Cum multe din viata lui Mihai Viteazul sunt miraculoase, mai aflam una: relat�nd dramatice �nt�mplari, cronicarul Balthasar Walter, care a stat �n iunie si iulie 1597, la T�rgoviste si a discutat cu iuosteni �nsemnati si vrednici de �ncrederele, aminteste si de "...cei doi cerbi domesticiti, care au facut c�teva drumuri �mpreuna cu domnul (Mihai) si dormeau adesea l�nga cortul stap�nului (lor), luau parte si la lupte si expeditii, fara teama, fie merg�nd �nainte, fie alaturi de el; nu-i �nspaim�nta nici vuietul bombardamentelor, nici trasnetul tunurilor, ci ridic�ndu-se �n doua picioare, stateau pe loc...; au fost martori neclintiti si la ultima lupta amintita mai sus, de la Calugareni... Aici, �nsa, unul dintre ei murind din �nt�mplare, celalalt nesuport�nd durerea, s-a ascuns �n padure". Ce cautau acei stranii cerbi �n oastea domnului?

Numele etnic al neamului get, transcris de autorii antici, era GAITAI, cu varianta GAETAE. Chiar numele marelui rege de la Helis (Piscul Crasanilor), DROM-I-CHAITES, includea �nca o varianta. Printre alte sensuri ale etnonimului era si acela de "Cerb" (cf. lat. haedus, alb. edh, rom. ied; got. gaits "capra"; rom. "zgatie").
Foarte dialectala, limba traca oferea si alte forme, printre care nume de regi, cum ar fi Cotys si Cotiso. Cu vremea, "Cerb" a fost echivalent cu "Viteaz" (cf. rom. a cuteza), de unde si sensurile celebrului toponim SARMI-ZE-GETUSA. "Legam�ntul (Legatura) Vitejilor" (cf. rom. sarma; ramasag) sau SARMIZ-E-GETUSA "Voievodul (Vraciul) Cerbilor" (cf.rom. Ceremus).
Daca nu este �nca destul de limpede de ce Mihai Viteazul era �nsotit de cei doi cerbi �n lupte, sa ne amintim si de razboinicii CARPI din Moldova antica, al caror nume etnic se traduce tot prin "Cerb". Si daca tot
nu e de-ajuns, atunci sa ne amintim si de numele getic al T�rgovistei, capitala Tarii Rom�nesti pe vremea marelui Mihai: Ter-GAISTAI "Neamul (Palatul; Casa) Cerbului" (cf. engl. deer "cerb"; caprioara; alb. dre "cerb"; rom. capiste; gazda; ghizd; ghizdav; ghizdei) sau TERGA-ISTAI "Fiii (Luptatorii) Cerbului" (cf. grec. tragos "tap"; rom. oaste).
Spre a zadarnici str�mbaturile din nasurile "demitizatorilor", vine �nca o dovada a simbolurilor pe care le �ntruchipau cei doi cerbi ai lui Mihai: prin etimologie populara, actualul nume al locului sau natal, Piua Petrii, provine din sintagma getica BIA PE TRAE "Drumul Cerbilor" (cf.lat. via "drum"), varianta a stravechiului nume ialomitean DROM-I-CHAITES, cu acelasi sens. Acum e limpede ca marele voievod era initiat �n tainele zalmoxiene si ca aceea "a pohtit" > roman numai Dacia lui. Sa ne mai amintim si ca numele Baraganului unde s-a nascut divinul Mihai, vine de la acele BELAGINES, legile sfinte ale getilor, de care pomeneste Iordanes.

Adrian Bucurescu
DACIA Magazin nr.5 iunie 2003

"