(Material preluat din cartea d-lui dr. N. Savescu "Noi nu suntem urmasii Romei")


BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii TRACIEI, s-a nascut cam pe la �nceputul secolului I B.C., la mai mult de 2000-3000 de ani de la prabusirea MARELUI IMPERIU PELASGIC, atunci c�nd lumea antica era dominata de Imperiul Roman. Burebista �si propune si realizeaza reunificarea populatiei tracice, �n care rolul limbii si religiei comune pag�ne au constituit un mijloc puternic de ne�ntrerupta legatura a unitatii si fratiei �ntre toate p�lcurile neamului nostru, far�mitat p�na la EL; Burebista a unit neamurile �ntr-o �mparatie respectata aici �n CENTRUL si RASARITUL EUROPEI, �ntinz�ndu-si hotarele de la padurea Hercinica (Moravia de azi) p�na la Bug si din Carpatii Nordici p�na la Sud de Balcic (Dionysopolis).


Numele adevarat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligenta, puterea si vitejia lui �n lupta avea sa-i aduca meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu) �nseamna "Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost si nu mai este". Monede descoperite din vremea lui, �n Transilvania, ni-l �nfatiseaza pe acest rege al regilor cu doua capete, simboliz�nd trecutul si prezentul. Inscriptiile de pe monede sunt �n limba tracica "latina vulgara", SARMIS VASIL, Cel Mai Mare Rege.
Numele sotiei lui ZINA, �mparateasa si marea preoteasa a tracilor s-a gasit tot pe doua monede din Transilvania. Alt nume al lui, cu �ntelesul de stap�n absolut al tracilor "PAVEL-TER". Sfatuitorul lui Marele Preot Deceneu i-a instruit pe traci sa traiasca potrivit cu legile Naturii cunoscut p�na azi ca "Legile Belagines". Se pare ca �n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I sa fie anul c�nd s-au nascut cei doi Zamolxis, 713 BC, iar anul reformelor politice-religioase 666 apare pe tot felul de inscriptii de pe tot teritoriul pelasgic, ca "SSS" (6,6,6) sau "CCC" (C-grecesc) ori "VIVIVI" (6-latin).
Si nu pot sa nu amintesc si rugaciunea unei femei gete, Zamolxiene, gasita pe o placa de marmura la Tomis, contin�nd si un ... ACROSTIH... dovedind �nca o data marele rafinament atins de geto-daci. (dupa A. Bucurescu)
Dar citind doar primele litere apare "ABT SSS KAN": "Cu 666, de ani" acesta fiind semnul la care se �nchinau cei �ntorsi la adevarata religie, semn ce se purta pe m�na dreapta sau pe frunte.
Resedinta initiala a regelui (Argedava sau Sargedava) este localizata pe undeva pe la Costesti (dealurile Orastiei). Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU, marele preot care, dupa ce a fost pentru o perioada de timp �n Egipt, initiindu-i pe preotii egipteni �n tainele sacerdotale pelasgice, revine �n Getia (Gotia - dupa povestirea istoricului ostrogot Iordanes), devenind seful suprem al spiritualitatii tracice, reusind �mpreuna cu Burebista sa-i uneasca pe traci at�t militar, c�t si spiritual. Burebista �si �ndeamna supusii la "abstinenta, sobrietate si ascultare de porunci", noul mod de viata fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Straborn "Muntele Sf�nt", Legendarul KAGAION care, dupa Adrian Bucurescu din "Dacia Secreta", ar fi undeva �n muntii Bucegi, l�nga "Sfinxul Rom�nesc", deoarece KOG-A-ION �nsemna si "Capul Magnificului"; cu toate astea, azi, multi arheologi localizeaza legendarul Kagaion undeva pe Dealul Gradistei (1200m altitudine) �n Masivul Sureanu, la Sarmizegetusa Regia (Gradistea Muscelului) afl�ndu-se si unul din sanctuarele patrulatere. Sa fie oare acesta locasul unde preotii lui Zamolxis, Zeul sub-pam�ntean, ofereau credinciosilor acea nemurire completa, at�t a sufletului, c�t si a trupului, unde ucenicii ("recrutii") c�ntau: "Sf�nt e Domnul Noptii"?
La sudul Dunarii proconsulul provinciei Machedonia, generalul Varro Lucullus, �n cadrul celui de-al doilea "razboi Mithridatic" (74-72 B.C.), ocupa orasele grecesti vest-pontice, de la Apollonia p�na la Delta Dunarii, �ncheind un tratat �ntre romani si alte cetati vecine, cu avantaje si obligatii pentru ambele parti. Aceasta tutela mascata �i nemultumeste pe locuitorii oraselor grecesti, care trimit o solie la Burebista sa-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este �nvinsa l�nga Histria; Burebista supune pe cale pasnica orasele: Tomis (Constanta de azi), Calatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic) si Apollonia. Pe calea razboiului sunt integrate cetatile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi de rusi, sub numele de Orlovka), Tyras (Tiraspolul de azi, ocupat tot de rusi, unde Ilie Ilascu, un adevarat erou national, este tinut prizonier!), Odessas (Odesa, azi oras ucrainean ce are �n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul... "Moldoveanca"!).
Burebista �si �ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activitati administrative cum ar fi: recrutarea de oameni �nsarcinati cu administrarea agriculturii, str�ngerea darilor, supravegherea muncilor obstesti obligatorii, fac�nd posibila realizarea sistemului de fortificatii �n Dacia (nucleul din Muntii Sureanu �ntins pe o suprafata de 200 km patrati). Incinta militara din centrul religios are o suprafata de 3 hectare, cu ziduri de piatra ecarisata (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacica un unicat �n Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cetati construite din blocuri de calcar; a construit si cetati de piatra nefasonate, legate cu lut, ca cele de la Piatra Neamt (Piscul B�tca Doamnei si colina Cozla), Cetateni (Jud. Arges), Covasna-Valea Z�nelor sau Sighisoara. Armata lui numara, la vreme de razboi, mai mult de 200.000 de oameni, fac�ndu-l de temut. Burebista ducea si o politica externa activa, intervenind chiar si �n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar si Pompei) �n anul 48 B.C. �n legatura cu aceasta, o inscriptie recent descoperita la Balcic (anticul Dyonisopolis) citeaza numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei aliante cu ultimul. Vor mai trece cam 3-4 ani p�na c�nd Cezar, dupa ce-l va �nvinge decisiv pe Pompei l�nga Farsalla, pentru a se razbuna pe fostul aliat al inamicului sau si ca rezultat, sa trimita numeroase legiuni cu "misiuni de pedepsire" catre granitele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp �nainte de a �ncepe lupta decisiva cu regele trac, pe 15 martie 44 B.C., Cezar a fost asasinat �n senat de noii sai adversari politici secreti si la scurt timp si Burebista va muri �n circumstante asemanatoare. Doi dintre cei mai straluciti militari ai lumii antice au disparut astfel, aproape simultan, istoria conferindu-le astfel destine similare.
Marele preot DECENEU a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. Azi e dificil sa apreciem �n �ntregime cunostintele sale stiintifice extrem de vaste. Numeroase inscriptii �n piatra sugereaza notiuni de matematica cum ar fi triunghiul lui Pitagora, asa-numitul "numar perfect" 6 sau "numarul cosmic" 36; informatii de astronomie despre "pentagonul planetar" (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte, Venus si Mercur); pozitia soarelui la echinoxii si solstitii; pozitia Lunii la cele patru faze ale sale si calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena pictata pe o cupa de fructe descoperita la B�tca Doamnei, ca si pe o lampa de lut ars gasita pe l�nga Barbosi-Galti. O tableta descoperita la Dumbrava (judetul Iasi) confirma �ntelegerea de catre Marele Preot a celor 4 anotimpuri si 12 semne zodiacale �ntr-o maniera ce aminteste de zodiacele vechi chinezesti sau maiase.
�n contextul celor prezentate, cum putem crede ca asa o societate evoluata si puternica si-ar fi putut uita limba nationala, costumele traditionale si obiceiurile ad�nc �nradacinate �n mai putin de doua secole de asuprire romana, asa cum unii "istorici" (sunt ei oare ai nostri?) cauta sa ne �nvete?! Cum este posibil ca, �n timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit si ocupat de nesatulul imperiu Roman (const�nd aproape numai din trupe de mercenari analfabeti, care de-abia puteau �nchega doua vorbe �n latina) acestia sa ne �nvete pe noi o limba pe care ei �nsisi nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se argumenteaza ca ei ne-au �nvatat latina si mai mult, ne-au facut sa ne uitam dialectul nostru matern p�na la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai ramas �n limba noastra rom�na contemporana!
Tracii ar fi putut fi, �n ceea ce ne priveste, oameni inteligenti, dar, va rog, lasati-o balta, domnilor "istorici", pentru ca este absurd sa si g�ndim ca stramosii nostri, traind liberi si fericiti pe restul de 86% din teritoriile trace, sa �nceapa subit un maraton prin vai si defileuri, paduri si mlastini catre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hotar�ti sa �nvete o limba mai la moda! �nsasi g�ndul este absurd. Colegii Dumneavoastra de peste Prut (nu mai putin "lingvisti si istorici de renume mondial" dec�t Domniile voastre) propovaduiesc fara �ncetare majoritatii rom�ne din Basarabia despre limba "lor" ca fiind numita "moldoveneasca", cu radacini slave "clare" sau despre propria "lor" istorie ca fiind asa de diferita de a noastra?!


PODUL DE PIATRA DE PESTE DUNARE


Podul de piatra de peste Dunare a fost una din minunile antichitatii pe care romanii ni-l prezinta ca fiind o realizare a lui Apollodor din Damasc, idee preluata si de unii dintre "istoricii nostri". Exista unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache (Stiinta... cultura... documente din Renasterea Daciei - Noiembrie 1992)
Este ilogic ca o armata care poseda teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dunarea (Istrul) sa reuseasca construirea unui pod de piatra, al carui al doilea capat se afla pe teritoriul inamic. Astazi, cu toata tehnica moderna de care dispunem, un pod de piatra peste Dunare se poate construi �ntr-o perioada de aproximativ 5-7 ani... ori "istoricii" sustin ca Traian l-a construit la �nceputul celui de al doilea razboi cu dacii �n doi ani ?!... Domnilor "istorici", credeti cumva �n minuni ori magie? Consideram imposibila construirea �ntr-o perioada at�t de scurta, de numai doi ani, a unui pod de piatra peste Dunare, �n special c�nd Traian se gasea �n plina campanie militara, contraatacurile lui Decebal provoc�nd mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat ca nici un itinerar antic si nici un text epigrafic nu ne vorbesc de "podul lui Traian" si nu a fost gasit niciodata vreun text care sa vorbeasca de tehnica constructiei lui.
Deoarece "Comentariile " De Bello Dacico " ale lui Traian sunt pierdute pe undeva, prin podurile ori beciurile unor biblioteci sau arhive rom�ne, astazi avem la dispozitie numai COLUMNA lui TRAIAN, unde se vede clar ca �n anul 101 A.D., romanii treceau Dunarea pe un pod de vase. De ce oare, m�ndrul arhitect Apollodor din Damasc, caruia i se atribuie constructia podului si a Columnei lui Traian, a uitat sa imortalizeze pe Columna o asemenea mare realizare - un pod de piatra peste Dunare care era chiar opera sa ?!
Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dunare sa fi fost construit de poporul care stap�nea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care STRABON scria: "Burebista stap�neste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii, este temut de romani, ataca, trecea fluviul c�nd voia prin Macedonia". Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, �ncearca sa opreasca �naintarea romanilor, demol�nd partea de lemn carosabila a podului, iar restul fiind incendiat, dupa cum arata b�rnele arse de la fata locului. Din acest motiv Traian si-a trecut trupele �n Dacia nu pe un pod de piatra ci pe unul de vase, dupa cum chiar Apollodor din Damasc arata pe Columna lui Traian. Mai t�rziu armata romana a refacut vechiul pod de piatra a lui Burebista pentru a transporta prada luata de la populatia dacica, dar caramizile cu stampila legiunilor romane gasite pe acest loc nu dovedesc ca ei au si construit podul !
�n secolul al III-lea A.D., Constantin cel Mare, dac de origine nascut la NIS, reconstruieste podul de la Drobeta, adauga un castru cu patru turnuri si un edificiu cu numeroase �ncaperi.
Mentionam ca �ntr-o balada arom�na, "Puntea din arta", se vorbeste de trei mesteri iscusiti, care au construit un pod peste Dunare si care au lucrat la el 6 ani.
"