Cultul focului
Date: Thursday, February 12 @ 15:43:03 EET
Topic: Religia Dacilor
Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului se īntinde pe īntreaga arie tracica, de la Marea Baltica pīna mai jos de Marea Mediterana, de la Nipru pīna dincolo de Tisa, unde īn sec. IX, apare cetatea Vesprem. O buna parte din „Tracia Mare” era sub administratia Geto-Daca. Īnca din īnceput, poporul dac apare īn documentele vremii ca legat de acesta strabuna vatra. Ceva mai mult. Din perioada matriarhatului (pīna īn anul 1900 ī.Hr.), cīnd cap al familiei era femeia, Dacii apar ca popor independent condus de regina Hestia. Ea a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la resedinta regala, īn cetati, ca si īn vetrele locuintelor Traco-Dacilor. Focul, īn general, era īntretinut ziua si noaptea.
Chiar numele Dacia, Dac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori, trebuie pus īn legatura cu cultul focului, cu focul īn general, īn jurul caruia se desfasura īntreaga viata mai īntīi tribala si apoi regala matriarhala si patriarhala. Īn Legea lui Manu, indianul Daksa era numele unui zeu, ca si Dachsina = focul ceremoniilor sfinte. Dacia era tara focului sacru, a focului continuu si cuvīntul este autohton. Īn legatura cu cultul focului la stramosii Dacilor ar putea fi pus hidronimul „Rīul de Foc” din satul Comanita, judetulOlt.
Tot īn perioada matriarhatului se īncadreaza Bendis, care initial va fi fost regina Tracilor si care dupa moarte a devenit zeita. Īn Lexiconul lui Hesighyos din Alexandria (sec. V sau VI), gasim īnre-gistrata: „Bendis: Artemis la Traci; la atenieni sarbatoarea zeitei Bendis. Busbaton: Artemis (Spun) tracii… marea zeita: Zice Aristofan despre Bendis, caci este zeita traca”. Īn toate este vorba de niste ucenice si urmase ale reginei Hestia (Vesta), care-si desfasurau activitatea pro-fetica īn jurul focului sacru. Aici profetizau cele ce aveau sa se īntīmple si dau sfaturi inspirate teuenergic. Zeita Bendis apare īn pozitie ecvestra „īntruchipīnd-o simbolic pe femeia razboinica. Aceasta are o ramura de brad (nu de maslin!) īn mīna stīnga, sau cīte o ramura īn fiecare mīna s…t. Perechea masculina a zeitei Bendis ar fi (sustine Herodot īn persoana) zeul razboiului, īn mitologia greca Ares”, respectiv Marte īn mitologia romana. Ea ar fi fost regina amazoanelor īnainte de Hestia. Hadrian Daicoviciu scrie ca Bendis a fost „divinitatea feminina dacica si tracica, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor”. Cultul Soarelui ceresc si al Focului Sacru, s-a pastrat pīna īn zilele noastre. Pe stīlpii portilor īn mai toate judetele Daco-Romaniei, apare sculptat Soarele.
Cultura daco-romana pastreaza numeroase vestigii din perioada matriarhatului. Citam aici faptul ca īn judetul Bacau, līnga Moinesti la Poduri, „īntr-un sanctuar a fost descoperit un complex ritual format din 21 de statuete feminine pastrate īntr-un vas”. Dintre acestea 15 sint mai mari si asezate pe cīte un „tron de lut ars”, iar 6 figurine „mai mici, fara tronuri si decoruri”. Ele au fost numite „Soborul zeitelor”. O „Mare zeita”, s-a descoperit la Trufesti, īn judetul Botosani, ca si īn alte parti; ea a fost datata īn jurul anului 3000 ī.Hr. Adaugam la acestea, statuetele de lut ars, „printre care o zeitate feminina īntruchipīnd cultul fertilitatii, al belsugului”, descoperita la Liubcova, judetul Caras Severin, figurinele de lut de la Cīrna (azi Dunareni), judetul Dolj,medalionul de lut ars cu imaginea zeitei Diana-Bendis. Vasile Pīrvan spune ca „divinitatea feminina getica era adorata si ca Hestia”, „Marea zeita a pamīntului roditor si hranitor, existenta īn Dacia „chiar īnainte de venirea iranienilor”.
|
|