|
Votati DACII in Romanian Top100
|
|
|
Ecusonul membrilor grupului
|
|
|
Revista Dacia Nemuritoare
|
|
|
La Sarmizegetusa Regia arheologi
Acum puteti citi revista Dacia Nemuritoare intr-o noua prezentare on-line
|
|  |
|
S-a dat sentinta în Dosarul "Aurul Dacic". 11 inculpati au fost
|
|
Anonim scrie "11 hunedoreni, din cei 13 inculpaţi �n Dosarul
"Aurul Dacic" au fost condamnaţi de Tribunalul Hunedoara, pedepsele
fiind cuprinse �ntre şapte ani şi 12 ani de �nchisoare, cu
executare şi interzicerea unor drepturi, sentinţa nefiind �nsă
definitivă. "
|
|
Revolta fondului nostru nelatin
|
|
andrada scrie "Un prieten imi vorbea despre inriurirea slava asupra literaturii noastre; inchinator indirjit la altarul latinitatii - clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acesteia prin "maximalismul sclav" [...]. In entuziasmul de o clipa al invierii - sint foarte multi cei ce impartasesc exclusivismului latin, care cu finetea lui Anatole France nu vede in opera lui Dostoievski decit o monstruoasa ciudatenie.
"
|
Scris de Autor on Wednesday, January 17 @ 21:30:20 EET (7863 citiri)
(Citeste mai mult... | 4630 bytes in plus | Scor: 4.6)
|
|
|
O marturisire uluitoare despre scrisoarea Regelui Carol I
|
|
andrada scrie "O marturisire uluitoare cu privire la acest document ne-a facut-o prof. dr. fizician Virgiliu Copaci. Domnia-sa ne-a citat cateva fragmente din scrisoare, fara insa a ne dezvalui sursa. Iata ce ar fi scris Regele Carol I in respectiva scrisoare: "Cu iertaciune, in fata lui Dumnezeu, ma plec, pentru greseala care am facut-o (n.n., topirea unor placi de aur), distrugand poate unul dintre cele mai importante izvoare de istorie ale natiei romane..."(povesteste apoi despre topirea pieselor de aur, dupa care adauga:) "Inaintez, nu ca danie, ci intru pastrare (unele piese originale in plumb - pentru ca, dupa cum sustin unii istorici, tezaurul ar fi cuprins si placute de plumb de pe vremea dacilor - si copiile realizate la cererea regelui, n.n.) lacasului Manastirea Sinaia si credinciosilor slujitori ai lacasului, pentru vesnicie, ceea ce a mai ramas"...
Singurul martor care ar fi vazut o asemenea placuta de aur, inainte de topire, ar fi fost un parinte vicar de pe vremea regelui, care a lasat inscrisuri in acest sens, documente care s-ar afla acum la Vatican.
"
|
|
Aur dacic de 1,5 milioane dolari traficat in lumea interlopa
|
|
andrada scrie "Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, impreuna cu Directia de Investigatii Criminale din Cadrul Inspectoratului General al Politiei si Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Alba Iulia, a declansat cea mai mare operatiune din ultimii 50 de ani de pe teritoriul Romaniei prin care se urmareste recuperarea unor bunuri din patrimoniul national de la o retea de traficanti cu ramificatii internationale.
Activitatea desfasurata de procurori si politisti in ultimul an, perioada in care au avut loc 57 de perchezitii in sapte orase din Romania, cum ar fi Deva, Timisoara, Arad, Abrud, Bucuresti, Sibiu, Orastie, s-a soldat cu arestarea preventiva la Tribunalul Deva pentru 29 de zile a noua inculpati dintr-un total de 12. Acuzatiile care li se aduc acestora vizeaza infractiuni de nerespectare a regimului de ocrotire a unor bunuri de patrimoniu, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in situri arheologice din Muntii Orastiei, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal, proxenetism, retinandu-se de asemenea asocierea in vederea savarsirii de infractiuni.
"
|
|
A topit regele Carol I tablitele de aur din Tezaurul de la Sinaia?
|
|
andrada scrie "A topit regele Carol I tablitele de aur din Tezaurul de la Sinaia, descoperit in 1875?
Senzationala istorie a Tablitelor de plumb de la Sinaia este invaluita in mister. Descoperirea unui tezaur din aur, in timpul ridicarii Castelului Peles, este mentionata de scriitorii Iordache si Balas Moldoveanu.
Ei sustin ca piesele au fost date, "din ignoranta", de catre guvernul Lascar Catargiu, regelui Carol I, in mare taina. Tot ei spun ca regele le-ar fi topit, nu inainte de a ordona realizarea unor copii in plumb. Aceste copii exista. Mai multi istorici vorbesc despre o scrisoare, prin care regele dadea in pastrare copiile Manastirii Sinaia.
Pe de alta parte, descoperiri de ultima ora sustin autenticitatea scrierii de pe tablite. Este vorba despre mandibulele de cal, cu inscrisuri, descoperite la Chitila, si Biblia lui Wulfila, care contine unele monograme identice cu cele de pe oase si de pe unele placute de plumb. Descoperirile vin sa infirme ipoteza falsurilor lui Hasdeu.
http://www.gardianul.ro/index.php?a=primapagina2005060203.xml"
|
|
Placutele dacice de aur pe care se bat serviciile secrete si Mafia
|
|
andrada scrie "Placutele dacice de aur pe care se bat serviciile secrete si Mafia au fost cautate si de Ceausescu
In anii ’80, in mod paradoxal, Ceausescu ordona constituirea unei echipe speciale de arheologi, care avea ca misiune investigarea Magurii Vedelor, locuri unde, conform legendelor localnicilor, ar fi fost adapostite, in strafunduri, "sute de tablite de aur cu inscrisuri sacre, coborate pe un lant cu noua galeti."
In legatura cu misterioasele placute de plumb de la Sinaia, mai multi cercetatori sustin astazi ca, in decursul anilor, au existat diferite interese pentru a se ascunde adevarul despre ele. Unele, pentru a nu se afla de existenta pieselor de aur, care au disparut, altele, de ordin arheologic, profesional.
Limba in care sunt scrise placutele ar putea fi preindo-europeana, iar alfabetul folosit este, in 90% din cazuri, cel grecesc. Exista si cateva scrieri total necunoscute. Placutele provin din Dobrogea, Cetatea Helis si din alte locuri, iar informatiile se refera la conducatorii dacilor, la zeii lor, aliante militare, razboaie etc.
http://www.gardianul.ro/index.php?a=primapagina2005060101.xml
"
|
|
Placutele dacice de la Sinaia au trezit interesul
|
|
andrada scrie "Placutele dacice de la Sinaia au trezit interesul subit al controversatului ofiter GRU Vitalie Usturoi
Discutiile pe marginea misterioaselor placute de plumb de la Sinaia au antrenat in dispute multe persoane. A fost negata cu vehementa autenticitatea lor, au fost pronuntate ipoteze dintre cele mai diverse.
Cea mai exploziva, insa, ne-a parvenit de la un personaj controversat si misterios, ca si problema in discutie: Vitalie Usturoi. Un fost ofiter superior al fortelor speciale sovietice, bine cunoscut romanilor, printre altele, din afacerea ARO, care ar fi dat o teapa la Bancorex de 140 milioane dolari. El sustine ca o parte din placutele originale din aur ar fi ajuns la Moscova o data cu Tezaurul Romaniei.
Tot el spune ca, in timpul razboaielor dacice, cateva ramuri ale neamului daco-get ar fi plecat spre rasarit, ducand cu ele si arhivele sacre, inscrise pe placi de aur. Asa s-ar explica existenta unor asemenea piese, astazi, pe teriotriul Rusiei, in pastrarea unor initiati, care ar continua cultul lui Zalmoxis.
http://www.gardianul.ro/index.php?a=primapagina2005060302.xml
"
|
|
Nasii aurului dacic, dupa gratii
|
|
andrada scrie "Un grup de 12 persoane este acuzat de scoaterea ilegala din tara a unor obiecte de patrimoniu mai valoroase decit "Closca cu Puii de Aur"
Noua membri ai lumii interlope din Deva, respectiv Iulian Ceia, David Magda, Sorin Popa, Ioan Groza, Mihai Zercula, Mugur Nedelcu, Ioan Nedelcu, Ciprian Sibisan si Florin Nistor, au fost arestati preventiv fiind acuzati de prejudicierea patrimoniului cultural national, santaj, lipsire ilegala de libertate si proxenetism. In acelasi dosar, Tribunalul Hunedoara a dispus cercetarea in stare de libertate in cazul lui Adrian Nistor, din Deva. O decizie similara a fost luata si pentru Alin Deac si Ioan Vasinca, din Abrud - judetul Alba. Procurorii au depus insa recurs la Curtea de Apel Alba solicitind arestarea ultimilor trei amintiti, cauza fiind programata pentru judecare pe parcursul zilei de astazi.
"
|
andrada scrie "De mai bine de un an, cercetatori avizati sau amatori, pasionati de istorie, ziaristi, fundatii culturale, dar si servicii secrete, societati oculte, mafioti internationali, traficanti de antichitati sau de falsuri realizate in laboratoare sofisticate sunt angajati intr-o adevarata batalie pentru a dezlega un mare mister: Tablitele de plumb de la Sinaia. O posibila arhiva regala dacica, alcatuita din placute dreptunghiulare, cu dimensiuni cuprinse intre 93/98 mm si 354/255 mm, si o piesa rotunda, multe dintre ele prezentand urme de agatare.
"
|
Scris de Autor on Tuesday, May 31 @ 12:20:23 EEST (8552 citiri)
(Citeste mai mult... | 10421 bytes in plus | Scor: 4.82)
|
|
andrada scrie "Despre m�noasa c�mpie a B�r�ganului, partea estic� a C�mpiei Rom�ne, cuprins� �ntre v�ile Dun�rii, Buz�ului, Mostistei si regiunea subcarpatic�, Hasdeu a afirmat pe nedrept c� ar fi fost o pustietate. „un fel de Sahar� a Daciei" M�rturiile istorice si geografice ale antichit�tii, precum si descoperirile istoricilor si arheologilor nostri ilustreaz� cu prisosint� c� B�r�ganul a prilejuit cultivarea, cu mii de ani �n urm�, �n solul s�u de bun� calitate, a cerealelor, la care aveau a se ad�uga mai t�rziu floarea soarelui, tutunul, bumbacul, sfecla de zah�r etc.
"
|
Scris de Autor on Thursday, May 19 @ 14:28:02 EEST (3589 citiri)
(Citeste mai mult... | 4977 bytes in plus | Scor: 4.83)
|
|
|
SINGURA CETATE ACOPERIT� DIN LUME A FOST �N ROM�NIA
|
|
andrada scrie "Undeva, pe cel mai �nalt deal dintre Ceahl�u si Urali, se g�sea p�n� nu demult singura cetate acoperit� din lume. Pornindu-se de la importanta constructiei, s-a ajuns la concluzia c�, �n vremuri �ndep�rtate, dealul C�t�lina, apartin�nd judetului Iasi, �ndeplinea, pe l�ng� rolul de ap�rare �n fata n�v�litorilor, si unul initiatic, fiind un perimetru sacerdotal important. Av�nd o vechime de peste 3000 de ani, cetatea era ap�rat� de un acoperis care se ridica la o �n�ltime de aproximativ 30 de metri. "
|
Scris de autor on Friday, February 18 @ 14:34:42 EET (4349 citiri)
(Citeste mai mult... | 2172 bytes in plus | Scor: 4.51)
|
|
|
Misterele unei biserici vechi
|
|
andrada scrie "Dac� n-ar fi s�r�cia, jude�ul Hunedoara ar trebui s� fie unul dintre cele mai admirate din �ar�, pentru vestigiile sale istorice, de importan�� na�ional� (unele, interna�ional�), precum �i pentru frumuse�ea peisajului. Regiunea aceasta a fost mult timp str�ns legat� de �inuturile rom�ne�ti de la sud de Carpa�i, �n Evul Mediu, c�ci, pe la sf�r�itul veacului al XIII-lea, �ara Ha�egului �nc� �i mai apar�inea voievodului oltean Litovoi, dup� cum arat� o diplom� a Ordinului Cavalerilor Ioani�i. Chiar �i dup� cucerirea ei de c�tre unguri, un document �l men�ioneaz� aici pe un conduc�tor al rom�nilor, comitele Petru.
"
|
Scris de autor on Thursday, January 20 @ 16:34:04 EET (2935 citiri)
(Citeste mai mult... | 5307 bytes in plus | Scor: 4.62)
|
|
Andrada scrie "Marturii despre fenomene paranormale, serpi uriasi si constructii antiseismice din antichitate
Cind vorbim de Dobrogea, primele lucruri care ne vin in minte sint verile toride, plaja aglomerata, fetele superbe si zglobii, berea calda si ciorba rece, mirosul de hamsii prajiti pe plita, chelnerii dornici sa-i traga pe sfoara pe turistii straini, iar in Delta, povestile pescaresti cu crapi cu ochi mari cit palma. Dincolo de vinzoleala estivala, Dobrogea ascunde adevarate miracole arheologice, legende nealterate, oameni ai locului veseli si optimisti, pe care ii poti face repede dusmani, dar si mai rapid prieteni si, mai presus de toate, peisaje unice si inconfundabile. Ar fi fost de mirare ca un asemenea loc, plin de coclauri greu accesibile, sa nu ascunda si mistere care, cel putin in acest moment, nu-si gasesc o explicatie plauzibila.
"
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:13:25 EET (7914 citiri)
(Citeste mai mult... | 14533 bytes in plus | Scor: 4.5)
|
|
|
Revolta fondului nostru nelatin
|
|
Andrada scrie "Un prieten imi vorbea despre inriurirea slava asupra literaturii noastre; inchinator indirjit la altarul latinitatii - clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acesteia prin "maximalismul sclav" [...]. In entuziasmul de o clipa al invierii - sint foarte multi cei ce impartasesc exclusivismului latin, care cu finetea lui Anatole France nu vede in opera lui Dostoievski decit o monstruoasa ciudatenie.
"
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:12:35 EET (6196 citiri)
(Citeste mai mult... | 4658 bytes in plus | Scor: 4.55)
|
|
|
TRIUNGHIUL MARILOR DUHURI
|
|
Andrada scrie " - La ruptul primaverii, intre Hateg si Orastie, spiritele dacilor lui Zamolxis stapanesc peste munti -
Mama Irina si taina fierului
Priveste prin mine ca prin sticla, ca si cum as fi transparent, apoi priveste prin masina mea, undeva, in sus, pestera Duhurilor Mari. Sta rezemata de un gard si in mana are o nuielusa de alun, fara coaja, iar in mana cealalta are un mar muscat. In mar este infipt un cui. Eu o intreb despre pestera Sura Mare, despre cum se ajunge acolo, despre soimii, ulii, vulturii sau ce-or fi fost, pe care i-am vazut pretutindeni pe drum, o intreb despre stravechile ziduri din care cica oamenii iau pietre mari, cioplite, pentru a le pune temelie la grajduri. "
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:12:13 EET (2709 citiri)
(Citeste mai mult... | 22812 bytes in plus | Scor: 4.93)
|
|
Andrada scrie "Inca mai exista locuri in care timpul se masoara in veacuri. Indepartate coclauri zugravite cu panze de ceata adasta nepasatoare suierul vantului. Plaiuri invelite in iarba coboara infinitul mai aproape de inima codrilor de molid. Sub un asemenea orizont, risipit pe Obcinile Bucovinei, se afla si tinutul hutulilor.
"
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:07:15 EET (2882 citiri)
(Citeste mai mult... | 9938 bytes in plus | Scor: 4.92)
|
|
|
Umbra lui Zamolxe in pestera Polovragi
|
|
Andrada scrie "Pe urmele Kogaiononului mitic
Despre zeul dac Zamolxe avem putine informatii. Cert este ca a fost tipul de erou civilizator aidoma lui Thot, Quetzalcoatl sau Semyaza. Istoricii greci, in special Strabon, vorbesc despre el ca despre un invatat care a facut lungi peregrinari in Egipt si Elada antica, unde a avut acces la cele mai rafinate cunostinte ale epocii. Reintors in Dacia, a fost recunoscut drept profet, invatator, reformator religios, impartasind dacilor cunostinte astronomice, medicale, stiintifice sau doctrinar religioase. Desi la daci nu se poate vorbi de o religie monoteista, Zamolxe a devenit, ulterior, principalul zeu al panteonului dac.
"
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 19:00:14 EET (3151 citiri)
(Citeste mai mult... | 5909 bytes in plus | Scor: 4.36)
|
|
|
Chefurile Directiei de Cultura ingroapa istoria
|
|
Anonim scrie "Supun atentiei dvs.urmatorul articol aparut in nr.87 al Gazetei de Hunedoara, aparut in 15 noiembrie a.c."Chefurile Directiei de Cultura ingroapa istoria"."
|
Scris de autor on Thursday, December 23 @ 18:43:54 EET (1579 citiri)
(Citeste mai mult... | 2911 bytes in plus | Scor: 4.5)
|
|
|
O posibil� leg�tur� lingvistic� �ntre India �i Rom�nia
|
|
divac scrie "Au ap�rut �n ultima vreme o serie de studii, at�t ale unor speciali�ti c�t �i ale unor nespeciali�ti, care sus�in c� leg�turile dintre Rom�nia �i India sunt mai profunde �i mai exacte dec�t cele filozofice/mistice eviden�iate de Eliade. Noua teorie �ncearc� s� demonstreze, cu argumente coerente �i logice, dar, totu�i, greu de acceptat de c�tre comunitatea academic� rom�neasc�, c� rolul jucat de str�mo�ii no�tri pe scena civiliza�iilor euro-asiatice a fost mult mai important dec�t este recunoscut �n prezent. De�i mesajul teoriei este unul benefic �i favorabil curentelor istorice ce sus�in originea dacic� a rom�nilor de azi, se consider�, deocamdat�, c� aceste noi perspective nu pot fi sus�inute cu suficiente dovezi �tiin�ifice. Merit� totu�i, ca un exerci�iu de g�ndire, s� �ncerc�m s� compar�m ceea ce �tim cu certitudine despre istoria noastr� cu ceva ce ar putea fi adev�rat p�n� la proba contrarie."
|
Scris de autor on Sunday, October 24 @ 14:16:29 EEST (5121 citiri)
(Citeste mai mult... | 21178 bytes in plus | Scor: 4.76)
|
|
|
Moartea ultimului Solomonar
|
|
andrada scrie "- O poveste adevarata, petrecuta in lumea de fantasme a unui sat maramuresean -
Pe ulitele satului trecea din cand in cand un om sprijinindu-se intr-o bata de alun si facandu-si de vorba cu toata lumea. Era batran, barbos, carunt, imbracat cu haine rele, de capatat si legat peste sumanul de lana cu o sfoara din canepa. Cioarecii ii erau mai intotdeauna gauriti in genunchi. In ciuda infatisarii (care spunea totul despre existenta sa), era numai un zambet. Ochii albastri ca peruzeaua - un albastru neintalnit la alti oameni - priveau in jur plini de inocenta si bunatate, parand foarte tineri, in contrast izbitor cu infatisarea intregului. Mergea incet sau foarte incet, facandu-si simtita prezenta prin glasul sonor si cald ce se auzea de la mare distanta. Oamenii ii raspundeau ori il intrebau cate ceva de placere, fiindca raspunsurile lui erau mai toate datile neasteptate si vorbele-i ramaneau de pomina, descretind toate fruntile. Acestui om i se zicea Ionu Morarului. Ion Nebunu'. Prostul din Suseni.
"
|
Scris de Autor on Tuesday, August 17 @ 11:12:36 EEST (2673 citiri)
(Citeste mai mult... | 19594 bytes in plus | Scor: 4.88)
|
|
|
V�rful GUGU apartine unui centru sacru primordial
|
|
andrada scrie "de Constantin N. Barbulescu
Privita p�na nu de mult ca un muzeu intunecat de stupiditate si superstitie menite a pieri sub "lumina stiintei" prin infruntarea dramatica - adesea tragica - dintre materialismul si ateismul cel mai vulgar, asa numita fenomenologie paranormala s-a dovedit a face parte dintr-un proces la care participa intreaga umanitate plina de interes si respect pentru tezaurul de credinte si idei religioase ale omenirii.
"
|
Scris de Autor on Tuesday, August 17 @ 11:12:21 EEST (7088 citiri)
(Citeste mai mult... | 32613 bytes in plus | Scor: 4)
|
|
|
Muntele ascuns al lui Zamolxis
|
|
andrada scrie "Conform vechilor tradi�ii, o �nsu�ire a muntelui sacru trebuia s� fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu �ntr-o banal� cea��, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "... acest cel mai �nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac� vii din Retezat spre apus �i e senin �i soarele str�luce�te �n sens avantajos, Gugu poate fi �nv�luit �n cea��, sau cine �tie cum �i �n ce, fiindc� pentru vedere apar numai cerul �i orizontul, ca �i cum muntele ar fi str�veziu. Nu se �nt�mpl� totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde." (Victor Kernbach - "Muntele ascuns al lui Zamolxis", Rom�nia pitoreasc� nr.7/1972). "
|
Scris de Autor on Tuesday, August 17 @ 11:11:49 EEST (2766 citiri)
(Citeste mai mult... | 7530 bytes in plus | Scor: 4.75)
|
|
|
Basmul Romanizarii sau Dacii, Intemeietorii Romei
|
|
andrada scrie "de pr. Dumitru Balasa
-Cronica de carte-
Prin gratia doamnei Roxana Andresi am avut ocazia sa citesc cartea preotului Dumitru Balasa intitulata Dacii, Intemeietorii Romei. Cartea a aparut la Fundatia Artelor Dor in 1998 avind codul international ISBN 973-97852-0-5. Prezentam aceasta carte in continuare.
"
|
Scris de Autor on Tuesday, August 17 @ 11:11:25 EEST (4743 citiri)
(Citeste mai mult... | 10303 bytes in plus | Scor: 4.70)
|
|
|
Calatorie in preistorie-EXTRATERESTRII DE LUT
|
|
andrada scrie "- Dincolo de zidurile muzeelor, in vitrine oarbe de praf, se afla
uneori obiecte fantastice, relicve uitate, dar care deschid universuri
uluitoare, intrari in lumile disparute in urma cu mii de ani. Noi credem ca
am evoluat, ca suntem stapanii lumii si ai universului, ca tehnologiile
noastre moderne ne fac stapanii timpului si ai vietii. Credem ca oamenii de
la inceputurile istoriei, de acum 6000 de ani, erau oameni ai cavernelor,
niste salbatici acoperiti cu piei de animale. In realitate, ei traiau
intr-un fel de paradis acum pierdut, in care oamenii si cerul erau una, in
care zeii erau atinsi cu mainile, pentru ca traiau printre oameni -
"
|
Scris de Autor on Wednesday, July 21 @ 14:41:16 EEST (4618 citiri)
(Citeste mai mult... | 21781 bytes in plus | Scor: 3.83)
|
|
andrada scrie "- Pe Clisura Dunarii au existat candva sate bogate si tarani fericiti. Constructia barajului le-a scufundat fericirea intr-un cimitir gigantic de apa. Dar amintirile nu au moarte. In zilele senine, de primavara, bisericile se inalta din valuri, iar oamenii aprind lumanari -
Legenda spune ca inainte de marile batalii, stravechii daci beau apa din Istru. Credeau ei ca apa aceasta, daca a reusit sa rupa muntii si sa-i strabata, pe ei ii va face nemuritori. Beau apa din Istru si o betie ciudata ii cuprindea, o fierbinteala mai tare ca cea a vinului ii umplea de puteri, facea ca sangele sa clocoteasca in vene, inrosindu-le sabiile incovoiate ca niste seceri. Stapanul fluviului, un balaur aflat in adancuri, trecea in ei, transformandu-i in lupi.
"
|
Scris de Autor on Wednesday, July 21 @ 14:40:27 EEST (3533 citiri)
(Citeste mai mult... | 25121 bytes in plus | Scor: 4.42)
|
|
|
Revolta fondului nostru nelatin
|
|
andrada scrie "Un prieten imi vorbea despre inriurirea slava asupra literaturii noastre; inchinator indirjit la altarul latinitatii - clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acesteia prin "maximalismul sclav" [...]. In entuziasmul de o clipa al invierii - sint foarte multi cei ce impartasesc exclusivismului latin, care cu finetea lui Anatole France nu vede in opera lui Dostoievski decit o monstruoasa ciudatenie.
Se exagereaza. Si nu intelegem de ce.
"
|
Scris de Autor on Wednesday, July 21 @ 14:09:00 EEST (2486 citiri)
(Citeste mai mult... | 4667 bytes in plus | Scor: 4.57)
|
|
|
TRIUNGHIUL MARILOR DUHURI
|
|
andrada scrie "- La ruptul primaverii, intre Hateg si Orastie, spiritele dacilor lui Zamolxis stapanesc peste munti -
Mama Irina si taina fierului
Priveste prin mine ca prin sticla, ca si cum as fi transparent, apoi priveste prin masina mea, undeva, in sus, pestera Duhurilor Mari. Sta rezemata de un gard si in mana are o nuielusa de alun, fara coaja, iar in mana cealalta are un mar muscat. In mar este infipt un cui. Eu o intreb despre pestera Sura Mare, despre cum se ajunge acolo, despre soimii, ulii, vulturii sau ce-or fi fost, pe care i-am vazut pretutindeni pe drum, o intreb despre stravechile ziduri din care cica oamenii iau pietre mari, cioplite, pentru a le pune temelie la grajduri. Ea priveste mereu dincolo de mine si privirea ei ma traverseaza indiferenta, pierzandu-se printre marile stanci de la orizont.
"
|
Scris de Autor on Wednesday, July 21 @ 14:08:38 EEST (2998 citiri)
(Citeste mai mult... | 22827 bytes in plus | Scor: 4.77)
|
|
andrada scrie "Inca mai exista locuri in care timpul se masoara in veacuri. Indepartate coclauri zugravite cu panze de ceata adasta nepasatoare suierul vantului. Plaiuri invelite in iarba coboara infinitul mai aproape de inima codrilor de molid. Sub un asemenea orizont, risipit pe Obcinile Bucovinei, se afla si tinutul hutulilor.
Misteriosi si discreti ca sihlele in care si-au ales adapostul, hutulii raman o etnie cu origini inca nedefinite. Oameni imprevizibili si adanci ca padurile in preajma carora si-au asezat casele, suspiciosi si prudenti ca salbaticiunile codrilor, ei nu-si cunosc istoria. Poate si din cauza ca nu obisnuiesc sa si-o scrie, fapt intalnit si la vechii daci."
|
Scris de Autor on Wednesday, July 21 @ 14:08:03 EEST (1825 citiri)
(Citeste mai mult... | 9938 bytes in plus | Scor: 4.58)
|
|
|
Moartea ultimului Solomonar
|
|
andrada scrie "- O poveste adevarata, petrecuta in lumea de fantasme a unui sat maramuresean -
Pe ulitele satului trecea din cand in cand un om sprijinindu-se intr-o bata de alun si facandu-si de vorba cu toata lumea. Era batran, barbos, carunt, imbracat cu haine rele, de capatat si legat peste sumanul de lana cu o sfoara din canepa. Cioarecii ii erau mai intotdeauna gauriti in genunchi. In ciuda infatisarii (care spunea totul despre existenta sa), era numai un zambet. Ochii albastri ca peruzeaua - un albastru neintalnit la alti oameni - priveau in jur plini de inocenta si bunatate, parand foarte tineri, in contrast izbitor cu infatisarea intregului. Mergea incet sau foarte incet, facandu-si simtita prezenta prin glasul sonor si cald ce se auzea de la mare distanta. Oamenii ii raspundeau ori il intrebau cate ceva de placere, fiindca raspunsurile lui erau mai toate datile neasteptate si vorbele-i ramaneau de pomina, descretind toate fruntile. Acestui om i se zicea Ionu Morarului. Ion Nebunu'. Prostul din Suseni.
"
|
|
Obicei str�vechi, p�strat de la daci, �n Mun�ii Apu�seni
|
|
Scaunul de piatr� �i judecata celor ce-au gre�it, de c�tre b�tr�nii satului! Cei care au v�zut, pe vremuri, filmul "Columna" (realizat �n Ro�m�nia, cu o distribu�ie interna�ional� �i prestigioas�), poate c� �i mai aduc aminte o scen�: aceea a judec�rii unui t�n�r dac de c�tre b�tr�nii satului, pentru c� atacase pe unul dintre romanii cuceritori. Acesta a fost adus �n mijlocul b�tr�nilor �i, de�i era fiul unuia dintre b�tr�nii sfetnici, a primit pedeapsa cuvenit�.
|
| |
|
Inscrie-te in Dacia Nemuritoare
|
|
|
