Premise interne �i externe.
Statul geto-dac s-a constituit la o treapt� avansat� a dezvolt�rii societ��ii tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai mul�i factori.
E necesar s� men�ion�m �n primul r�nd premisa economic�, �n cea de a doua etap� a epocii fierului (Latene) �n spa�iul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile �n metalurgia fierului: colec�ionarea br�zdarului de fier (secolul al II-lea �.Chr.), a altor unelte de munc� cu o productivitate mai �nalt�, a diferitor arme etc.

�n acela�i timp, se amplifica schimburile economice cu ora�ele �i statele vecine, mai ales cu ora�ele-colonii grece�ti. Negustorii eleni aduceau �n localit��ile geto-dace obiecte de art�, bijuterii, vin de calitate �n amfore etc., iar de aici procurau produse agricole, miere, bl�nuri �.a. Ca urmare a dezvolt�rii rela�iilor comerciale s-a impus circula�ia monetar�.
Aceste schimb�ri dinamizau tot mai mult leg�turile din interiorul spa�iului locuit de tracii de nord. La �nceput, �n secolul al IV-lea �.Chr., se r�sp�ndeau monedele ora�elor grece�ti (Istria, Tira), a Macedoniei, Traciei elenizate. Spre sf�r�itul secolului al IV-lea apare moneda proprie geto-dac�. Monedele prezentau imita�ii ale celor de argint b�tute �n Macedonia sub Filip al II-lea �i apoi sub Alexandru cel Mare, fiind r�sp�ndite pe �ntreg spa�iul locuit de geto-daci.
Nivelul atins cu timpul de societatea geto-dac� a favorizat mai t�rziu �i leg�turile ei sub diverse forme cu civiliza�ia roman�. Cu �ncepere din secolul al II-lea �.Chr., odat� cu penetra�ia economic� roman� �n Peninsula Balcanic�, �n spa�iul geto-dacic p�trund obiecte de export romane (ceramic�, piese de argint, bronz, fier �i sticl�, precum �i monede romane). B�tina�ii exportau vite, piei, bl�nuri, gr�ne, lemn �i alte produse. Influen�a roman� se resimte �i �n via�a spiritual�: �n religie, �n scriere cu litere latine, �n acumularea cuno�tin�elor �tiin�ifice etc. Contactul cu romanitatea a favorizat declan�area procesului de romanizare.
Toat� comunitatea tracilor de nord recuno�teau acela�i zeu suprem - Zamolxis, iar aceasta favoriza consolidarea lor etnic�. Herodot scria, c� ge�ii "nu recunosc alt zeu afar� de al lor". Acest pasaj a fost interpretat de c�tre cunoscutul istoric rom�n Vasile P�rvan drept o dovad� c� ge�ii credeau �ntr-o singur� zeitate, adic� erau monoteist; �n realitate Zamolxis era zeul suprem, aflat �n v�rful unui panteon restr�ns, �n acest panteon se mai afla zei�a Bendida (ea prezenta cultul fertilit��ii), o zei�� (c�ruia nu i s-a p�strat numele) ce prezenta cultul ocrotirii c�minului familiar, era de asemenea r�sp�ndit cultul zeului r�zboiului (c�l�re�ul trac) �.a. Geto-dacii au creat l�ca�uri de cult - sanctuare. Construc�iile acestor sanctuare demonstreaz� c� geto-dacii aveau cuno�tin�e �n domeniul matematicii �i astronomiei (sanctuarele de la cetatea Blidaru, Sarmizegetuza, Butuceni (Orhei) �.a.).
Unificarea politic� a geto-dacilor a fost favorizat� �i de evenimentele externe. O primejdie real� pentru geto-daci a prezentat p�trunderea romanilor �n zona M�rii Negre �i �n Dobrogea (secolul I �.Chr.). Totodat�, �n aceast� perioad� scade at�t puterea triburilor celtice, a�ezate �n vestul spa�iului Carpato-Dun�rean �i �n zona intracarpatic�, c�t �i rolul militar �i politic al tribului germanic al bastarnilor, stabili�i �n secolele III-II �.Chr. �n regiunile de silvostep� dintre Carpa�i �i Nistru.

Apari�ia forma�iunilor social-politice prem�rg�toare organiz�rii statale.
Nivelul �naintat de dezvoltare a societ��ii geto-dace �n a doua etap� a epocii fierului a favorizat accentuarea diferen�ierii sociale �i apari�ia unor forma�iuni social-politice anterioare organiz�rii statale. Forma de organizare social-politic� era prezentat� la acea etap� de uniuni tribale, conduse de �efi militari (unii dintre acestea sunt men�iona�i �n izvoarele scrise �i pe monede, cu denumirea de basilei).
O asemenea uniune (comunitate) �i organizare a geto-dacilor �nt�lne�te la 514 regele persan Darius �n Dobrogea �n timpul conflictului s�u cu sci�ii. Informa�ii pre�ioase despre o alt� uniune de triburi geto-dace de la nord de Dun�re ne transmite istoricul grec Adrian din secolul al II-lea �.Chr. El a descris atacul lui Alexandru Macedon din anul 335 �.Chr. asupra ge�ilor din C�mpia Dun�rean�. Ge�ii concentrase l�ng� o cetate slab �nt�rit� 4000 de c�l�re�i �i 10.000 de pede�tri. In fa�a puternicii o�ti ale lui Alexandru ei au preferat s� se retrag�, fiind urm�ri�i de pedestrimea macedonean�, care �i croia drumul prin lanurile de gr�u ale ge�ilor.
De asemenea �n C�mpia Muntean� devine cunoscut� la sf�r�itul secolului al IV-lea �.Chr, o puternic� uniune politic� a ge�ilor, condus� de regele Dromichaetes. �n anul 300 �.Chr. Dromichaetes �nfrunt� o campanie militar� a regelui macedonean al Traciei - Lysimach, f�c�ndu-l prizoner pe fiul acestuia, �ntr-o nou� campanie la 292 �.Chr. Lysimach este din nou �nfr�nt de c�tre Dromichaetes �i este luat chiar el prizonier. Dromichaetes, �ns�, nu-l omoar�, ci d� un osp�� regal �n onoarea lui �i �l elibereaz� �n schimbul p�cii, c�s�torindu-se cu fiica lui Lysimach.
�n secolele III-II �.Chr, izvoarele men�ioneaz� doi basilei geto-daci, care aveau sub autoritatea lor colonia Histria. Este vorba de Zalmodegikos, apoi de Rhemaxos. �n Transilvania �i �n vestul Moldovei (prin anul 200 �.Chr.) era cunoscut� c�petenia unei uniuni tribale - Oroles, care, fiind �nfr�nt de bastarni, �i-a chemat din nou oastea la lupt�, ie�ind biruitor. Tot �n aceast� zon� este situat� de izvoarele scrise (Trogus Pompeius) st�p�nirea regelui dac Rubobostes �n a doua jum�tate a secolului al II-lea �.Chr.)
Uniunile tribale men�ionate mai sus corespundeau etapei de organizare social-politic� a geto-dacilor, care a precedat apari�ia statului condus de Burebista.

R�zboaiele unificatoare ale lui Burebista.
�n anul 82 �.Chr. (dup� cum rezult� din afirma�ia istoricului lordanes) �i �ncepe activitatea sa de unificator al triburilor geto-dace Burebista, conduc�torul unei uniuni tribale. El �ntreprinde pentru aceasta dou� mari campanii militare.
�n anii 60-59 �.Chr. dup� ce a unificat triburile din interiorul cercului carpatic, Burebista �i-a �ndreptat ac�iunea �mpotriva cel�ilor din sud-vestul �i nord-vestul Daciei, ajung�nd p�n� �n Macedonia �i la Dun�rea mijlocie. Apoi urmeaz� ofensiva lui Burebista spre C�mpia Panonic�, unde atac� triburile celtice ale boilor �i tauristicilor. Fiind distru�i, cel�ii se retrag �n Galia (Fran�a) �i Noricum (Austria), �n urma acestei campanii Burebista �i consolideaz� st�p�nirea p�n� la Morava �i Dun�rea mijlocie, devenind o for�� militar� important�, c�ci cum scria Strabon, el "a ajuns s� fie temut chiar �i de romani".
O alt� campanie militar� a lui Burebista �ncepe �n anul 55 �.Chr., fiind �ndreptat� spre zona M�rii Negre. In urma acestei ofensive el �i supune pe bastarni, stabili�i �ntre Carpa�i �i Prut, pe sarma�ii din zona Bugului, apoi cucere�te coloniile grece�ti: Olbia, Tiras, Histria �.a. Unele colonii, ca Dionysopolis (Balcic), i-au c�tigat bun�voin�a prin supunere benevol�.
Astfel, regatul lui Burebista se �ntindea: de la Dun�rea mijlocie (la vest) p�n� la gurile Bugului (la est), �i de la Carpa�i! P�duro�i (la nord) p�n� la Mun�ii Balcani (la sud). Statul nou creat era cunoscut sub numele de Dacia.
�n lucr�rile istoricilor continu� discu�ia privind teritoriile �i triburile ce se aflau ini�ial sub ascultarea lui Burebista, precum �i mersul acestui proces de unificare. Unii istorici sus�in c� activitatea unificatoare Burebista a �nceput-o �n regiunile intramontane, unde putea s� se afle o forma�iune politic�, asupra c�rui fapt arat� �i puternicile cet��i ce se aflau acolo. Se men�ioneaz� �i faptul c� �n anul 80 i.Chr. Burebista a atacat la grani�ele Transilvaniei triburile celte ale bolilor �i tauristicilor.
Al�i istorici presupun c� Burebista a fost conduc�torul unei uniuni politice din c�mpia de la nord de Dun�re, care apoi �i-a extins puterea �i asupra spa�iului locuit de daci din zona intracarpatic�. Ace�ti istorici pornesc de la faptul c� cet��ile din Mun�ii Or�tiei au fost ridicate �n timpul lui Burebista �i consider� c� ini�ial aici n-au putut exista un centru de organizare politic�.
�n sf�r�it, o a treia p�rere sus�ine c� Burebista, fiind ajutat de Deceneu, �i-a str�mutat re�edin�a din C�mpia Muntean� �n zona Mun�ilor Or�tiei.

Statul dac �i societatea dacic�.
Despre rezultatele procesului de unificare ne m�rturisesc izvoarele istorice scrise. Geograful Strabon (64/63 �.Chr. - 19/21 d. Chr.) men�ioneaz� c� "ajung�nd �n fruntea neamului s�u, care era istovit de desele r�zboaie, getul Burebista l-a �n�l�at at�t de mult prin exerci�ii, cump�tare �i ascultare fa�� de porunci, �nc�t �n c��iva ani a �ntemeiat o mare st�p�nire". Iar �ntr-o inscrip�ie din Dionysopolis, �nchinat� lui Acornion, trimis ca sol la Burebista, regele geto-dac era caracterizat drept "cel dint�i �i cel mai mare dintre regii care au domnit peste Tr�da, st�p�n al �inuturilor din st�nga �i din dreapta Dun�rii".
Caracterul de forma�iune statal� al st�p�nirii lui Burebista rezult� din organizarea ei intern�. Urm�nd exemplul regatelor elenistice, care aveau o autoritate central� puternic�, Burebista a introdus obiceiuri noi cu caracter de legi, numite "bele-gines". Conform acestor legi conducerea se afla �n m�inile regelui. El numea demnitari, care controlau �ndeplinirea obliga�iilor comunit��ilor intrate �n regat.
Pe l�ng� rege era un consiliu de sfetnici. Autoritatea spiritual� suprem� �n stat apar�inea marelui preot. Aceast� func�ie era de�inut� de Deceneu, care l-a ajutat pe Burebista s� unifice statul. Marele preot de�inea �i func�ia de vice-rege �i putea s� devin� chiar rege.
Statul dac �i organiza rela�iile cu popula�iile �i diferitele comunit��i locale supuse (s�te�ti, forma�iuni tribale sau uniuni tribale) impun�ndu-le o tripl� obliga�ie: 1) de a pl�ti tribut; 2) de a pune la dispozi�ie un anumit num�r de osta�i �n caz de; 3) de a nu duce o politic� extern� proprie �i independent�.
Statul geto-dac al lui Burebista era o monarhie cu un pronun�at caracter militar.
�n zona Mun�ilor Or�tiei Burebista a ridicat un �ntreg sistem de fortifica�ii - cet��ile de la Blidaru, Piatra Ro�ie, Coste�ti, Bani�a �i C�mpina. O fort�rea�� a fost �n�l�at� pe Muntele Sf�nt - Dealul Gr�di�tii.
Puterea militar� a geto-dacilor era impun�toare. Dup� afirma�iile lui Strabon Burebista avea o armat� de 200.000 de oameni. Pentru compara�ie ar�t�m c� armata Imperiului Roman num�ra circa 600000 de oameni. Men�ionam, totodat�, c� unii istorici consider� afirma�iile lui Strabon ca fiind exagerate.
Acela�i Strabon spune c� Burebista a consolidat statul �i "prin exerci�ii, ab�inere de la vin �i ascultarea fa�� de porunci". La sfatul lui Deceneu, scrie Strabon, geto-dacii "taie vi�a de vie �i decid s� tr�iasc� f�r� vin".
Societatea geto-dacic� era alc�tuit� din c�teva categorii sociale de oameni: p�tura sacerdotal� (preo�easc�), p�tura de artistocra�i (numi�i tarabostes sau pilea�i) �i masa de produc�tori (coma�i). Produc�torii agricoli erau organiza�i teritorial �n ob�ti s�te�ti. Ei pl�teau grosul tributului (�n produse, bani, munc�) �i prestau serviciul militar.
Societatea dacic� nu a fost o societate de tip clasic sclavagist, ci una tributal�,adic� bazat� pe rela�ii tributale.
Politica extern� a lui Burebista avea drept scop principal �ndep�rtarea de la hotarele Daciei a primejdiei unei cuceriri romane, �n anul 49 �.Chr, la Roma �ncepe r�zboiul civil dintre Caesar �i Pompeius. Dorind ca romanii s�-i recunoasc� st�p�nirile sale Balcanice, Burebista �l trimite pe acela�i Acornion �n solie la Pompeius, rivalul lui Caesar. Dar, dup� victoria acestuia din urm� la Phursalos, o ciocnire �ntre romani �i geto-daci devenea inevitabil�. Ea, �ns�, n-a avut loc, deoarece �n 44 �.Chr, mai �nt�i Caesar a fost asasinat, iar apoi �i Burebista a c�zut victima unui complot, organizat de c�tre c�peteniile de triburi, care erau nemul�umi�i de puterea centralizat� a regelui.
Dup� �nl�turarea lui Burebista "marea st�p�nire" a fost �mp�r�it� �n patru, apoi �n cinci forma�iuni politice. Deceneu a r�mas conduc�tor al nucleului intercarpatic al statului lui Burebista. L-a urmat Comosicus, apoi Coryllius (Scoryllius). �n zona Banatului �i Olteniei este semnalat regele Costiso, care a �ntreprins mai multe incursiuni peste Dun�re. Al�i conduc�tori ai geto-dacilor din partea Dobrogei (Rolles, Dapyx) treptat cad �n supunere fa�� de Roma. Organiza�ia statal� geto-dac� continu� s� se p�streze numai �n zona intermontan�, care s-a consolidat �n timpul domniei lui Decebal (87-106 d.Chr). De�i regatul lui Burebista s-a descompus, el a avut o mare importan�� istoric�. Pe plan intern, statul nou creat a consolidat unitatea etnic� a geto-dacilor, �n spa�iul locuit de ei mai t�rziu s-a format poporul rom�n. Pe plan extern, geto-dacii s-au afirmat prin "marea st�p�nire" a lui Burebista drept o for�� politic� influent� �n via�a politic� a Europei de Sud-Est din acea epoc�."