sanctuar din Tiahuanaco (la sud de lacul Titicaca - Bolivia) - oras intemeiat in mileniul II i.H. - figura principala sculptata in piatra il infatiseaza pe zeu ca om in picioare cu fata inconjurata de raze solare.

Cam in caeeasi perioada - mil.II i.H. - in Golful Mexic (denumit astfel de azteci care se autonumeau Mexica, de la zeul lor suprem - p�na in sec.X d.H. - Mexi, o posibila preluare din sanscritul Moksa-Ka = "Cel care este fiinta in veci nepieritoare, viata fara de moarte, eliberarea, salvarea"), au ajuns oamenii condusi de Quetzalcoatl (="Sarpele cu pene"), zeu aztec de prima importanta culturala, de origine tolteca, adorat ca zeu mesianic, benefic, m�ntuitor, adesea antropogonic, sapiental si artizan, de asemeni ca divinitate a luminii. Uneori considerat fiu al zeitei Coatlicue (maica gliei, nascatoarea, mama a zeului solar Huizilopechtli) sau av�nd ca ob�rsie si loc de intoarcere (casa cereasca) Steaua Diminetii (planeta Venus, Luceafarul; vezi Ishtar), in acest sens era zeul rasaritului, simbol al vietii, la gemenilor, al stralucirii, uneori numit si Noapte-V�nt.

Potrivit unei legende, omul Quetzalcoatl (despre care, p�na acum stiam ca era un zeu) venise din "tinutul de la Soare-rasare", purta barba si o roba lunga, alba. El dadu invataturi poporului despre stiinte, bunele obiceiuri si legile intelepte... Dar, dintr-un motiv oarecare, a fost nevoit sa paraseasca tara. El aduna legile, scrierile, imnurile sale si pleca pe drumul pe care venise. Se opri la Cholula (Mexic-Puebla) unde predica buna invatatura. Apoi cobori pe plaja, incepu sa pl�nga si isi dadu foc trupului... Inima lui deveni luceafarul de ziua (v. Sirius). Altii spun ca s-ar fi urcat in corabia lui ("o barca fara v�sle, cu un sistem propriu de deplasare / cu care venise / dupa un mare potop") si s-ar fi intors in tara de unde venise. Legendele insa sunt de acord asupra unui singur punct: acela ca a promis ca se intoarce.

Retine atentia si aceea ca, potrivit legendei, Quetzalcoatl purta barba, atribut cu totul extraordinar la acest popor de imberbi, asa cum inlocuirea vestm�ntului alb cu pielea alba, constituie elemente care vin sa confirme teza lui E.H. Thompson (1885), aceea ca, intemeietorii Vechiului Imperiu Maya ar fi fost atlanti.

Este cunoscut ca in ciuda tuturor sapaturilor facute, arheologii n-au descoperit in America Centrala o civilizatie mai veche dec�t 2000 i.H. De unde legenda cu Potopul? Raspunsul il avem de la mitografii care au consemnat cele doua potopuri din mil.II i.H.: al lui Ogyges (1757 i.H.) si al lui Deucalion (1526 i.H.).

Potrivit Titanomahiei, Ogyges a fost conducatorul Titanilor care, timp de zece ani, s-au luptat cu olimpienii condusi de Zeus; el locuia in insula Ogygia care, mai t�rziu, sec.XIII-XII i.H., avea sa fie stap�nita de craiasa Kalypso (sscr.KALI/a/PSU = "Fiinta cea neagra", fiica avanului Atlas), at�t la trecerea argonautilor (1225 i.H.) c�nd era numita Nymphaia, c�t si a lui Ulise (1182-1175 i.H.) c�nd se numea Ogygia si a disparut sub apele Dunarii in octombrie 1970 (Ada-Kaleh).

Desi s-a spus ca a invins Zeus, in realitate victoria a fost de partea lui Ogyges care i-a urmarit pe olimpieni (egipteni) p�na in sudul continentului unde au produs mari distrugeri in Insula Creta si s-a stabilit ca rege in Beotia. O incercare de revenire a olimpienilor avea sa fie respinsa din nou (v. Potopul lui Deucalion). De aceasta data, olimpienii sunt izgoniti definitiv din "Olimpul nins" de la nordul fluviului Istru, in "Olimpul insorit" din sudul continentului, stramutare si perioada de altfel confirmata prin datarea (sec.XV i.H.) ridicarii templului zeitei Demeter (Deo) din Eleusis.

Odata cu zeii s-au stramutat si doi dintre principalii lor aliati hecatonheirii Briareus (Aigaion) si Cottus - monstri cu 50 de capete si 100 de brate identificati cu muntii (v�rfurile) si apele lor - fiii lui Uranos si Gaea, "mormintele" acestor monstri fiind vazute de catre argonauti in partile Frigiei. Fratele lor, Gyges (Gyes) care a luptat alaturi de Titani a ramas pe loc. Dupa A.J. Widenkens (1957), etimologia numelui Gyges este apropiat de lituanianul GUG - "colina, pomet", un derivat din pelasgicul GUG - "colina, munte, v�rf", radicalul Gyges fiind prezent in toponimele Gyeseong (Coreea de Nord), Gye sur Seine (Franta). Dupa N. Densusianu, hecatonheirii apartineau familiei gigantilor din muntele Pregleda (comuna Iaverna, judetul Mehedinti), printre acestia fiind si Gyges identificat cu regele Gog din tara Magog, pe care Sf. Augustin ii considera a fi getii si mesagetii. In oracolele Sybiline Gog si Magog sunt localizati in nordul Traciei (III.V.508-513), in acele locuri sunt mentionati si in legendele epice despre Alexandru cel Mare, legendarii Gog si Magog fiind citati si de profetii Ieremia (4-6) si Iezechiel (v. Testament: 38.2;39.1; Noul Testament, Apocalipsa 20.7-9).

Cronologic, personaje cu numele Gyges sunt mentionate: 1757 i.H. - hecatonheirul Gyges; 1185 i.H. - Gyges troianul, ucis de Turnus (mentionat de Vergiliu); 680-632 i.H. Gyges spatar, ajuns rege al Lidiei (Herodot I.7-15); 427-347 i.H. - Gyges - pastor regal, este mentionat de Platon. Sub numele de Gyas apare la Horatiu (65-8 i.H.), sub cel de Gyges sau Hygis la Ovidiu (43 i.H. - 17 d.H.) si a fost preluat in onomastica rom�neasca prin antroponimul Guiul (B.P. Hasdeu in "Cuvinte..." I.131; 14 iunie 1603).

In aceste conditii este firesc sa se realizeze o localizare a celui care, potrivit mitologiei, a fost hecatonheirul (muntele) Gyges care a ramas in locul sau de bastina, continu�nd sa-i apere pe urmasii Titanilor, Gigantilor numiti si Uriasi, Jidovi sau Novaci.

Dupa parerea noastra acest munte, Gyges, este reprezentat prin cele trei masive muntoase: Godeanu-Retezat-Tarcu, cuprins intre actualele vai: Cerna-Bistra-Strei-Jiu care il desparte de fratii sai mai mici, mijlociul Cottus (Muntii Sureanu) si mezinul Briareus (Muntii Poiana Rusca).

S-a spus ca depresiunea Carpatilor Meridionali - intre 450 - 460 lat.N / 230-260 long.E, unde apar lumini ciudate in miez de noapte, este numit "zona crepusculara a Europei".

Noi ne vom referi la aceeasi latitudine nordica insa la o longitudine estica de 220-230 , acolo unde, de fapt, este sursa de lumina, incluz�nd - ca principale zone de emisie - grupul de munti Godeanu - Retezat (despartite de valea ad�nca de 800 de metri a r�ului Lapusnicul Mare)- Tarcu (despartit de r�urile: Hideg-Sesu Mare-R�u Mare) si muntii din jurul lor, Sureanu-Poiana Rusca.

In acest scop vom mentiona masivele si c�teva dintre v�rfurile din incinta lor, in ordine alfabetica, cu date privind: oronimul cu omonimele sale - din incinta, din tara noastra si din alte tari; etimologia oronimului, cu evolutia fonetica, pastr�nd semantismul de baza; distantele in linie dreapta si orientarea acestora fata de Vf. Gugu considerat reprezentativ in aceasta zona.

GODEANU Masivul muntos considerat nodul orohidrografic al muntilor Retezat si Tarcu, situat intre 44055'-45017' lat.N/22027'-22051' long.E cu o suprafata de 450 km2, are o forma aproape dreptunghiulara orientata sud-vest-nord-est, al carui centru il constituie Vf. Scarisoara si include v�rfurile:

Balmeju (Balmosu); Vf. Balmeju (1456 m) 10 km S-E; anal.topon. Balme (Franta, Italia); sum. "Locul de acces spre barbatul care cunoaste si proclama legile"; sscr. "Locul care produce o imensa placere celui puternic"; lat. "Locul unde este muntele inalt al celui puternic".

Borascu. Vf. Borascu Mare (2157 m); p�r�u, lac - 5 km N-E; Vf. Borascu Mic (2116 m) - 8 km N-E; topon. Borascu (Gorj), dealul Borascului (331 m, la Covrigi) si D. Borascului (la Ciresu) jud. Mehedinti, anal.topon. Borao (Italia); sum. "Locul unde este ogorul preotilor vazatori de la munte" sau "Locul unde este ogorul slujitorului zeitei aurorei Bau de la munte"; sscr. "Locul unde este sustinut v�ntul acela puternic" sau "Locul unde este lacasul remarcabilelor zori"; mitologicul BOREAS = "Personificarea divina a v�ntului de nord, fiul lui Eos - zeita zorilor"; lat. "Locul unde este culcusul v�ntului"; portugheza, spaniola, BOREASCA="Furtuna, vijelie".

Bran Vf. Bran (2031 m), vale, p�r�u - 3 km N; depres. Bran (jud. Gorj si MUntii Bucegi), topon. Bran (Brasov, Iasi), anal. topon. Brany (Ucraina); sum. "Locul unde este ogorul zeului Cerului"; sscr. "Locul unde este o fr�ntura a muntelui"; lat. "Locul fr�nt", pentru ca in acest loc se afla valea ad�nca care desparte Vf. Bran de Vf. Gugu.

Acesta este muntele unde a plasta Jules Verne (1828-1905) actiunea romanului "Castelul din Carpati" fara ca sa fi vizitat vreodata tara noastra. Noi l-am identificat in acel "CER" din epopeea Ghilgames.

Galbena (varr. Galbina, Galbenii); Vf. Galbena Mare (2194 m) - 7 km - E, Galbena Mica (2134 m) - 8 km N-E, p�raiele Galbena din masivul Godeanu si Tara Hategului; Vf. Galbenele (1888 m) din masivul Retezat, Vf. Galbenele (2456 m) din masivul Fagaras, topon. Galbena (Alba), Galbeni (Bacau, Botosani, Vrancea), Galbenu (Braila), Galbina (Hunedoara); sum. "Locul unde este casa in care sta culcat preotul bocitor"; sscr. "Locul unde traieste cel care te purifica c�nt�nd". Noi l-am identificat si in tema Libanul, cel care se cutremura atunci c�nd poruncea (erupea ?) uriasul Humbaba, din epopeea Ghilgames.

G�rdomanul Vf. G�rdomanul (1700 m), plai, r�u - 8 km E-S; sum. "Locul unde propovaduieste entuziatul sustinator al marelui zeu Anu"; sscr. "Locul unde este cel stralucit, entuziast care tinde consecutiv catre ceva, cineva"; lat. "Locul unde este capetenia cu multe subtilitati". Noi l-am identificat si cu Hermonul din epopeea lui Ghilgames, aflat in aceeasi situatie ca si Libanul (Galbena).

Godeanu Vf. Godeanu (2230 m), p�r�u, lac - 5 km S-V; Vf. Godeanu (1656 m), p�r�u, din M-tii Sureanu; topon. Godeanu (2 sate) din jud. Mehedinti, topon. Godeni (Arges, Dolj), anal.topon. Goddu s.a. (India), Gode (Etiopia), Godean (Indonezia); sum. "Locul unde este preotul care unge cu miruri si unsori bine mirositoare statuile zeilor din templul zeului cel t�nar, parintele zeilor, creator al v�nturilor, Anu"; sscr. "Locul unde este acum preotul zeului stralucitor al Cerului, tatal zeilor"; lat. "Locul de adunare al zeilor din vechime", pe care l-am identificat cu Kogaionon, muntele sacru-sf�nt al dacilor".

Gugu Vf. Gugu (2290 m), lac, p�r�u, din masivul Godeanu; Vf. Gagul Mare (1604 m), Vf. Gagul Mic (1594 m), Piciorul Gagului, Vf. Gogu Noaghie (1669 m), Muntele si Vf. Clabucetul Taurului (1520 m) din M-tii Bucegi; topon. Goga (Prahova), Gogan (Mures), Gogeasca (Prahova), Gogoiu (Vrancea), Guga (Cluj), Gugesti (Vaslui, Vrancea), Guguianca (V�lcea); anal.topon. Gug (Danemarca), Guga (Nigeria), Gugai, Gugudu s.a. (India), Gugi (Coreea), Guguletu (Africa de Sud), Guguian (Malaezia); sum. "Locul unde sunt taurii" sau "Muntele taurului"; sscr. "Locul unde se aude mugetul boului"; lat. "Locul de unde se rasp�ndeste ceva"; intr-adevar, Culmea Gugu-Moraru este locul de rasp�ntie al Plaiurilor dinspre Oltenia-Banat-Ardeal, tot aici fiind rasp�ndite acele "explozii" mentionate de presa.

Din epopeea lui Ghilgames, eroul despre care se spune ca "forma trupului ii dezvaluie firea / este asemeni unui taur", aflam ca zeul Anu a creat "Taurul Ceresc, care sa-l omoare pe Ghilgames" la rugamintea fiicei sale, zeita Ishtar, pentru a-l pedepsi pe erou, pentru ca acesta refuzase dragostea puternicei zeite.

In mitologia vedica, Soarele este zeul Indra, un taur extrem de puternic numit "Taurul taurilor", imnurile din Rig-Veda numindu-l "Taurul cu mii de coarne", alteori "Taurul napraznic care scoate flacari si traznete din coarne c�nd si le ascute" (I.55).

Referindu-se la aceasta zona, Gligor Hasa mentioneaza: "Muntele Gugu - sau al Uriasilor - inchipuind un uriesesc cap de bour" aflat in apropierea "Batr�nului Boreas" si a muntelui "cu v�rful retezat, ca o vatra de foc, unde cei vechi isi aveau marele altar de sacrificii si comunicare cu marele Zalmoxis", locul unde se afla "tarabostele Duras, ajuns la batr�nete ducele triburilor ce-si aveau resedinta in Muntele Gugu", locul unde "intr-o seara de popas au iesit flacari din pam�nt".

Cunoscut de turisti si sub denumirea de Culmea Moraru-Gugu, cea mai importanta culme secundara din masivul Godeanu, nu numai prin inaltimea si lungimea ei, ci si prin pajistile alpine, al perspectivelor care le ofera, culmea este individualizata, fiind marginita de vaile ad�nci ale r�ului Ses si r�ul Branului, dintre care cea mai importanta este Caldarea Gugului, pe fundul careia se gaseste un lac.

La semnalarea turistilor despre existenta unor energii stranii absolut inexplicabile in zona V�rfului Gugu care, in anumite ore din noapte "dispare" cu desav�rsire, un numar de 7 specialisti s-au deplasat in acea zona, stabilindu-si tabara - in noaptea de 4 august 1991 - in apropiere de Vf.Gugu. Cu acea ocazie, membrii comisiei au consemnat aparitia unei "explozii luminoase" care parea ca iese chiar din munte, in apropierea cabanei si lacului Bucura din Muntii Retezat. Culmea este ca "explozia luminoasa" care a t�snit spre cer, a luat cu ea V�rful Gugu ! Intreaga noapte, membrii comisiei nu au putut atipi din pricina unor "apasari atmosferice", care le provocau o acuta surescitare.

Dupa "pulverizarea" avionului IL-14 care se indrepta in directia Vf.Gugu - noaptea de 13-14 august 1991 - in Curmatura Bucurii (Retezat), in aceeasi zona, la poalele Vf. Gugu, s-a deplasat cea de-a doua comisie constituita din 10 specialisti care, in cele doua zile de observatii 17-18 august 1991, au consemnat spaime fara motiv, acute senzatii de sufocare, in special noaptea, asociate exploziilor luminoase, linistea unui peisaj devenit brusc "martian" si impresia ca sunt supravegheati de "ceva", "cineva" cu staruinta.

Potrivit legendei prezentata de Platon, acel personaj Gyges are un pastor regal, care a intrat intr-o pestera unde, gasind un mort, i-a luat inelul din deget. Dar apoi pun�ndu-si-l, a observat ca daca il rasucea pe degetul sau, devenea el insusi invizibil. Interesant este ca, intorsi la Bucuresti, membrii comisiei din 17-18 august 1991, aveau sa constate ca pelicula si camera nu inregistrasera nici o imagine dintre cele fotografiate si filmele din c�teva zeci de unghiuri fata de Vf.Gugu despre care Victor Kernbach afirma (in "Enigmele miturilor astrale") ca este centrul unuia dintre "punctele energetice esentiale" ale Planetei.

Micusa Vf. Micusa-I (2126 m)-5 km E-S, Vf. Micusa-II (1824 m) - 8 km E-N; anal.topon. Mikura (Japonia), Mikuszewo (Polonia); sum. "Muntele renumitului zeu al intelepciunii"; sscr. "Muntele cu iarba folosita la ceremoniile religioase"; lat. "Muntele unde este fiinta remarcabila". Noi l-am identificat si cu Logodnica (muntele) care, impreuna cu Aia au vegheat asupra lui Ghilgames in timpul luptei cu Humbaba.

Moraru Vf. Moraru (2284 m), lac, p�r�u - 2 km S; Muntele Moraru, Coltii Morarului, Fata Morarului, Vf. Morarului (1194 m) din masivul Bucegi, topon. Morareni (Harghita, Mures, Vaslui), Moraresti (Alba, Arges, Vrancea); anal.topon. Morar, Murar (India); sum. "Locul unde este renumitul creator"; sscr. "Muntele unde este generosul zeu al furtunii si al fulgerelor"; lat. "Muntele unde se mentine cel care te opreste de la ceva", asa cum pare sa fi fost si in cazul avionului "pulverizat". Noi l-am identificat si cu AIA, cel care, impreuna cu Logodnica au asigurat protectia lui Ghilgames.

Oslea Vf. Oslea, numit si Sarda (1946 m), crac, p�r�u - 17 km E-S; Vf. Calea Rom�neasca (1781 m), plai - 11 km S-V, din masivul Godeanu; anal.topon. Oslae (India), Oslany (Cehia), Osli (Ungaria), Oslo (Norvegia, SUA); sum. "Locul unde este cel ce poarta puterea in brat"; sscr. "Locul r�vnit de divinii dusmani ai zeilor (Gigantii)"; lat. "Locul unde este capetenia celor puternici si curajosi"; anal.topon. Sarda s.a. (India), Sardacht (Iran), Sardagna (Italia), Sardagne (Franta); sum. "Locul unde este regele cel puternic"; sscr. "Locul unde este puterea"; lat. "Locul unde este cel dur" (v. legendele lui Iorgovan, Ghilgames).

Scurtu Vf. Scurtu (1572 m) - deal, p�r�u - 9 km E-S; topon. Scurtu (Bacau, Gorj, Mures, Teleorman); anal.topon. Scurtak (Italia); sum. "Muntele micut din launtru"; sscr. "Muntele cu v�rful mic al Soarelui"; lat. "Muntele, dealul retezat, scurt".

Sturu Vf.Sturu (2149 m) - 10 km E; topon. Sturu (Alba); anal.topon. Sturi (Letonia), Sturry C. (Anglia); sum. "Muntele unde este patul zeului Soarelui"; sscr. "Muntele unde poposeste zeul Soarele Colindator"; lat. "Muntele aflat sub stap�nirea zeitei Cybele".

Tucila Vf. Tucila (1990 m) - 7 km S-V; topon. Tocileni (Botosani, Buzau), anal.topon. Tugela (Africa de Sud); sum. "Muntele unde traieste zeita Gula" (principiul feminin al zeului An - marea vracita, doamna care reda viata, zeita patroana a medicinei si tamaduitoarea capetelor negre - v. etipopieni, brygieni, gugulyni cu centrul la Caransebes, statiunea Baile Herculane din apropiere); sscr. "Muntele celui care trateaza boala"; lat. "Muntele unde se ingrijeste boala prin spalare".

Zana Vf. Zana (2041 m) - 6 km S-V; anal.topon. Zana (Algeria, Gruzia, Peru, Tunisia); sum. "Muntele zeului Lunii (stap�nul care cunoaste)"; sscr. "Muntele unde este cel mai mare dintre preoti"; lat. "Muntele este cel sobru".

RETEZAT , masivul muntos situat la 45007'-45026' lat.N / 22006'-23014' lg.E, cu o suprafata de 750-800 km2, este remarcat si prin aceea ca are cea mai ridicata altitudine medie din intregul lant al Carpatilor rom�nesti, de-a lungul crestelor sale insir�ndu-se peste 60 de piscuri ce depasesc 2200 m altitudine, iar in gavanele modelate de ghetari se mentin 82 de lacuri alpine, cele mai frumoase din tara.

Si in cadrul acestui masiv, ne vom referi la c�teva v�rfuri (munti) dupa aceleasi reguli si cu indicarea distantelor fata de Vf. Gugu din masivul Godeanu.

Bucura Vf. Bucura (2433 m) - 17 km N-E, Curmatura Bucurei, Lacul Bucura (10,9 ha), p�r�ul Bucura, topicul Gura Bucurei, Poarta Bucurei din masivul Retezat; Vf. Bucura (2503 m) din masivul Bucegi; Bucura (p�r�u, sat.topic) din jud. Mehedinti, anal.topon. Bukura (Kenya), Bucuriia (Moldova), Bukuru (Nigeria), este un termen autohton; sum. "Ogorul din muntele cu apa"; sscr. "Marele munte acoperit cu zapada" sau "Muntele unde te inhata cel rau"; lat. "Muntele unde sunt taurasii stralucitori".

Etimologia este sustinuta si de evenimentele semnalate in aceasta zona; exploziile luminoase in apropierea cabanei si a lacului Bucura (17-18 aug. 1991), "pulverizarea" avionului in Curmatura Bucurei (13-14 aug. 1991).

Interesant este ca astfel de fenomene sunt semnalate si in Muntii Californiei unde au ajuns "atlantii" din primele serii de dupa Potop (poate si mai inainte). Acolo sunt obsevate din c�nd in c�nd sclipiri luminoase orbitoare, asemanatoare flash-ului unui aparat fotografic, lumini despre care se afirma ca ar fi produse de niste oameni misteriosi. Tot acolo, in muntele Shasta (sscr. "Muntele acela care str�nge in jurul sau pe cei noi veniti") de la poalele caruia izvoraste fluviul Sacramento (lat. "Fluviul ce este un mister religios"), lung de 640 km si trec�nd pe l�nga orasul Sacramento se varsa in Oceanul Pacific la San Francisco. In incinta acestui munte, greu accesibil, cu o altitudine de 4317 m, sunt semnalati oameni ciudati; ei sunt inalti, agili, au o tinuta eleganta si fruntea foarte mare, poarta o coafura speciala, o mesa caz�nd pe coama nasului proeminent. Incercarile localnicilor sau a turistilor de a se apropia de focurile uriase aprinse din c�nd in c�nd in padure au ocazia, aparent, a unor misterioase ceremonii, sunt tinuti la distanta de un fel de vibratii care ii imobilizeaza, o situatie posibil similara fiind si in cazul avionului "pulverizat" in Retezat.

Custura Vf. Custura-I (2457 m) - 21 km N-E; Vf.Custura-II (2083 m) - 9 km N, oron. Custura Retezatului, Custura Papusii, Saua fereastra Custurii, taurile Custurii din masivul Retezat; Custura (deal, topic) in jud. Mehedinti; topon. Custura (Braila, Cluj), nal.topon. Kustora, Kustour (India) este un termen autohton; sum. "Muntele aflat sub protectia Marei Preotese"; sscr. "Muntele unde este iarba folosita la ceremoniile religioase pentru indepartarea demoniilor"; lat. "Muntele unde se asigura protectia de cel rau".

Gruniu Vf. Gruniu (2294 m)-23 km N-E; Culmea Gruniului, p�r�ul Gruniu, st�na Gruniu din masivul Retezat; Gruniu (deal, poiana, vale) din jud. Mehedinti; topon. Gruni (Caras, Timis) este un termen autohton, sinonim macedo-rom�n Gruniu, preroman si nu este la albanezi; sum. "Muntele unde se afla ostasi"; sscr. "Muntele unde este o tabara"; lat. "Muntele unde este construita o masina de razboi folosita la dar�marea zidurilor". Localizam in acest munte batalia dintre Ghilgames si Enkidu cu "Taurul Ceresc", la suflarea caruia "se deschisese o crapatura / si o suta de oameni din Uruk cazura inauntru ..." (VI/2).

Lolaia Vf. Lolaia (2180 m) - 19 km N-E; din masivul Godeanu; Vf. Lolaia (1870 m) din Masivul Tarcu; Cascada si Muchia Lolaia din masivul Retezat; topon. Lolaiasa (Prahova), posibil si Lelese (Hunedoara); anal.topon. Lola (Angola, Guineea, India, SUA), Lola-lai (Argentina); sum. "Muntele sustinut de tata";hittit "Muntele unde este cel care conduce";sscr. "Muntele celui dorit, rasfatat"; lat. "Muntele unde a ispasit curtezana". Identificam acest munte cu locul unde, zeul Anu "...c�nd auzi aceste vorbe, / ii dadu lui Ishtar capastrul taurului / si Ishtar il duse pe pam�nt / c�nd ajunse in tara Urukului, / Taurul prefacu pasunile in pustiu ..." (V/1).

Papusa Vf. Papusa (2508 m)-21 km N-E, Custura Papusii din masivul Retezat, Muntele Papusa (2291 m), Spintecatura Papusii din masivul Fagaras; sum. "Muntele unde este printul din cetatea zeului intelepciunii"; sscr. "Muntele aflat sub protectia zeului Indra, Tiitorul" sau "Muntele unde este carul ceresc autopropulsat al zeului Indra, (vehicul spatial av�nd guri care scuipa foc arzator, produc�nd in zbor un zgomot aidoma unei uriase furtuni)"; lat. "Muntele batr�nului (bunicului, stramosului)".

Peleaga Vf. Peleaga (2509 m)-20 km N-E; Coltii si Saua Pelegii, p�r�ul si st�na Peleaga, taul Peleaga, p�r�ul si taul Peleguta din masivul Retzat; anal.topon. Pelequen (Chile), Pelegovo (Rusia); sum. "Muntele unde este casa printului, om voinic supus al lui Ensi - Domnul care pune temelii"; sscr. "Muntele unde este protectorul comunitatii gentilice"; lat. "Muntele unde este tara pelasgilor", cunosc�nd ca: "Tara cea neagra nascut pe Pelasg, cel asemenea zeilor pe muntii cei cu culmile inalte, ca sa fie incepatorul geniului omenesc, iar cel dint�i rege al pelasgilor de l�nga Muntele Atlas (v. r�ul Atlas, azi Pek, afluent al Istrului) a fost Uran - Munteanul numit Pelasgos, cel care se deosebea de ceilalti semeni ai lui prin statura, prin forta fizica si prin frumusete, si ii intrece pe ceilalti in intelepciune".

Radesu Mare Vf. Radesu Mare (2093 m)-14 km N-E; Cioaca Radesului, Culmea Radesu Mare, st�na Rades, taurile Radesului, din masivul Retezat, topon. Radila (Prahova), anal.topon. Rades (Tunisia), Radesinska (Cehia); sum. "Muntele unde este casa in care creeaza si proclama legi conducatorul"; sscr. "Muntele unde merge barbatul ucigas"; lat. "Muntele cu raze mari". Identificam acest munte cu locul unde a avut loc lupta dintre Ghilgames si Enkidu impotriva uriasului Humbaba si pentru aceea ca, in timpul luptei: "Ghilgames ii spuse lui Enkidu: Daca punem m�na pe el pe neasteptate, sc�nteierea razelor sale va pieri in invalmaseala, razele lui vor pieri, stralucirea sa se va intuneca" (V/3). Insa, cei doi prieteni au actionat rapid, l-au ucis si decapitat pe urias si, de atunci, in aceasta zona se asista la un spectacol de lumini si sunet in plina zi. Din descrierile turistilor aflam ca, in plina zi - pe la orele 11 - din luna iulie 1994, in zona lacului Stevia - Poiana Gemenilor (5-6 km N-E de Vf.Radesu Mare), a t�snit dintr-o data din spatele unui perete st�ncos destul de abrupt, nenumarate raze de lumini de diferite culori, care se inv�rteau precum spitele unei roti (30 de minute), timp in care un vuiet ca acela produs de furtuna rasuna in intreaga vale (vezi Vf. Papusa, situat la 4 km S-E). Doua luni mai t�rziu, turistii care si-au asezat cortul in Poiana Gemenilor, in timp ce m�ncau de pr�nz, au fost infasurati intr-o perdea de raze colorate. Se spune ca in Retezat pluteste o atmosfera stranie; toti locuitorii se prefac nestiutori, dar privirile ii tradeaza - se tem.

Situatii similare sunt semnalate si in America Centrala, astfel: la Chitchen Itza se afla templul lui Quetzalcoatl, av�nd forma unui zigurat perfect, at�t d comun in Mesopotamia si intr-o anumita perioada in Egipt. In fiecare an, in timpul echinoctiului de primavara si toamna, un joc de lumini si umbre triunghiulare dau impresia unui sarpe urias, ondul�ndu-se timp de 3 ore si 22 de minute pe treptele fetei nordice a templului. In aceeasi perioada (20 martie si 22 septembrie) la Teotihuacan - 30 de mile nord de mexico - se afla "Piramida Soarelui" pe a carei fatada vestica se formeaza un manunchi de raze ce "matura" timp de 66,6 secunde, de la sud la nord.

Retezat Vf.Retezat (2482 m)-18 km N-E; Custura si Saua Retezat, oronimul Retezatu Mic, constituit din v�rfurile: Albele, Dragasanu, Piatra Iorgovanului, Piule, Plesa, Scorota si Stanuletii, din masivul Retezat, topon. Retezatu (Ialomita); sum. "Locul unde traieste conducatorul din munte"; sscr. "Muntele unde este ogorul zeitei voluptatii (Parvati - "Cea din munte", sotia lui Shiva si fiica a Muntelui Hymalaia, cu atributele lui Ishtar)"; lat. "Muntele unde se pune la cale ceva pentru a satisface dragostea".

Muntele Retezat este un monolit de proportii gigantice cu infatisarea unui trunchi de piramida, al carui crestet a fost retezat cu restelul unui plug aruncat la m�nie de unul din uriasii ce salasluiau c�ndva prin partea locului.

Noi l-am identificat cu Muntele Cedrilor unde, potrivit epopeei lui Ghilgames, eroul, impreuna cu Enkidu, l-au omor�t pe "Paznicul padurii", Humbaba, dupa care "... dinaintea Marii Porti a Urukului / Ghilgames trase in teapa capul lui Humbaba" (V/3), eveniment ce implica decapitarea ucigasului. Este posibil ca acest cap sa fie reprezentat prin Retezatul Mic, mai ales ca acest mini-masiv include si Piatra Iorgovanului, eroul care inainte de a ucide balaurul cu 9 ochi din jurul muntelui Oslea (Sarda)" a ascutit sabia sa si ca sa fie convins ca este bine ascutita a taiat cu ea o st�nca de piatra in patru parti, care p�na si astazi se vad si poarta numele de Pietrele Taiate".

Dar "Muntele Cedrilor" era "lacasul divin, piedestalul lui Ishtar (Irnini)", ale carei multiple atribute o prezinta: zeita virila; zeita bataliilor, motiv pentru care renumitul rege al Babilonului, Hamurabi (1728-1656 i.H.) o numea "Doamna bataliilor" de unde, posibil si oronimele: Vf. Doamnei (2402 m) din masivul Bucegi; Vf. Piscu Doamnei (2087 m), Strunga Doamnei, Vf. Saua Doamnei (2294 m) si R�ul Doamnei din masivul Fagaras; oron. Pietrele Doamnei (1634 m) sau cele 3 "Turnuri gotice" din masivul Rarau; zeita sapientala (simboliza atotputernicia intelepciunii); zeita astrala (identificata mai t�rziu cu planeta Venus si Luceafarul de seara) si facea parte din triada solara care, la hittiti, o constituia impreuna cu zeul Soarelui (Samas) si zeul Lunii (Sin).

In plus, am avut in vedere ca, in incinta acestui munte exista un sanctuar tracic al Soarelui, la cetatea din Pietris - la est de Hateg - unde, in imediata apropiere de fosta poarta a cetatii se afla un grup de patru st�nci naturale, ce constituia complexul astronomic si religios care "dupa trei milenii" apare ca marturie certa a conceptiilor si credintelor calauzite din vechime de oamenii acestor locuri si nu int�mplator le-au numit "Piatra Jidovului" (principala st�nca cu forma unui zimbru, un sfinx, cu dimensiunile 5 x 4 x 2 m).

Slaveiu Vf. Slaveiu (2437 m)-16 km N-E; Coada, Cracu (1937 m), Taul Slaveiului, p�r�ul, st�na Slaveiu din masivul Retezat, antropon. Slaveiu (n.fam.), topon.Slaveni (Olt), Slavesti (Teleorman), Slavitesti (V�lcea), Slavuta (Gorj), anal.topon. Slavej (Macedonia), Slaveikovo (Bulgaria), Slave Island (Sri-Lanka); sum. "Muntele care sustine casa"; sscr. "Muntele st�ncos unde este lacasul zeului v�ntului"; lat. "Muntele unde este c�ntul care izbucneste furios". Etimologia este sustinuta si prin plasarea acestui oronim fata de "Platforma Borascu".
"