In pofida zgarceniei Guvernului privind cercetarile arheologice, vara aceasta a fost bogata in descoperiri, imbogatind zestrea nationala, ca sa nu intram cu mana goala in Uniunea Europeana. Macar pe taram cultural.
Dar, cum ne-am obisnuit ca bucuriile noastre sa fie amare, sau macar amarui, vin vesti din tara ca multe oglinzi sunt inca tulburi.


O cultura de sapte milenii



In septembrie, santierul arheologic de la Popina Bordusani, din judetul Ialomita, a fost deschis publicului. Vizitatorii au avut astfel posibilitatea de a se documenta in privinta ariei speciale de protectie avifaunistica Benturi, sa viziteze expozitia temporara "Cercetarea arheologica pluridisciplinara de la Popina Bordusani" si sa vada santierul arheologic.

La Bordusani, in Balta Ialomitei, se afla unul dintre cele mai importante monumente arheologice pentru Neo-eneoliticul din tara noastra, cunoscut sub numele de Popina Bordusani.
Suprafata cercetata, de aproximativ 1.000 mp, este singura in Romania de natura sa permita observarea relatiilor spatiale, amenajarea si folosirea spatiului, precum si individualizarea eventualelor spatii de activitate specifica, gen ateliere, zone de deseuri menajere etc.

Cercetarile au evidentiat ca primii locuitori stabiliti aici au fost cei ai unei comunitati neolitice a celebrei culturi Boian, catre sfarsitul mileniului VI i.Cr.
Depuneri ulterioare demonstreaza existenta, vreme de mai multe veacuri, a unei comunitati apartinand culturii Gumelnita, la fel de celebra.

De asemenea, cateva vestigii arheologice au demonstrat ca in prima Epoca a fierului, Popina a mai fost locuita, dar numai scurte perioade de timp, dupa care a fost abandonata pana in secolul II i.Cr., cand o comunitate getica se asaza aici, locuind mai bine de un veac.



Comoara de la Voinesti



Tot in aceasta vara, dupa noua ani de sapaturi, arheologii de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, au incheiat o prima etapa de cercetare la cetatea dacica din Voinesti-Covasna. Cetatea fiind foarte bine pastrata, descoperirile facute aici sunt spectaculoase si au oferit specialistilor amanunte despre organizarea apararii dacice. Au iesit la iveala cinci terase fortificate cu ziduri de piatra si urme de locuire din Epoca bronzului, pana in Evul Mediu. Printre piesele descoperite se afla unelte, monede si valoroase podoabe ce vor fi expuse in curand la Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe. Arheologii vor continua cercetarile la aceasta cetate dacica, in functie de banii pe care-i vor avea la dispozitie.

De-a lungul vremii, in jurul cetatii s-au tesut foarte multe legende. Localnicii spun ca in cetate ar fi o comoara, pazita de un duh care ii pedepseste pe toti cei care indraznesc sa se apropie de ea. Se mai spune ca, tot la sapte ani, in cetate se deschide o poarta care arata drumul spre cufarul plin cu aur. Poarta sta deschisa, in noaptea de Sanziene, pana la cantatul cocosilor. Insa oamenii au pierdut sirul anilor, iar comoara dacilor a ramas ascunsa in pamant.

Valeriu Kavruk, directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni, crede ca atat legenda, cat si vestigiile arheologice ar putea atrage foarte multi turisti in zona si, de aceea, are de gand sa transforme cetatea, ce dateaza din secolele II i.Cr.-I d.Cr., intr-un parc arheologic si s-o includa intr-un amplu proiect turistic.



Cautatorii de comori din Mehedinti



Ai zice ca suntem o tara plina de comori si, cine stie, poate ca asa si este. Cum se dezgroapa o cetate geto-dacica, primii carora le sticlesc ochii sunt detectoristii, cautatorii de comori. Dar nu numai stravechile cetati intra in socotelile lor, ci si bisericile vechi, chiar si rezervatiile naturale. Astfel, directorul Geoparcului "Podisul Mehedintiului", Cornel Meilescu, se plange ca mirajul comorilor regilor daci si al tezaurului Mariei Tereza atrag sute de aventurieri romani si straini. In vartejul acestei goane dupa aur au intrat si cele 120 de pesteri din zona montana a judetului. Vanatorii de comori, care lucreaza numai noaptea, sunt dotati cu aparatura ultramoderna si cu statii de emisie-receptie, de care, din pacate, arheologii nu dispun.

Ca sa preintampine acest jaf de proportii, administratia Geoparcului "Podisul Mehedintiului" intentioneaza sa infiinteze echipe de rangeri a caror misiune va fi paza arealului de 106.000 de hectare al rezervatiilor naturale din aceasta zona a tarii.



Cula lui Tudor Vladimirescu, in instanta



Doua familii din Craiova vor sa intre in posesia culei lui Tudor Vladimirescu, din Cerneti, judetul Mehedinti. Pe langa un act de transmitere a proprietatii, din 11 august 1838, descendentii unei anume Dora D. Popescu au atasat cateva pagini din lucrarile istoricului G.D. Aricescu, din care ar reiesi ca aceasta cula, transformata in muzeu dupa 1960, ar fi fost ridicata pe locul unui foisor de paza al lui Tudor Vladimirescu, vandut la licitatie, dupa moartea acestuia, boierului Strambeanu, identificat in arborele genealogic al familiei Popescu. De, Popesti au fost, Popesti sunt inca... In situatia de a fi transferate din patrimoniul cultural al Consiliului Judetean Mehedinti unor persoane fizice se mai afla si alte patru imobile amplasate in localitatile Drobeta-Turnu Severin, Cerneti, Ilovat si Strehaia.



Arta gotica in Romania



Cea mai recenta descoperire arheologica din tara pare a fi o serie de vestigii gotice, din secolul al XIV-lea, realizata cand se efectuau lucrari de reparatie la Biserica Reformata din Hodod, judetul Satu Mare, afectata de alunecarile de teren din primavara acestui an. In timpul lucrarilor, au iesit la iveala nava gotica a vechii biserici si cateva ogive si nervuri de bolta ale fostului lacas. Potrivit directorului adjunct al Muzeului Judetean Satu Mare, Peter Szocs, arheologii vor sapa in continuare pentru a scoate la suprafata toate piesele ce vor fi gasite, iar anul viitor vor sapa si mai in interior. Dupa aceeasi sursa, vestigiile provin de la biserica existenta la prima atestare documentara a satului medieval Hodod, si vor fi expuse in curtea bisericii.



Un articol de Adrian Bucurescu

Sursa: Romania Libera"