Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului se �ntinde pe �ntreaga arie tracica, de la Marea Baltica p�na mai jos de Marea Mediterana, de la Nipru p�na dincolo de Tisa, unde �n sec. IX, apare cetatea Vesprem. O buna parte din „Tracia Mare” era sub administratia Geto-Daca. �nca din �nceput, poporul dac apare �n documentele vremii ca legat de acesta strabuna vatra. Ceva mai mult. Din perioada matriarhatului (p�na �n anul 1900 �.Hr.), c�nd cap al familiei era femeia, Dacii apar ca popor independent condus de regina Hestia. Ea a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la resedinta regala, �n cetati, ca si �n vetrele locuintelor Traco-Dacilor. Focul, �n general, era �ntretinut ziua si noaptea.

Chiar numele Dacia, Dac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori, trebuie pus �n legatura cu cultul focului, cu focul �n general, �n jurul caruia se desfasura �ntreaga viata mai �nt�i tribala si apoi regala matriarhala si patriarhala. �n Legea lui Manu, indianul Daksa era numele unui zeu, ca si Dachsina = focul ceremoniilor sfinte. Dacia era tara focului sacru, a focului continuu si cuv�ntul este autohton. �n legatura cu cultul focului la stramosii Dacilor ar putea fi pus hidronimul „R�ul de Foc” din satul Comanita, judetulOlt.

Tot �n perioada matriarhatului se �ncadreaza Bendis, care initial va fi fost regina Tracilor si care dupa moarte a devenit zeita. �n Lexiconul lui Hesighyos din Alexandria (sec. V sau VI), gasim �nre-gistrata: „Bendis: Artemis la Traci; la atenieni sarbatoarea zeitei Bendis. Busbaton: Artemis (Spun) tracii… marea zeita: Zice Aristofan despre Bendis, caci este zeita traca”. �n toate este vorba de niste ucenice si urmase ale reginei Hestia (Vesta), care-si desfasurau activitatea pro-fetica �n jurul focului sacru. Aici profetizau cele ce aveau sa se �nt�mple si dau sfaturi inspirate teuenergic. Zeita Bendis apare �n pozitie ecvestra „�ntruchip�nd-o simbolic pe femeia razboinica. Aceasta are o ramura de brad (nu de maslin!) �n m�na st�nga, sau c�te o ramura �n fiecare m�na s…t. Perechea masculina a zeitei Bendis ar fi (sustine Herodot �n persoana) zeul razboiului, �n mitologia greca Ares”, respectiv Marte �n mitologia romana. Ea ar fi fost regina amazoanelor �nainte de Hestia. Hadrian Daicoviciu scrie ca Bendis a fost „divinitatea feminina dacica si tracica, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor”. Cultul Soarelui ceresc si al Focului Sacru, s-a pastrat p�na �n zilele noastre. Pe st�lpii portilor �n mai toate judetele Daco-Romaniei, apare sculptat Soarele.

Cultura daco-romana pastreaza numeroase vestigii din perioada matriarhatului. Citam aici faptul ca �n judetul Bacau, l�nga Moinesti la Poduri, „�ntr-un sanctuar a fost descoperit un complex ritual format din 21 de statuete feminine pastrate �ntr-un vas”. Dintre acestea 15 sint mai mari si asezate pe c�te un „tron de lut ars”, iar 6 figurine „mai mici, fara tronuri si decoruri”. Ele au fost numite „Soborul zeitelor”. O „Mare zeita”, s-a descoperit la Trufesti, �n judetul Botosani, ca si �n alte parti; ea a fost datata �n jurul anului 3000 �.Hr. Adaugam la acestea, statuetele de lut ars, „printre care o zeitate feminina �ntruchip�nd cultul fertilitatii, al belsugului”, descoperita la Liubcova, judetul Caras Severin, figurinele de lut de la C�rna (azi Dunareni), judetul Dolj,medalionul de lut ars cu imaginea zeitei Diana-Bendis. Vasile P�rvan spune ca „divinitatea feminina getica era adorata si ca Hestia”, „Marea zeita a pam�ntului roditor si hranitor, existenta �n Dacia „chiar �nainte de venirea iranienilor”. "